Baile Balvanyos

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Băile Balvanyosului şi Grota Sulfuroasă

Judeţul Covasna deţine o varietate de resurse naturale, căutate şi valorificate pentru rolul benefic asupra sănătăţii organismului uman. Ținut înconjurat de munţi vulcanici şi de păduri umbroase, Covasna ca o destinaţie potrivită turismului de sănătate, îşi aşteaptă vizitatorii cu o diversitate de izvoare şi bazine de ape minerale, mofete, grote cu emanaţii gazoase, centre de tratament şi, bineînţeles spaţii de cazare de tip pensiune, hoteluri şi bine-cunoscutele conace.

Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali.

Drumeţie la Grota Sulfuroasă

Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.

Traseul marcat cu punct albastru, are o durată de aproximativ 1 h şi ½ dus-întors, fiind preponderent prin pădure. Hoinărind pe cărarea marcată vom ajunge la intersecţii cu alte trasee ce ajung la: Grota cu alaun, Cimitirul Păsărilor și Peștera Ucigașă, aflate în apropierea Grotei Sulfuroase.

Aflându-se pe versantul sud-vestic al Muntelui Puturosu, la altitudinea de 1052 m, peştera inconjurată de păduri de fag şi de conifere, a fost amenajată acum aproximativ 120 de ani de către Apor Gabor, fiind o fostă galerie a unei mine de sulf.

Prin gura peşterii iese o cantitate însemnată de gaz mofetic, debitul acestuia depăşind 3000 de metri cubi pe zi. Aceasta o face să fie emanaţia postvulcanică cu cel mai mare debit din Europa. Gazul emanat conţine hidrogen sulfurat, respectiv, dioxid de sulf, care la contactul cu aerul precipită sulf pur pe pereţii grotei.

Interiorul grotei, având o concentraţie puternică a nivelului gazului, este închis accesului. Dincolo de aceasta, lungimea totală a grotei este de 14 m. În exterior, nivelul gazului se află la aproximativ 1 metru

Rolul benefic al emanaţiilor Grotei Sulfuroase

Terapeutic, emanaţiile sulfuroase au efecte benefice asupra organismului, ajutând în lupta împotriva unor ca: bolile reumatice, cardiovasculare, arteriale, psihosomatice, boli alergene, dermatologice, etc.

Pentru a descoperi frumuseţile şi atracţiile Covasnei, vă recomandăm cazarea la Complexul Cetate din Băile Balvanyos, Turia – ANTREC Covasna.

O parte din băile…Băilor Balvanyos:

Băile Cisar – Izvoarele aflate pe partea dreaptă a pârâului Cisar sunt folosite pentru cură internă au debit mic, fiind ușor carbogazoase, feruginoase, sulfuroase și radioactive.

Baia Timșoș - de-o nuanţă opacă, apa Timşoşului conţine şi acid sulfuric.

Izvorul Iordan - Apa izvorului este benefică în cura internă pentru tratamentul afecțiunilor biliare și ale ficatului.

Izvorul Sofia – Cu un debit de 0,01-0,03 l/s şi un volum de CO2 liber ce variază între 1800-2300 mg/l, izvorul are o mineralizare totală de 1500-2440 mg/l.

Izvorul Aluniș - Izvorul are efecte terapeutice similar Izvorului Iordan, fiind recomandat și împotriva anemiei și a producției insuficiente de acid gastric.

Izvoarele Ape de ochi – Aflate la o distanță de 60 m de izvorul Aluniș, izvoarele au un conținut ridicat de fier și sulf coloidal. Sunt folosite pentru tratamentul conjunctivitei sub formă de spălături sau prin aplicarea unor comprese sau cataplasme pe ochi. Apa acestor izvoare este ușor carbogazoasă, bicarbonatată, calcică, sulfuroasă, feruginoasă cu un pH de 6,05.

Baia cu ciocolată – Denumirea provine de la culoarea roșu-maronie a apei. Este situată la cea mai mare altitudine dintre toate bazinele Băii Cisar. Datorită efectului calmant este utilizată în tratarea afecțiunilor sistemului nervos.

Băile Transivania – Sunt situate în imediata vecinătate a Complexului Cetate – ANTREC Covasna, dispunând de bazin cu apă minerală şi mofete.

Băile Apor - Izvoarele Tămăduitoare - Băile reci în aceste ape minerale au efecte benefice asupra bolilor cardiovasculare. Accesul la aceste izvoare se face urmând marcajul turistic tricunghi roşu, pornind de la Complexul Cetate din Balvanyos. Zona este declarată şi rezervaţie geologică.

Băile Hammaș - Reprezintă patru bazine amenajate, plus un izvor. În apropiere se poate vizita şi o turbărie. Apa minerală a Băilor Hammaş, îmbogățită cu sulf coloidal se foloseşte ca remediu împotriva varicelor şi în tratamentul eczemelor.

View more
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA 

Poiana Andolia – Drumeţii tematice în zona Moieciu-Fundata

By Cristian Catana • January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.

Băile Balvanyosului şi Grota Sulfuroasă

By Cristian Catana • October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.

Descoperind Ţinutul Neamţului de la Pensiunea “Chez Marie”

By Cristian Catana • July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.

Oaspeţi la pensiunea „Pel Flora”, Predeluţ, Bran

By Cristian Catana • July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.

Dâmbovicioara s-a îmbrăcat în ie

By Cristian Catana • July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.

Muzeul Etnografic Nămăieşti - fire de tradiţie şi sfinţenie

By Cristian Catana • June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.

Cheile Băniţei - Răcoare de prins la…chei

By Cristian Catana • June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).

Expoziţia “MăiestrIA”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român

By Cristian Catana • June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.

Sarmale…fantezie pe-o felie de la Casa Berca

By Vacante la tara • June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!

Rezervaţia „Pădurea Letea” – Delta Dunării, mereu surprinzătoare

By Vacante la tara • May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"

Poiana Andolia – Drumeţii tematice în zona Moieciu-Fundata

By Cristian Catana • January 20, 2022
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.

Băile Balvanyosului şi Grota Sulfuroasă

By Cristian Catana • October 19, 2020
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.

Descoperind Ţinutul Neamţului de la Pensiunea “Chez Marie”

By Cristian Catana • July 27, 2020
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.

Oaspeţi la pensiunea „Pel Flora”, Predeluţ, Bran

By Cristian Catana • July 14, 2020
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.

Dâmbovicioara s-a îmbrăcat în ie

By Cristian Catana • July 14, 2020
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.

Muzeul Etnografic Nămăieşti - fire de tradiţie şi sfinţenie

By Cristian Catana • June 19, 2020
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.

Cheile Băniţei - Răcoare de prins la…chei

By Cristian Catana • June 18, 2020
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).

Expoziţia “MăiestrIA”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român

By Cristian Catana • June 17, 2020
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.

Sarmale…fantezie pe-o felie de la Casa Berca

By Vacante la tara • June 16, 2020
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!

Rezervaţia „Pădurea Letea” – Delta Dunării, mereu surprinzătoare

By Vacante la tara • May 21, 2020
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Show More

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

Expozitia - 𝐑𝐚𝐝𝐮 𝐎𝐫𝐞𝐢𝐚𝐧: 𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐, Art Encounters Foundation, Timisoara

January 30, 2026
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.

24 Ianuarie 2004 - 24 Ianuarie 2026 – 22 de ani de…”Vacanțe la țară”

January 22, 2026
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.

Meniu tradițional de la Hanu Ancuței, Tupilați, Neamț

By Cristian Catana • January 21, 2026
Când pașii drumeților poposesc în Ținutul Neamțului la Hanu Ancuței din Tupilați, fie că optează pentru tradiționalul Han sau aleg Terasa Drumețului Grăbit, poftele vor fi răsfățate cu preparate și bunătăți tradiționale din Meniul Hanului.

Tihnă, credință și natură la Mănăstirea Agapia

By Cristian Catana • January 21, 2026
Printre dealuri și păduri, în sufletul tradițional al Ținutului Neamțului, călătorul poate face un popas de suflet pentru tihnă, credință și liniște la Mănăstirea Agapia, așezământ monahal ce poartă hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, sărbătorit în data de 8 noiembrie.

Anul cultural Constantin Brâncuși se deschide chiar acasă la marele sculptor

January 15, 2026
Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” deschide seria de evenimente culturale dedicate „Anului Constantin Brâncuși” cu expoziția personală a bine-cunoscutului artist plastic Petru Lucaci, profesor în cadrul Universității Naționale de Artă din București, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România. Astfel, în perioada 15 ianuarie – 17 februarie 2026, vă așteptăm la o incursiune printre formele și lucrările monocrome semnate de Petru Lucaci, integrate în expoziția ”Monochrome. There is so much grey to every story”, la sediul Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” din Strada Victoriei 2, Târgu Jiu. Publicul este așteptat, în data de 24 ianuarie, de la ora 15:00, la un eveniment de tip ”Artist Talk”, în prezența artistului și echipei curatoriale. Curator al expoziției este Ana Negoiță, lector doctor în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, din cadrul Universității București, iar din echipa curatorială fac parte Ruxandra Barna, Corina Dutu, Maria Mariniță. Expoziția aduce în atenția publicului din Târgu Jiu, o complexă serie de lucrări monocrome, serie elaborată de artist în perioada 2022-2025.

Prima expoziție Brâncuși în Germania în jumătate de secol

January 15, 2026
Cea mai mare retrospectivă a operei lui Constantin Brâncuși în Germania este organizată anul acesta la Berlin de Fundația Patrimoniului Cultural Prusac în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris. Neue Nationalgalerie găzduiește, în perioada 20 martie – 9 august, mai mult de 150 de sculpturi, fotografii, filme și materiale de arhivă. Lucrările provin de la Pompidou, dar și din colecții private și publice internaționale. Vor fi prezentate opere ca „Sărutul”, Pasărea măiastră” și Coloana fără sfârșit”. Un punct de atracție special este reconstrucția parțială a celebrului său atelier, expus în afara Parisului pentru prima dată în șapte decenii. Constantin Brâncuși (1876 – 1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX. După ce a început cu o formare academică tradițională, și-a dezvoltat propriul stil distinctiv la Paris, începând cu anul 1907. Formele sale organice, reduse la esență, l-au consacrat ca pionier al abstracționismului sculptural la începutul secolului XX. Căutarea continuă a lui pentru un ideal artistic se reflectă în variațiile formale ale câtorva motive centrale și în utilizarea diferitelor materiale și suprafețe.

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Vorona, Botoșani

December 24, 2025
Tradiția organizării Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Vorona, Botoșani continuă și în acest an.

Meniu specific de Sărbători, “Casa Tradițiilor”, Ieud, Maramureș

December 19, 2025
Mic dejun: - Omletă sau ouă ochiuri, salată de boeuf, cotlet afumat, unt de casă, zacuscă, brânză de oaie și de vacă și alte mezeluri de casă, dovelcel pane; - Preparate făcute din porcul sacrificat conform tradițiilor, împreună cu oaspeții: chiftele, cârnați, șorici,șnițele, jumări, slănină; - dulcețuri de fructe, lapte de vacă, ceaiuri făcute cu ierburi plantate în curte, pâine proaspătă făcută în cuptor, cafea, clătite, plăcinte.

Calendar - Decembrie – Undrea sau Andrea.

December 19, 2025
Decembrie este a 12-a lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele șapte luni ale anului cu o durată de 31 de zile. Deși este ultima lună din an, ea este prima lună de iarnă, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (începând cu Sf. Nicolae 6 decembrie) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă). Tot la solstițiu este momentul în care ziua începe să crească până la solstițiul de vară, când este cea mai lungă zi a anului. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și septembrie.

Cărări albe “La Bisericuţă”, Moieciu de Sus

By Cristian Catana • December 11, 2025
Mergând la pas prin Moieciu de Sus, pe valea Băngăleasa, la intrarea în “Parcul Naţional Bucegi”, pornește o potecă tematică - traseu ecoturistic spre vârful Bisericuţa – 1322 m. Este cunoscut faptul că în zona Moieciu – Fundata, un total de 9 traseele ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană, pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale. Aceste trasee au ca marcaj turistic – omuleţi de diverse culori.
Mai multe articole
catena-page