Cheile Băniţei - Răcoare de prins la…chei
revista@vacantelatara.ro
Când drumurile vă poartă spre obiectivele turistice ale ţinutului Hunedoarei, mai adăugaţi pe lista dumneavoastră şi Cheile Băniţei
aflate în masivul Şureanu, cu acces din DN66 (drumul dintre Petroşani spre Simeria).
Ideal de parcurs în zilele caniculare de vară când căutăm răcoarea munţilor şi a zonelor mai puţin umblate, canionul răcoros al Băniţei este o bună alegere.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani.
Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
O parte a traseului de chei s-a format în zona în care în albia pârului Băniţa s-a prăbuşit tavanul unei peşteri.
Partea de început a cheilor este şi cea mai ofertantă din punct de vedere peisagistic, fiind accesibilă turiştilor.
Partea de început a cheilor este şi cea mai ofertantă din punct de vedere peisagistic, fiind accesibilă turiştilor.
UTIL!
Bună parte a traseului se parcurge prin apa Băniţei, fapt ce necesită încălţăminte de schimb (sau papuci speciali de apă).
Istoria dacică…”ferecată” în Chei
Şi cum în zona Hunedoarei natura îşi dă mâna cu istoria, răfoind filele vremurilor dacice, avem să descoperim pe versanţii ce se înalţă deasupra cheilor, ruinele Cetăţii Băniţei. Aceasta făcea parte din sistemul de apărare al Sarmizegetuza Regia. Drumul până la ruine porneşte din zona cheilor, fiind destul de anevoios, neexistând marcaj turistic.
Şi cum în zona Hunedoarei natura îşi dă mâna cu istoria, răfoind filele vremurilor dacice, avem să descoperim pe versanţii ce se înalţă deasupra cheilor, ruinele Cetăţii Băniţei. Aceasta făcea parte din sistemul de apărare al Sarmizegetuza Regia. Drumul până la ruine porneşte din zona cheilor, fiind destul de anevoios, neexistând marcaj turistic.
De văzut în apropierea Cheilor Băniţei:
- Peştera Bolii;
- Mănăstirile Densuş, Colţ, Sântamaria-Orlea;
- Cetăţile dacice din munţii Şureanu (Orăştiei) - Sarmizegetusa Regia / Ulpia Traiana , Căpâlna, Costeşti-Blidaru etc.;
- Parcul Naţional Retezat;
- Rezervaţia de zimbrii din Haţeg;
- Geoparcul Dinozaurilor Pitici, Haţeg;
- Castelul Huniazilor;
- Cetatea Devei;
- Parcul dendrologic Simeria.
Descoperiţi pitoreasca lume a Ţinutului Haţegului cu circuitele Scorilo Travel Vacanţe:
https://www.scorilotravelvacante.ro/
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
Dăm timpul înapoi și, aproape ca în poveștile bunicilor noștri, redescoperim cea mai veche mașină de spălat, vâltoarea. În vremurile de mult apuse, când totul se țesea manual sau la război, oamenii spălau țesăturile în apa râului sau în vâltori. Poate unii dintre noi, am avut norocul ca în copilărie, când mergeam la țară, la bunici, să vedem femeile cu coșul plin de rufe care asudau din greu la întorsul și bătutul apei cu rufele. În alte locuri, de regulă în zonele de munte, se construiau așa numitele vâltori, unde apa repede de munte învârtea țesăturile într-o formă conică din lemn, ca înt-o centrifugă sau ca într-o mașină de spălat. La ora actuală, în România, aceste vâltori aproape au dispărut.
Înițiată în anul 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri, ruta tematica “ Via Transilvanica ” – proiect al Asociației Tășuleasa Social invită drumeții să descopere diversitatea naturală, culturală și istorică a României autentice. Sub sloganul “ Drumul care unește ”, Via Transilvanica reprezintă pe cei aproximativ 1400 de km, o punte ce leagă comunități, locuri și povești, pornind din Nord-Est, de la Putna, până în Sud-Vestul dunărean, la Drobeta Turnu Severin.

A treia ediție a Târgului Rad ART Fair a avut loc la CARO București în perioada 22-25 mai 2025. Este mai mult decât un târg de artă, este un eveniment cultural complex care cuprinde pe lângă cele 28 de galerii participante, un parc de sculpturi, discuții și dezbateri, un simpozion curatorial, tururi ghidate și ateliere pentru copii.
Speranța, acest sentiment de încredere într-un viitor mai bun, este materializată de renumitul artist vizual Roman Tolici, în picturi surprinzătoare reunite în expoziția intitulată „New Hope”. Invităm vizitatorii care vor intra în spațiul Galeriei Mobius din București, să privească operele de artă de aproape pentru a se bucura toate detaliile surpriză. Expoziția “New Hope” este deschisă în perioada 28 martie – 31 mai 2025, la Galeria Mobius (Piața Amzei, nr. 13, București).

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.

,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu . În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.