Acuarele de toamnă în Piatra Craiului.
revista@vacantelatara.ro
Una dintre cele mai pitoreşti drumeţii de toamnă în care călătorii pot admira cromatica pădurii care transformă zările în veritabile acuarele, include satele de munte Măgura şi Peştera, ce aparţin de comuna Moieciu.
Situate în perimitrul Parcului Naţional Piatra Craiului, la 40 de km. de Braşov, 6 km. de Zărneşti, 7 km de Moieciu, la o altitudine de aproape 1000 metri, cele două sate arhaice oferă perspective încântătoare către crestele Bucegilor, Leaota, Postavaru şi Piatra Craiului. Aceasta din urmă este cea mai lungă și cea mai înaltă creastă de calcar din țară, atingând cota maximă în vârful La Om (sau Piscul Baciului) - 2 238m.
Satele Măgura şi Peştera – ospitalitate, natură şi tradiţii pastorale
În ultimii ani zona a devenit din ce în ce mai populară, fiind căutată atât de turiştii ce preferă drumeţiile, cât şi de familii sau grupuri care caută liniştea naturii, peisajele şi ospitalitatea tipică agroturismului promovat în zonă de ANTREC Braşov.
De cum păşim pe uliţele bătătorite de ani, privirea ne va fi furată către peisajul agropastoral, cu case risipite pe dealuri şi coaste de munte, cu fâneţe cu căpiţe printre care oile, vacile şi caii pasc în tihnă. Cele două sate încă mai păstrează gospodăriile tradiţionale cu case cu tindă, construite din bârne orizontale de lemn cioplite cu barda cu două sau patru feţe, cu zidărie de piatră la temelie şi cu acoperişuri cu şindrilă, din ce în ce mai rară, din păcate. Încă din vremurile străvechi, sătenii s-au ocupat cu creşterea animalelor, păstoritul şi prelucrarea lemnului.
Calitatea brânzeurilor provenind din acestă zonă este un motiv în plus pentru care turiştii frecventează aceste meleaguri încărcate de tradiţie. Nu trebuie să rataţi brânzeturile de la stână sau din ferma proprie, brânza de burduf în coajă de brad, caşcavalul afumat, sau mezelurile de casă afumate. Multe dintre acestea sunt comercializate la manifestările tradiţionale din Bran-Moieciu-Fundata: Târgul de Vară, Nedeea Munţilor, Răvăşitul Oilor.
În ultimii ani zona a devenit din ce în ce mai populară, fiind căutată atât de turiştii ce preferă drumeţiile, cât şi de familii sau grupuri care caută liniştea naturii, peisajele şi ospitalitatea tipică agroturismului promovat în zonă de ANTREC Braşov.
De cum păşim pe uliţele bătătorite de ani, privirea ne va fi furată către peisajul agropastoral, cu case risipite pe dealuri şi coaste de munte, cu fâneţe cu căpiţe printre care oile, vacile şi caii pasc în tihnă. Cele două sate încă mai păstrează gospodăriile tradiţionale cu case cu tindă, construite din bârne orizontale de lemn cioplite cu barda cu două sau patru feţe, cu zidărie de piatră la temelie şi cu acoperişuri cu şindrilă, din ce în ce mai rară, din păcate. Încă din vremurile străvechi, sătenii s-au ocupat cu creşterea animalelor, păstoritul şi prelucrarea lemnului.
Calitatea brânzeurilor provenind din acestă zonă este un motiv în plus pentru care turiştii frecventează aceste meleaguri încărcate de tradiţie. Nu trebuie să rataţi brânzeturile de la stână sau din ferma proprie, brânza de burduf în coajă de brad, caşcavalul afumat, sau mezelurile de casă afumate. Multe dintre acestea sunt comercializate la manifestările tradiţionale din Bran-Moieciu-Fundata: Târgul de Vară, Nedeea Munţilor, Răvăşitul Oilor.
Zona Măgura-Peştera – meleaguri de legende cu haiduci ascunşi în peşteri şi ciobani iscusiţi
Primele semne de locuire datează din perioada paleoliticului, în Peştera Liliecilor de pe teritoriul satului Peştera, fiind descoperite urme umane. Peştera reprezintă şi subiectul mai multor legende locale, cu haiduci care trăiau în subteran şi fugeau de poteră până în inima munţilor Piatra Craiului, în avenul Vlăduşca. Tot Peştera, l-a găzduit şi pe hoţul Stanciu, care cobora din munte şi ataca în zona Branului la mijlocul secolului al XIX-lea, împreună cu sora sa, Stanca. De la cei doi s-ar explica şi toponimia unor zone din munţii Piatra Craiului: Cerdacul Stanciului (cea mai mare arcadă din calcar din Carpaţi) şi Peştera Stanciului.
În zilele noastre, turiştii pot vizita Peştera Liliecilor, aflată în centrul satului Peştera, în apropierea statuii ciobanului Ghicuţă. Peştera situată la altitudinea de 960 m are statut de monument natural național, fiind înscrisă în zona specială de protecție a Parcului Naţional „Piatra Craiului”. Pentru vizitare nu este necesar echipament special, fiind accesibilă publicului.
Satele Măgura – Peştera – destinaţii pe trasee montane de ecoturism printre calcarele Pietrei Craiului
Unul dintre cele mai spectaculoase trasee tip circuit ce au ca obiectiv şi cele două sate moiecene este cel ce străbăte zonele carstice din Piatra Craiului: Prăpăstiile Zărneştiului, Cheile Pisicii, Şaua Joaca, se continuă pe uliţele satelor Peştera şi Măgura, coborând spre Zărneşti, la Fântâna lui Botorog (820 m).
Drumeţia durează aproximativ 6 – 7 h, urmărind traseul marcat cu cruce rosie până în Şaua Joaca (1445 m), apoi banda roşie. Traseul este de dificultate medie, pornind agale prin Prăpăstiile Zarneştilor , o vale seacă cu pereţi abrupţi de calcare şi formaţiuni carstice, mărturii geologice din perioada jurasică.
Din Cheile Zărneştilor se bifurcă o altă porţiune carstică extrem de spectaculoasă – Cheile Pisicii. Această porţiune necesită o oarecare atenţie şi încălţăminte adecvată cu aderenţă bună.
După 40 minute, zările se deschid, ajungând în Şaua Joaca, loc în care putem admira creasta Pietrei Craiului şi Vf. La Om. Traseul se continuă în coborâre spre satele Peştera şi Măgura, pe la poalele muntelui Toancheş, apoi prin Coturile Măgurii pâna la Fântâna lui Botorog - izvor construit de Paraschiv Botorog, în anul 1965, în amintirea fiicei sale.
Unul dintre cele mai spectaculoase trasee tip circuit ce au ca obiectiv şi cele două sate moiecene este cel ce străbăte zonele carstice din Piatra Craiului: Prăpăstiile Zărneştiului, Cheile Pisicii, Şaua Joaca, se continuă pe uliţele satelor Peştera şi Măgura, coborând spre Zărneşti, la Fântâna lui Botorog (820 m).
Drumeţia durează aproximativ 6 – 7 h, urmărind traseul marcat cu cruce rosie până în Şaua Joaca (1445 m), apoi banda roşie. Traseul este de dificultate medie, pornind agale prin Prăpăstiile Zarneştilor , o vale seacă cu pereţi abrupţi de calcare şi formaţiuni carstice, mărturii geologice din perioada jurasică.
Din Cheile Zărneştilor se bifurcă o altă porţiune carstică extrem de spectaculoasă – Cheile Pisicii. Această porţiune necesită o oarecare atenţie şi încălţăminte adecvată cu aderenţă bună.
După 40 minute, zările se deschid, ajungând în Şaua Joaca, loc în care putem admira creasta Pietrei Craiului şi Vf. La Om. Traseul se continuă în coborâre spre satele Peştera şi Măgura, pe la poalele muntelui Toancheş, apoi prin Coturile Măgurii pâna la Fântâna lui Botorog - izvor construit de Paraschiv Botorog, în anul 1965, în amintirea fiicei sale.
Vă invităm să descoperiţi farmecul satelor de munte de la poalele Pietrei Craiului, locuri în care ospitalitatea tradiţională este în perfectă armonie cu cadrul natural.
Drumetii in satele Pietrei Craiului cu Agentia de Turism Scorilo Travel Vacante - www.scorilotravelvacante.ro
Drumetii in satele Pietrei Craiului cu Agentia de Turism Scorilo Travel Vacante - www.scorilotravelvacante.ro
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
Dăm timpul înapoi și, aproape ca în poveștile bunicilor noștri, redescoperim cea mai veche mașină de spălat, vâltoarea. În vremurile de mult apuse, când totul se țesea manual sau la război, oamenii spălau țesăturile în apa râului sau în vâltori. Poate unii dintre noi, am avut norocul ca în copilărie, când mergeam la țară, la bunici, să vedem femeile cu coșul plin de rufe care asudau din greu la întorsul și bătutul apei cu rufele. În alte locuri, de regulă în zonele de munte, se construiau așa numitele vâltori, unde apa repede de munte învârtea țesăturile într-o formă conică din lemn, ca înt-o centrifugă sau ca într-o mașină de spălat. La ora actuală, în România, aceste vâltori aproape au dispărut.
Înițiată în anul 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri, ruta tematica “ Via Transilvanica ” – proiect al Asociației Tășuleasa Social invită drumeții să descopere diversitatea naturală, culturală și istorică a României autentice. Sub sloganul “ Drumul care unește ”, Via Transilvanica reprezintă pe cei aproximativ 1400 de km, o punte ce leagă comunități, locuri și povești, pornind din Nord-Est, de la Putna, până în Sud-Vestul dunărean, la Drobeta Turnu Severin.
A treia ediție a Târgului Rad ART Fair a avut loc la CARO București în perioada 22-25 mai 2025. Este mai mult decât un târg de artă, este un eveniment cultural complex care cuprinde pe lângă cele 28 de galerii participante, un parc de sculpturi, discuții și dezbateri, un simpozion curatorial, tururi ghidate și ateliere pentru copii.
Speranța, acest sentiment de încredere într-un viitor mai bun, este materializată de renumitul artist vizual Roman Tolici, în picturi surprinzătoare reunite în expoziția intitulată „New Hope”. Invităm vizitatorii care vor intra în spațiul Galeriei Mobius din București, să privească operele de artă de aproape pentru a se bucura toate detaliile surpriză. Expoziția “New Hope” este deschisă în perioada 28 martie – 31 mai 2025, la Galeria Mobius (Piața Amzei, nr. 13, București).
Situate-n munții Perșani , la întâlnirea județelor Covasna și Harghita, Cheile Vârghișului își etalează răcoarea printre calcare, peșteri și cursuri sinuoase de apă rece de munte, peste care drumeții vor trece peste poduri amenajate.
Pe drumurile pitorești ale Argeșului, la 18 km Sud-Vest de Câmpulung și 30 km de Curtea de Argeș avem să facem un popas de suflet la Mănăstirea Aninoasa, situată în localitatea cu același nume.
Sub semnul intelectualităţii plastice, expoziţia „7+”, care s-a deschis vineri 9 mai, ora 18, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, reuneşte 14 artisti contemporani, cu personalități aparte şi moduri diferite de abordare a picturii.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.
,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu . În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.
