Badiu Marginimea Sibiului
revista@vacantelatara.ro
Poveşti din Mărginime
Popas la Pensiunea Badiu, Răşinari
La 10 kilometri de Sibiu, în Răşinari, timpul parcă a trecut altfel. Casele, oamenii, îndeletnicirile, portul popular, gastronomia, toate se prind în hora timpul şi fac astăzi din Răşinari unul dintre cele mai pitoreşti sate ale Mărginimii.
Vechi de sat de oieri, poveştile satului te duc cu gândul la ciobanii iscusiţi ce-şi conduceau cu secole în urmă turmele până în munţii Caucaz sau chiar în friguroasa Siberie. Iar dacă nu ne credeţi pe noi întrebaţi localnicii sau chiar ciobanii şi precupeţii care astăzi îşi vând produsele la târgul de sfârşit de săptămână, în Răşinări.
Despre Răşinari se mai spune că este primul sat transilvănean menţionat ca făcând transhumanţa în Ţara Românească (1204).
Dar nu doar oieritul şi creşterea animalelor îi făceau celebrii pe meşteşugarii din Răşinari. Aceştia se mai ocupau şi cu cojocărit, prelucrarea lemnului, a lânii şi chiar, după desfiinţarea breslelor, au dezvoltat o faimoasă fabrică în acele vremuri de...căruţe, care se vindeau foarte bine în însorita Grecie.
La pas prin Răşinari – satul lui Octavian Goga şi al lui Emil Cioran
Turiştii ajunşi în Răşinari nu trebuie să rateze o plimbare pe uliţele satului, printre gospodăriile de piatră, pe străduţele strâmte, în pantă. Astfel vor descoperi Muzeul Etnografic din Răşinari, biserici vechi şi noi şi chiar casele în care au copilărit Octavian Goga dar şi Emil Cioran.
Popas la Pensiunea Badiu
Pensiunea Badiu din Răşinari îşi aşteaptă turiştii cu ospitalitatea care face cinsite acestor locuri. Povestea casei (care în prezent este pensiunea Badiu) începea pe la mijlocul anului 1800. Renovările aduse de-a lungul timpului nu-au modificat caracterul tradiţional al arhitecturii, aşa că, astăzi, turiştii se pot bucura de hambarul vechi, de pivniţa răcoroasă, de curtea generoasă sau pot admira vechea structură a casei. Interiorul pensiunii păstrează nota tradiţională, cu mobiler şi finisaje rustice din lemn masiv, punând la dispoziţia turiştilor 4 camere duble şi un apartament privat.
Pensiunea Badiu este membră ANTREC începând cu anul 1997
„În anul 1997, cu sprijinul doamnelor Stoian mi-am luat primul certificat de clasificare motivat fiind şi de înflorirea agroturismului în zona Bran-Moieciu, zonă foarte asemănătoare din punct de vedere al tradiţiilor şi a cadrului natural cu Mărginimea Sibiului. Am început activitatea în luna iunie şi după o săptămână, de la atâtea cereri am ajuns să nu mai am cameră unde să dorm. Aşa că, pentru o noapte, am dormit în maşină. Imediat am realizat că agroturismul este o activitate cu potenţial pe care am ajuns să o dezvolt din ce în ce mai mult”, povesteşte domnul Badiu, gazda.
„Ca gazdă, am cunoscut lumea-ntreagă, stând acasă. Culturi, obiceiuri, lecţii de viaţă…”
Anii au trecut cu repeziciune, transformând oaspeţii care treceau pragul pensiunii Badiu (atât români, cât şi străini), în veritabili prieteni de-ai gazdelor. Şi cel mai important, ei revin şi astăzi.
„Una dintre cele mai plăcute surprize din această activitate o constituie un grup de germani care îşi petrece de 13 ani concediul la mine. Şi stau aproximativ 10 zile aici, în Răşinari. Când s-au împlinit 10 ani le-am organizat o petrecere surpriză, cu produse locale, băuturi de casă”, îşi aminteste domnul Badiu.
Gastronomia marca „Pensiunea Badiu” - invitaţie la Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019
Familia Badiu excelează în prepararea reţetelor tradiţionale locale, dar şi româneşti, în general, acesta fiind unul dintre „secretele” pensiunii, pentru care turiştii revin an de an. Ştim bine că în 2019 Sibiul este Regiune Gastronomică Europeană, aşa ca domnul Badiu abia aşteaptă să prezinte oaspeţilor câteva dintre gusturile tradiţionale ale acestor meleaguri.
Produsele provin din propria gospodărie, sau de la fermele atestate, locale, fiind pregătite după „reţetele bunicilor”. În pivniţa veche şi răcoroasă proprietarii pregătesc şi păstrează an de an băutura făcută în casă, zacuscă, dulceţuri, murături, siropuri. Domnul Badiu, subliniază importanţa armonizării preparatelor servite turiştilor cu anotimpul respectiv
„La mic-dejun, indiferent de anotimp servim turiştilor brânzeturi diferite, cele mai apreciate fiind cele de la stână, mezeluri făcute în casă, ceaiuri cu plante din grădina noastră, nu ceaiuri „de hârtie”, dulceţuri diverse din beciul nostru, lapte cald etc. În ceea ce priveşte prânzul sau cina, vara servim ciorbe cu foarte multe legume proaspete din grădinile din Răşinari. Tot vara merg foarte bine ciulamaua de pui cu gălbiori de padure. Ciulamua de pui o gătim separat de ciuperci, în sos de vin alb, cu usturoi. Pe timpul iernii, folosim ciorbele cu afumătura rezultată din tăierea porcului, mizând pe ciorbele de fasole, ciorbele cu cartofi, ciorba clară de găină cu tăiţei de casă, urmate de tocăniţe şi fripturi (pui, miel, vită, porc) cu garnitură. Ciorba de ardei umplut este unul dintre preparatele noastre extrem de apreciate şi de cerute, în special de familiile de maghiari. Deserturile noastre sunt foarte apreciate şi le servim în funcţie de anotimp. Primăvara preferăm plăcintele cu rubarbă, vara plăcintele cu fructe de pădure, toamna şi iarna aluaturi dospite, plăcinte cu cremă şi gutui etc”precizează domnul Badiu.
Facilităţi cazare „Badiu’s Guest House, Răşinari”
- 4 camere duble + 1 apartament cu mobiler tradiţional;
- Tv, mini-frigider, Internet wireless, balcon;
- Produse din fermă proprie;
- Servicii de servire a mesei;
- Living, sală de mese cu şemineu rustic;
- Servirea mesei în curte;
- Spaţii verzi de relaxare;
- Parcare.
Pensiunea Badiu
Str. Octavian Goga, nr.786, Rășinari 550227, Sibiu
0745 308 276 (română, engleză, franceză)
info@badiuguesthouse.ro
View more
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Mergând la pas prin Moieciu de Sus, pe valea Băngăleasa, la intrarea în “Parcul Naţional Bucegi”, pornește o potecă tematică - traseu ecoturistic spre vârful Bisericuţa – 1322 m. Este cunoscut faptul că în zona Moieciu – Fundata, un total de 9 traseele ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană, pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale. Aceste trasee au ca marcaj turistic – omuleţi de diverse culori.
Sculpturile monumentale ale artistului Alfred Dumitriu creează punți în timp și spațiu, între lumea terestră și Universul infinit. În perioada septembrie 2025 – mai 2026, ele sunt amplasate într-un loc minunat, plin de energie și frumos, în Câmpina în curtea castelului în care a trăit marea personalitate Bogdan Petriceicu Hașdeu. Le puteți admira în curtea acestui muzeu celebru, și prin intermediul lor să vă conectați cu lumea cosmică, deoarece aceste sculpturi îndeamnă la meditație. “Forma trebuie să-ți dea o emoție, pentru că orice formă are în ea această putere” mărturisește artistul Alfred Dumitriu.
Decernarea premiilor “Margareta de aur” este o tradiție continuată și în anul 2025, evenimentul organizat de revista “Vacanțe la țară” împreună cu rețeaua “ANTREC România” ajungând la cea de a-XIX-a ediție. În acest an, gazdă a fost scena principală a Târgului de Turism al României, desfășurat la Romexpo, București. Încă de la prima ediţie au fost recompensate rezultatele obţinute în evidențierea calității serviciilor de ospitalitate, păstrarea şi promovarea datinilor locale, identitatea gastronomică regională, promovarea și reprezentarea comunităţilor locale, posibilităţi de agrement și de petrecere a timpului liber, amenajarea grădinii etc. Ca noutate, în ultimii ani premiem și Punctele Gastronomice Locale, cât și afacerile mici și exemplele de antreprenoriat zonal – repere de bune practici în diversificarea și promovarea ofertei unei destinații rurale. Totodată, sunt valorificate și componenta gastronomică specfică, cât și conservarea tradiţiilor zonelor prielnice agroturismului și ecoturismului. De-a lungul celor XIX ediții câștigătorii premiilor “Margareta de Aur” devin ambasadori ai turismului rural contribuind la consolidarea unei imagini pozitive și competitive pentru România atât în plan national cât și internațional. Felicitări tuturor câștigătorilor!
Patru zile de oferte exclusive, dialog profesionist și experiențe imersive pentru public și industrie ROMEXPO a închis ediția de toamnă a Târgului de Turism al României (20–23 noiembrie), confirmând rolul evenimentului ca hub național pentru inspirație de călătorie, vânzări directe și networking B2B. Pavilionul B2 a reunit un public numeros, atras de pachete promoționale pentru iarnă, city break-uri, destinații exotice și early booking pentru 2026, dar și de un program consistent de conferințe și demonstrații.
Haideți să descoperim împreună expoziția “Covoare zburătoare” deschisă la Muzeul Național de Artă al României. Sunt expuse 15 covoare anatoliene de mare valoare din secolele XVII-XVIII din colecția MNAR din București și Muzeul Brukenthal din Sibiu, alături de 15 covoare contemporane realizate de renumitul artist Thomas Ruff. Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.
Joi, 20 noiembrie, ROMEXPO deschide ediția de toamnă a Târgului de Turism al României , eveniment dedicat pasionaților de călătorii, dar și profesioniștilor care activează în industria turismului. Timp de patru zile, vizitatorii vor putea descoperi oferte atractive, destinații pentru toate preferințele, experiențe imersive și soluții inovatoare pentru planificarea vacanțelor viitoare. Evenimentul are loc în perioada 20 – 23 noiembrie , în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional, care devine o platformă de inspirație turistică pentru iarna 2025, city break-urile anului următor, destinațiile exotice și pachetele early booking pentru vara 2026. Ediția din această toamnă reunește 103 companii expozante și înregistrează un grad de internaționalizare de 41%, confirmând diversitatea și atractivitatea evenimentului la nivel regional și internațional. „Târgul de Turism al României – ediția de toamnă - este o platformă completă, în care vizitatorii își conturează opțiunile de vacanță în mod informat și avantajos, iar profesioniștii testează interesul pieței și dezvoltă noi colaborări relevante. Îi invităm pe toți cei interesați de călătorii bine planificate să transforme vizita la ROMEXPO în punctul de plecare al următorului sezon turistic”, transmite Oana Netbai, Director Comercial ROMEXPO.
Prin expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” se sărbătoresc 130 de ani de la înființarea renumitei Școli de pictură. Baia Mare a atras mii de artiști care au creat o colonie artistică efervescentă și avangardistă. Aveți ocazia să vedeți lucrări care n-au mai fost expuse niciodată la București, lucrări care descriu frumusețea cerului și dealurilor de la Baia Mare. Expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” este deschisă la Muzeul Național de Artă al României, în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.
Militza Sion și Răzvan Luscov pe lângă cariera de arhitecți, și-au exprimat mereu gândurile pictând și desenând liber. Au decis să-și reunească lucrările într-o expoziție intitulată “Dialog”, în care vorbesc despre libertatea de a crea, despre Universul transcendent, despre liniște și agitație, despre soare și nori, despre complexitatea ființei umane. Vă invităm să vedeți această vibrantă expoziție în perioada 10 octombrie – 7 noiembrie 2025, la Galeria Romană din București.
Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 17-31 octombrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artă”, expoziția de pictură și grafică ,,Memorii în culori”, o nouă „personală” a artistului botoșănean Cristian Bîrzoieș.
Începând cu octombrie 2025 și până în luna martie 2026, Vila Catena invită publicul să viziteze expoziția de artă "HOME", o expoziție de artă contemporană curatoriată de Galeria Sandwich, cu participarea a peste 30 de artiști.
