Baile Balvanyos

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Băile Balvanyosului şi Grota Sulfuroasă

Judeţul Covasna deţine o varietate de resurse naturale, căutate şi valorificate pentru rolul benefic asupra sănătăţii organismului uman. Ținut înconjurat de munţi vulcanici şi de păduri umbroase, Covasna ca o destinaţie potrivită turismului de sănătate, îşi aşteaptă vizitatorii cu o diversitate de izvoare şi bazine de ape minerale, mofete, grote cu emanaţii gazoase, centre de tratament şi, bineînţeles spaţii de cazare de tip pensiune, hoteluri şi bine-cunoscutele conace.

Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali.

Drumeţie la Grota Sulfuroasă

Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.

Traseul marcat cu punct albastru, are o durată de aproximativ 1 h şi ½ dus-întors, fiind preponderent prin pădure. Hoinărind pe cărarea marcată vom ajunge la intersecţii cu alte trasee ce ajung la: Grota cu alaun, Cimitirul Păsărilor și Peștera Ucigașă, aflate în apropierea Grotei Sulfuroase.

Aflându-se pe versantul sud-vestic al Muntelui Puturosu, la altitudinea de 1052 m, peştera inconjurată de păduri de fag şi de conifere, a fost amenajată acum aproximativ 120 de ani de către Apor Gabor, fiind o fostă galerie a unei mine de sulf.

Prin gura peşterii iese o cantitate însemnată de gaz mofetic, debitul acestuia depăşind 3000 de metri cubi pe zi. Aceasta o face să fie emanaţia postvulcanică cu cel mai mare debit din Europa. Gazul emanat conţine hidrogen sulfurat, respectiv, dioxid de sulf, care la contactul cu aerul precipită sulf pur pe pereţii grotei.

Interiorul grotei, având o concentraţie puternică a nivelului gazului, este închis accesului. Dincolo de aceasta, lungimea totală a grotei este de 14 m. În exterior, nivelul gazului se află la aproximativ 1 metru

Rolul benefic al emanaţiilor Grotei Sulfuroase

Terapeutic, emanaţiile sulfuroase au efecte benefice asupra organismului, ajutând în lupta împotriva unor ca: bolile reumatice, cardiovasculare, arteriale, psihosomatice, boli alergene, dermatologice, etc.

Pentru a descoperi frumuseţile şi atracţiile Covasnei, vă recomandăm cazarea la Complexul Cetate din Băile Balvanyos, Turia – ANTREC Covasna.

O parte din băile…Băilor Balvanyos:

Băile Cisar – Izvoarele aflate pe partea dreaptă a pârâului Cisar sunt folosite pentru cură internă au debit mic, fiind ușor carbogazoase, feruginoase, sulfuroase și radioactive.

Baia Timșoș - de-o nuanţă opacă, apa Timşoşului conţine şi acid sulfuric.

Izvorul Iordan - Apa izvorului este benefică în cura internă pentru tratamentul afecțiunilor biliare și ale ficatului.

Izvorul Sofia – Cu un debit de 0,01-0,03 l/s şi un volum de CO2 liber ce variază între 1800-2300 mg/l, izvorul are o mineralizare totală de 1500-2440 mg/l.

Izvorul Aluniș - Izvorul are efecte terapeutice similar Izvorului Iordan, fiind recomandat și împotriva anemiei și a producției insuficiente de acid gastric.

Izvoarele Ape de ochi – Aflate la o distanță de 60 m de izvorul Aluniș, izvoarele au un conținut ridicat de fier și sulf coloidal. Sunt folosite pentru tratamentul conjunctivitei sub formă de spălături sau prin aplicarea unor comprese sau cataplasme pe ochi. Apa acestor izvoare este ușor carbogazoasă, bicarbonatată, calcică, sulfuroasă, feruginoasă cu un pH de 6,05.

Baia cu ciocolată – Denumirea provine de la culoarea roșu-maronie a apei. Este situată la cea mai mare altitudine dintre toate bazinele Băii Cisar. Datorită efectului calmant este utilizată în tratarea afecțiunilor sistemului nervos.

Băile Transivania – Sunt situate în imediata vecinătate a Complexului Cetate – ANTREC Covasna, dispunând de bazin cu apă minerală şi mofete.

Băile Apor - Izvoarele Tămăduitoare - Băile reci în aceste ape minerale au efecte benefice asupra bolilor cardiovasculare. Accesul la aceste izvoare se face urmând marcajul turistic tricunghi roşu, pornind de la Complexul Cetate din Balvanyos. Zona este declarată şi rezervaţie geologică.

Băile Hammaș - Reprezintă patru bazine amenajate, plus un izvor. În apropiere se poate vizita şi o turbărie. Apa minerală a Băilor Hammaş, îmbogățită cu sulf coloidal se foloseşte ca remediu împotriva varicelor şi în tratamentul eczemelor.

View more
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA 

Poiana Andolia – Drumeţii tematice în zona Moieciu-Fundata

By Cristian Catana • January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.

Băile Balvanyosului şi Grota Sulfuroasă

By Cristian Catana • October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.

Descoperind Ţinutul Neamţului de la Pensiunea “Chez Marie”

By Cristian Catana • July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.

Oaspeţi la pensiunea „Pel Flora”, Predeluţ, Bran

By Cristian Catana • July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.

Dâmbovicioara s-a îmbrăcat în ie

By Cristian Catana • July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.

Muzeul Etnografic Nămăieşti - fire de tradiţie şi sfinţenie

By Cristian Catana • June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.

Cheile Băniţei - Răcoare de prins la…chei

By Cristian Catana • June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).

Expoziţia “MăiestrIA”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român

By Cristian Catana • June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.

Sarmale…fantezie pe-o felie de la Casa Berca

By Vacante la tara • June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!

Rezervaţia „Pădurea Letea” – Delta Dunării, mereu surprinzătoare

By Vacante la tara • May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"

Poiana Andolia – Drumeţii tematice în zona Moieciu-Fundata

By Cristian Catana • January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.

Băile Balvanyosului şi Grota Sulfuroasă

By Cristian Catana • October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.

Descoperind Ţinutul Neamţului de la Pensiunea “Chez Marie”

By Cristian Catana • July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.

Oaspeţi la pensiunea „Pel Flora”, Predeluţ, Bran

By Cristian Catana • July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.

Dâmbovicioara s-a îmbrăcat în ie

By Cristian Catana • July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.

Muzeul Etnografic Nămăieşti - fire de tradiţie şi sfinţenie

By Cristian Catana • June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.

Cheile Băniţei - Răcoare de prins la…chei

By Cristian Catana • June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).

Expoziţia “MăiestrIA”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român

By Cristian Catana • June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.

Sarmale…fantezie pe-o felie de la Casa Berca

By Vacante la tara • June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!

Rezervaţia „Pădurea Letea” – Delta Dunării, mereu surprinzătoare

By Vacante la tara • May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

ECOTIC și UZPR lansează o nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat”

June 16, 2025
O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.

Vizită la moară la Nea Vasile, una din vâltorile din Moisei, Maramureș

June 16, 2025
Dăm timpul înapoi și, aproape ca în poveștile bunicilor noștri, redescoperim cea mai veche mașină de spălat, vâltoarea. În vremurile de mult apuse, când totul se țesea manual sau la război, oamenii spălau țesăturile în apa râului sau în vâltori. Poate unii dintre noi, am avut norocul ca în copilărie, când mergeam la țară, la bunici, să vedem femeile cu coșul plin de rufe care asudau din greu la întorsul și bătutul apei cu rufele. În alte locuri, de regulă în zonele de munte, se construiau așa numitele vâltori, unde apa repede de munte învârtea țesăturile într-o formă conică din lemn, ca înt-o centrifugă sau ca într-o mașină de spălat. La ora actuală, în România, aceste vâltori aproape au dispărut.

Natură, iștorie și cultură în Biertan și Richiș pe…Via Transilvanica

By Cristian Catana • June 16, 2025
Înițiată în anul 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri, ruta tematica “ Via Transilvanica ” – proiect al Asociației Tășuleasa Social invită drumeții să descopere diversitatea naturală, culturală și istorică a României autentice. Sub sloganul “ Drumul care unește ”, Via Transilvanica reprezintă pe cei aproximativ 1400 de km, o punte ce leagă comunități, locuri și povești, pornind din Nord-Est, de la Putna, până în Sud-Vestul dunărean, la Drobeta Turnu Severin.

Târgul de artă RAD Art Fair 2025 la CARO București

May 28, 2025
A treia ediție a Târgului Rad ART Fair a avut loc la CARO București în perioada 22-25 mai 2025. Este mai mult decât un târg de artă, este un eveniment cultural complex care cuprinde pe lângă cele 28 de galerii participante, un parc de sculpturi, discuții și dezbateri, un simpozion curatorial, tururi ghidate și ateliere pentru copii.

New Hope – expozitia artistului Roman Tolici la Galeria Mobius

May 16, 2025
Speranța, acest sentiment de încredere într-un viitor mai bun, este materializată de renumitul artist vizual Roman Tolici, în picturi surprinzătoare reunite în expoziția intitulată „New Hope”. Invităm vizitatorii care vor intra în spațiul Galeriei Mobius din București, să privească operele de artă de aproape pentru a se bucura toate detaliile surpriză. Expoziția “New Hope” este deschisă în perioada 28 martie – 31 mai 2025, la Galeria Mobius (Piața Amzei, nr. 13, București).

Pași prin răcoarea Cheilor Vârghișului

By Cristian Catana • May 12, 2025
Situate-n munții Perșani , la întâlnirea județelor Covasna și Harghita, Cheile Vârghișului își etalează răcoarea printre calcare, peșteri și cursuri sinuoase de apă rece de munte, peste care drumeții vor trece peste poduri amenajate.

Popas de suflet la Mănăstirea Aninoasa, Argeș

By Cristian Catana • May 12, 2025
Pe drumurile pitorești ale Argeșului, la 18 km Sud-Vest de Câmpulung și 30 km de Curtea de Argeș avem să facem un popas de suflet la Mănăstirea Aninoasa, situată în localitatea cu același nume.

Expoziţia „7+” pana pe 26 Mai la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu

May 12, 2025
Sub semnul intelectualităţii plastice, expoziţia „7+”, care s-a deschis vineri 9 mai, ora 18, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, reuneşte 14 artisti contemporani, cu personalități aparte şi moduri diferite de abordare a picturii.

Expoziția „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești – Teodor Valenciuc”

By Cristian Catana • April 30, 2025
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.

Expozitia "ALTER EGO"Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”

April 30, 2025
,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu . În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.
Mai multe articole
catena-page