Pensiunea “Chez Marie” - Descoperind Ţinutul Neamţului
revista@vacantelatara.ro
“Mângâiere de Brateş” pe Valea Tarcăului
Pentru turiştii interesaţi să descopere Ţinutul Neamţului, pensiunea “Chez Marie” din satul Brateş, comuna Tarcău poate constitui un punct de plecare către toate atracţiile zonei.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului, înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural.
Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”. Gazda pensiunii, doamna Maria Vacaru a făcut din acest slogan un veritabil alint pentru turiştii care vor trece pragul pensiunii.
Condiţii de cazare la pensiunea “Chez Marie”
Dispuse în trei corpuri de clădire, pensiunea “Chez Marie” îşi aşteaptă turiştii în 18 camere duble, cu pat matrimonial. Atenţia la detalii, spaţiul generos, mobilierul elegant, îmbinarea dintre tradiţional şi confort sunt câteva dintre atributele camerelor “Chez-Marie”. Camerele se deschid spre un balcon-coridor de unde oaspeţii pot admira înălţimile Tarcăului şi peisajul rural care transmite multă tihnă şi linişte
Facilităţi camere:
Capacitate: 18 camere duble dispunând de:
- baie proprie (mai puţin două camere ce împart aceeaşi baie);
- pat matrimonial;
- Tv şi WiFi;
- Posibilitate pat suplimentar pentru copii;
- Halate şi prosoape pentru piscină, jacuzzi şi sauna uscată;
- Balcon (în unele camere);
Popas gastronomic în restaurantul “Chez Marie”
Gastronomia este un alt atu al pensiunii “Chez Marie”. Turiştii pot face o călătorie gastronomică printre gusturile preparatelor tradiţionale, după reţete din bătrâni dar adaptate zilelor noastre, cu produse din zonă (ouă proaspete de la fermă, peşte de apă dulce, roşii şi alte legume organice, carne de la fermele locale). De asemenea, din meniul variat al restaurantului, turiştii pot servi şi preparate din bucătăria internaţională sau meniuri pentru copii.
Restaurantul, cu un design modern, deserveşte unui capacităţi de 80 de persoane, făcându-l ideal şi pentru meste festive, aniversări, evenimente corporate.
Agrement şi
timp liber la pensiunea “Chez Marie”
Petrecerea timpului liber pentru turiştii cazaţi la pensiunea din Brateş, se bucură de diversitate.
Aceştia pot opta pentru facilităţile oferite de pensiune: piscină încălzită, saună uscată, sală de forţă, teren de tenis, foişoare rustice la marginea pădurii şi loc de joacă în incintă, un spaţiu foarte ofertant pentru cei mici cu personaje din desene animate şi multe alte surprize. Sala de conferinţe cu toate dotările este un spaţiu adecvate şi pentru evenimente de firmă.
Petrecerea timpului liber pentru turiştii cazaţi la pensiunea din Brateş, se bucură de diversitate.
Aceştia pot opta pentru facilităţile oferite de pensiune: piscină încălzită, saună uscată, sală de forţă, teren de tenis, foişoare rustice la marginea pădurii şi loc de joacă în incintă, un spaţiu foarte ofertant pentru cei mici cu personaje din desene animate şi multe alte surprize. Sala de conferinţe cu toate dotările este un spaţiu adecvate şi pentru evenimente de firmă.
Turiştii activi pot lua la pas comuna Tarcău, spre înălţimile munţilor sau de-a lungul pâraielor Brateş, Bolovăniş, Tărcuţa, Aţa – în plimbări liniştite prin sălbăticia naturii.
Pensiunea pune la dispoziţia turiştilor şi posibilitatea de a închiria biciclete.
Pensiunea pune la dispoziţia turiştilor şi posibilitatea de a închiria biciclete.
Obiective turistice şi atracţii pornind de la pensiunea “Chez Marie”;
- drumeţii în Masivul Tarcău;
- Mănăstirile Pângărăţi şi Alexandru cel Bun;
- Barajul Poiana Teiului;
- Cheile Bicazului;
- municipiul Piatra Neamţ (21 km);
- drumeţii în Parcul Naţional Ceahlău;
- croazieră pe lacul Izvorul Muntelui;
- Rezervaţia de zimbrii “Vânători-Neamţ”
- Mănăstirea Neamţ şi Schitul Vovidenia.
- drumeţii în Masivul Tarcău;
- Mănăstirile Pângărăţi şi Alexandru cel Bun;
- Barajul Poiana Teiului;
- Cheile Bicazului;
- municipiul Piatra Neamţ (21 km);
- drumeţii în Parcul Naţional Ceahlău;
- croazieră pe lacul Izvorul Muntelui;
- Rezervaţia de zimbrii “Vânători-Neamţ”
- Mănăstirea Neamţ şi Schitul Vovidenia.
Pensiunea “Chez Marie”
Brateş, DC 135, comuna Tarcău
judeţul Neamţ
0766.439.537 – doamna Maria Vacaru
Brateş, DC 135, comuna Tarcău
judeţul Neamţ
0766.439.537 – doamna Maria Vacaru
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
RAD ART FAIR 2026 continuă cu cea de-a patra ediție desfășurată la Caro Hotel Bucharest - ca o platformă colaborativă dedicată consolidării scenei de artă contemporană din România și creșterii vizibilității artiștilor și galeriilor locale într-un context international. Evenimentul se desfășoară în perioada 23 – 26 Aprilie 2026.
Galeria Romană vestește primăvara prin minunatele opere de artă din expoziția „Sărbătoarea florilor" . Având în centru artiștii Grupului Prolog, această expoziție este ca un câmp încântător unde vibrează diferite culori. Expoziția de pictură și sculptură „Sărbătoarea florilor" este deschisă la Galeria Romană (Bd. Lascăr Catargiu nr. 1, București) în perioada 25 martie – 2 mai 2026.
Începând din anul 2004, Ziua Națională a Turismului Rural este sărbătorită în Duminica Floriilor. Iată cum după 22 de ani această zi este marcată în zone prielnice turismului rural și agroturismului, unind proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști… pentru a sărbători ospitalitatea și autenticitatea locală.
Prier vine de la primăvară, deoarece în această lună primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi. În această lună se continuă semănăturile de primăvară, se închid țarinele pentru pășunatul devălmaș, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” invită copii să participe la ateliere inspirate din obiceiuri, sărbători și meșteșugurile tradiționale, ateliere organizate în cadrul programului Călător prin tradiții. Atelierele durează 50 de minute și se adresează copiilor peste 10 ani și adulților, în funcție de specificul fiecărei activității.
Un public numeros și un interes mediatic remarcabil au marcat vernisajul expoziției dedicate lui Constantin Brâncuși la Neue Nationalgalerie din Berlin, desfășurat joi, 19 martie 2026. Evenimentul a reunit peste 100 de jurnaliști acreditați și un număr impresionant de invitați, confirmând încă de la deschidere amploarea și relevanța internațională a proiectului. Expoziția este deschisă publicului larg, oferind acces la o amplă retrospectivă organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului român. Reunind peste 150 de lucrări – sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă – expoziția propune o perspectivă complexă asupra operei lui Brâncuși și a influenței sale asupra modernismului european.
Muzeul Județean Botoșani organizează, în perioada 18 martie – 18 aprilie 2026, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă”, expoziția „Artele focului”, cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Științele Naturii Dorohoi (Galeria de Artă Contemporană Sticlă-Porțelan). Expoziția reunește peste 40 de obiecte decorative din sticlă și porțelan realizate de artiști sticlari și ceramiști din întreaga țară, sub egida unor tabere de creație organizate la Întreprinderea de Sticlărie și Porțelan Dorohoi, în cadrul Simpozionului Național de Creație Industrială „Ambient”.
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
