Împletiturile din nuiele de răchită presupun procedee tehnice complexe și o mare îndemânare.

 După ce nuielele sunt sortate, sunt puse într-un cazan la fiert, în jur de 8 ore, deoarece acestea trebuie să fie fierte pentru a se decoji ușor, apoi nuielele se despică în patru și se scoate miezul. Nuielele fierte se usucă imediat la soare ori în încăperi încălzite şi se trec în depozitul de păstrare. Pentru împletire se folosesc atât nuiele întregi, cat si şine. Ele rezultă în despicarea nuielelor mai groase în 2-3-4 părţi egale, după care se curăţă miezul. Înainte de împletire materialul trebuie înmuiat ăn apă.



 Se începe cu fundul coşului, de unde pornesc în sus beţele ce alcătuiesc scheletul pentru partea de sus, iar ultimul se pune mânerul. Meșteșugul solicită multă răbdare, îndemânare și finețe în execuție. Colectarea materiei prime se face în lunile de toamnă primăvară. Meșterul îmbină armonios utilul cu frumosul, rezultând obiecte de utilitate casnică, valoroase din punct de vedere estetic. Nea Valică, este de asemenea preocupat de transmiterea artei sale, generației tinere. De aceea  familia Matraș, pentru cei interesați să afle mai multe sau doresc să se inițieze în tainele împletitului, pentru cei dornici în a-și realiza singuri un coș împletit, nea Valică le oferă instrucțiuni, precum și materiale necesare (nuiele de răchită). Reîntoarcerea la tradiţie, la meşteşugul bunicilor care împleteau coşuri din răchită  a devenit un mod de viaţă pentru familia Matraș din comuna Vorona. Alături de el lucrează și soția sa , Lucia Matraș, creatoare de mărtisoare autentice. Preocuparea lor este să promoveze produsele tradiționale românești, îndeosebi coșurile împletite de răchită.



Un impediment legat de acest meșteșug este că materia primă  se găsește mai greu, pentru că sunt puțini cei care cultivă răchită, iar munca de pregătire are de fapt un an de zile în spate, respectiv de la creșterea răchitei până la pregătirea efectivă, pentru a deveni obiect finit. Nea Valică conservă modelul tradițional de coș, iar, pe lângă coșul utilitar de altădată, el merge spre decorativism, fiindcă de multe ori așa cere piața, dar nu renunță la modelul și formele tradiționale, la materia primă naturală, cu un colorit natural, în încercarea de aduce mai departe meșteșugul autentic.

Ca formă de încurajare a împletitorilor Uniunea Meşterilor Populari din Moldova organizează expoziţii şi tărguri anuale specializate.

La Vorona este participant activ la ,,Târgul mesterilor populari,, organizat la 8 septembrie cu ocazia Hramului Mănăstirii si al Festivalului folcloric international ,,Serbările Pădurii ,,si  la Târgul de mărțisoare ,, Semn de primăvară,, organizat de Centrul de Informare Turistică.

 A participat la diferite târguri ale meşterilor populari organizate la Botoşani, Iaşi, Bucureşti, Bacău,  Piatra Neamt, Bârlad, Campulung Moldovenesc, Suceava, fiind apreciat pentru talentul şi priceperea sa si răsplătit cu numeroase diplome si premii.

                                                                                                          Text

                                                                                    Ramona Pancu – CIT  Vorona