#Romaniapentruromâni

Foto: Festivalul Placintelor, Oituz, Bacau

Marele Premiu “Margareta de Aur” Pensiunea “Chez Marie”, Brateş, Neamţ

Sărbători de Iarnă la Hanu Ancuţei, Neamţ - Oferte Meniuri speciale Crăciun – Meniu de prânz - 25, 26, 27 Decembrie – 100 ron / persoana Varianta 1 • Prune afumate in costita • Ciorba de coada de bou • Sarmalute in 3 arome fierte in vin • Rulada cu dovleac Varianta 2 • Tarta cu ceapa caramelizata cu branza de capra • Crema de gulii cu pastarnac • Pomana porcului (pulpa porc ,rinichi,ficat ,carnat ) cu mamaliga • Muraturi asortate • Turte cu julfa si nuca Crăciun – Meniu de cină – 25, 26, 27 Decembrie – 125 ron / persoana Varianta 1 • Gustare Platou de afumaturi (pastrama de porc ,sunculita , ,lebar ,toba ) • Chisca cu mamaliga si sos de sfecla rosie cu hrean • Coaste de vita cu sos de soia • Tort de mere cu nuca Varianta 2 • Gustare (Finger cu cighir si rosii chery ,Salata boeuf cu ou de prepelita murat si muguri de soia • Icre de stiuca ,Carpacio de sfecla rosie cu branza de capra) • Piftie de ureche de porc cu mamaliga • Rulada din piept de porc in soric crocant cu piure de pastarnac cu ceapa caramelizata • Tort de morcovi cu nuca

Turiștii străini și români pot colecționa produse turistice de artă populară care reflectă tradițiile moștenite din batrâni. Este locul în care poate fi admirat portul popular local, pictura religioasă, sculptura în lemn, țesături tradiționale, goblenuri, măști populare, împletituri de nuiele. Valentin Matraș este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Meșterilor Populari din Moldova, încă din anul 2004. Mesterul popular Valentin Matraş a învăţat meşteşugul împletirii nuielilor de răchită de la unul dintre bunici. Nea Valică, cum îi spun cunoscuții, lucrează de la coșulețe pentru ouă încondeiate până la piese de mobilier, ajungând la realizări deosebite (mese rotunde, cuiere, polițe, coșuri de rufe, scaune mari cu spătar, etc). Fiecare piesă are câte o perioadă de timp diferită pentru realizare. Astfel, un coșuleț mic se poate realiza în 30 de minute, un coș de dus la biserică se poate confecționa în 45 de minute, pe când un set de fotolii poate să dureze chiar și două zile. Arta împletiturii constă în faptul că trebuie să ai rabdare și timpul necesar.

Astfel, din lista siturilor incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din România fac parte: - Rezervaţia Naturală a Biosferei – Delta Dunării . 

Tihnă cu perspectivă către Bucegi şi Piatra Craiului Peisajul care se deschide de cum am ajuns în curtea pensiunii este impresionant. Pe deoparte, crestele semeţe ale Bucegilor se înalţă peste dealurile Şimonului, din apropiere, ca, întorcând privirea să zărim şi mândra creastă a Pietrei Craiului răsărind peste măgurile moiecene. Armonia peisajelor agropastorale va fi completată de oiţele proprietarilor care pasc liniştite într-un colţ al curţii generoase, de multe ori acestea constituind o bucurie a copiilor care lasă preţ de câteva clipe locurile de joacă special amenajate, pentru a întelege rostul vieţii de la ţară şi a cunoaşte animaluţele fermei.

Hanu Ancuţei a devenit celebru de pe vremea când era frecventat de marele scriitor Mihail Sadoveanu. Acesta, find un mare gurmand se ospăta şi se inspira din poveştile oamenilor locului (ţăranilor şi negustorilor) şi a scris cartea “Hanu Ancuţei”, un volum cu 9 povestiri, publicată în anul 1928. Arhitectura populară moldovenească, decorul,colecţia de obiecte de ceramică - cum ar fi războiul de ţesut, lada de zestre, vârtelniţa, chiua, covata, costumele populare, nu pun în valoare numai universul rural, ci spun şi povestea patrimoniului acestei ţări şi a unor tradiţiii transmise din generaţii, în a reînvia istoria şi tradiţia. Hanu Ancuţei înfloreşte de la an la an prin îmbunătăţirile aduse, cu ajutorul dibăciei vechilor meşteri populari din zonă. Astfel rămâne un loc de popas vrăjit de desfătare sufletească pentru toţi călătorii veniţi din alte meleaguri .

Evenimentul iniţitiat de Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) şi sărbătorit pe tot globul începând cu anul 1979, marchează această zi de 27 Septembrie în peste 150 de state care se aliniază acţiunilor OMT.

"Este o poveste drăguţă, legată de numele pensiunii" - îmi spune Cornelia Brâncuşi. Eu m-am căsătorit cu soţul meu, Ion Brâncuşi, care era de loc din Brădiceni, localitatea natală a tatălui marelui sculptor. Ulterior, tatăl lui Constantin Brâncuşi s-a 'măritat', cum zicem noi, la ţară, adică s-a dus după soţia lui, în Hobiţa. Iar soţul meu face parte din familia Brâncuşi, familia extinsă, nefiind - însă - descendent direct al lui Constantin Brâncuşi, ci este un fel de stra-stranepot, după un unchi, deci, nu avem o legatură directă. Cu toate acestea, dacă vă uitaţi la fotografiile soţului, la portretele făcute, chiar seamană cu marele sculptor - pomeţi, la fel; forma nasului, la fel; fruntea, la fel... Dar soţul nu avea nici un fel de talent... Că-l întrebau foarte mulţi: 'Măi, Jane - că-n Oltenia, Ion este Jan - tu ai vre-un talent?'. Şi el răspundea: 'Băi, nici să fluier nu ştiu, darămite să mai fac altceva'!... " Şi Cornelia Brâncuşi continuă povestea: "Când am dat denumirea pensiunii, eu şi soţul meu ne-am dus la Registrul Comerţului. Acolo, când începi o afacere, trebuie să ai trei sau patru variante de nume pentru firmă, dar eu am dat o singură variantă - Pensiunea 'Casa Brâncuşi'. După ce a citit cererea, doamna de acolo ne-a spus: 'Păi, ştiţi, nu puteţi avea acest nume, deoarece Brâncuşi este un brand cunoscut'... Soţul meu, care era lângă mine, zice: 'Doamnă, dar pot să dau pensiunii numele meu de familie'?... 'Da - zice doamna - nu e nicio problemă'... Iar soţul meu a scos buletinul. Doamna l-a luat, a mers să se consulte în alt birou şi ne-a acceptat numele... Fără buletin, nu s-ar fi putut" .