Sarmale…fantezie pe-o felie de la Casa Berca
revista@vacantelatara.ro
Vom invita turistii veniţi la pensiunea Berca
să participe nu la o cursă de hranire,ci la un ceas de tihnă,în gradină,la un borş de cocoş sau o sarma îndelung lucrată-n cuptor sau la scovergi ca la bunici. Ne propunem să promovăm o bucătărie simplă, gustoasă şi sănătoasă.
Vă vom împărtăşi o reţetă (sigur cunoscută fiecăruia dintre cititori) dar căreia noi îi dăm o tuşă aparte!
Sarmale…Fantezie pe-o felie
Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar.
- Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură.
Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore.
- Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore.
- Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins.
La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici!
Poftă bună!
Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar.
- Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură.
Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore.
- Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore.
- Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins.
La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici!
Poftă bună!
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
Dăm timpul înapoi și, aproape ca în poveștile bunicilor noștri, redescoperim cea mai veche mașină de spălat, vâltoarea. În vremurile de mult apuse, când totul se țesea manual sau la război, oamenii spălau țesăturile în apa râului sau în vâltori. Poate unii dintre noi, am avut norocul ca în copilărie, când mergeam la țară, la bunici, să vedem femeile cu coșul plin de rufe care asudau din greu la întorsul și bătutul apei cu rufele. În alte locuri, de regulă în zonele de munte, se construiau așa numitele vâltori, unde apa repede de munte învârtea țesăturile într-o formă conică din lemn, ca înt-o centrifugă sau ca într-o mașină de spălat. La ora actuală, în România, aceste vâltori aproape au dispărut.
Înițiată în anul 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri, ruta tematica “ Via Transilvanica ” – proiect al Asociației Tășuleasa Social invită drumeții să descopere diversitatea naturală, culturală și istorică a României autentice. Sub sloganul “ Drumul care unește ”, Via Transilvanica reprezintă pe cei aproximativ 1400 de km, o punte ce leagă comunități, locuri și povești, pornind din Nord-Est, de la Putna, până în Sud-Vestul dunărean, la Drobeta Turnu Severin.

A treia ediție a Târgului Rad ART Fair a avut loc la CARO București în perioada 22-25 mai 2025. Este mai mult decât un târg de artă, este un eveniment cultural complex care cuprinde pe lângă cele 28 de galerii participante, un parc de sculpturi, discuții și dezbateri, un simpozion curatorial, tururi ghidate și ateliere pentru copii.
Speranța, acest sentiment de încredere într-un viitor mai bun, este materializată de renumitul artist vizual Roman Tolici, în picturi surprinzătoare reunite în expoziția intitulată „New Hope”. Invităm vizitatorii care vor intra în spațiul Galeriei Mobius din București, să privească operele de artă de aproape pentru a se bucura toate detaliile surpriză. Expoziția “New Hope” este deschisă în perioada 28 martie – 31 mai 2025, la Galeria Mobius (Piața Amzei, nr. 13, București).

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.

,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu . În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.