Cabana Diham
revista@vacantelatara.ro
Pe cărările ninse ale Bucegilor… la Cabana Diham
Muntele înseamnă şi miros de brad şi cărări de stâncă şi veri cu miresme de flori şi ierni…cu flori de gheaţă. Adeoseori, paşii hoinarilor, osteniţi dar cu sufletul plin de încântare, îşi găsesc drept popas preţ de clipe, zile sau nopţi…cabanele de munte. Pentru noi, cabanele sunt şi refugiu dar şi… acasă; Sunt cămine în care, fiecare ne-am lăsat cel puţin o amintire.
Iată că vine un azi când zâmbim, oftăm, ne amintim lăsându-ne purtaţi şi cuprinşi de nostalgii. Şi ne lipseşte ceaiul cu rom…
Când simţi dor de munte, dor de ciupit de chitară, dor de cântat în cor, dor de ierni cu bujori în obraz…simţi dor de Diham…
“Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoare,
Oriunde-ai fi răspunde la a lor chemare…”
Şi-am răspuns “prezent” chemării Bucegilor. Doar se aranjaseră cu ger, ghirlande de ţurţuri şi pudră peste brazi…atât de multă şi nebun de albă. Aşa-s primiţi, sau mai bine zis…răsfăţati… cei care înţeleg că muntele se simte…şi, mai ales, se respectă.
Cu rucsacii în spate, cu parazăpezi, căciuli şi fularele trase pe nas, cu ceaiul cald din termos (şi câţiva stropi de cognac, pentru savoare) porneam spre “acasă din Bucegi”, la Cabana Diham, acolo unde...Tanti Oara, mama munţilor, ne-aşteaptă în prag cu “Bine-ai venit, puiule…”. Şi apoi…ceaiul cu rom. Offf, ceaiul cu rom…
Cu mic, cu mare, dar mai ales…cu mulţi, pornim pe drumul ce se desprinde din DN73A (Predeal-Pârul Rece) urmând forestierul spre complexul Forban, fosta Cabana Steaua. Un drum în serpentine, accesibil chiar şi-n iernile prea albe şi troienite, cu marcajul bandă albastră (urmat de triunghiurile roşu, galben şi albastru în intersecţia cu unitatea miliară) avea să ne conducă preţ de două ceasuri + ½ min. până sub Măgura Cenuşie, acolo unde cabana Diham a renăscut din propria-i cenuşă.
Cabana Diham-Phoenix ( 1320 m), acasă la “Mama Oara”
Au trecut 85 de ani ca 85 de file de când cabana Diham îşi scria primele-i rânduri (1934). Şi-au fost rânduri scrise, unele firesc… dar şi rânduri scrise mai apăsat. Apăsate de durere, de greutăţi…file de poveste udate nu doar de ploile reci de munte ci şi de lacrimi de durere când Dihamul şi-a pierdut tătăl, pe nea Gigi Bordea (2005).
Au fost şi ani în care paginile au ars, asemeni cabanei încercate de năpasta incendiului din Decembrie, 2002. Dar, aşa cum vedem scris pe plăcuţa de la intrare “Diham-Phoenix”, cabana a renăscut din propria-i cenuşă cu ajutorul donaţiilor iubitorilor de munte, celor pentru care Dihamul înseamnă o a doua casă şi a Asociației Române de Turism ”Gioni Baboș”.
Astăzi, mama Oara, cea mai longevivă cabanieră din Carpaţi, a făcut din ani, cote de urcat! Şi-a urcat aşa peste 5 decenii în cabanele din Bucegi.
Anul 2019 înseamnă pentru tanti Oara, 40 de ani de când Dihamul i-a devenit casă (1979 – 2019). Iar noi, copiii ei!
“ - Bună ziua, tanti Oara! Un ceai cu rom, vă rog…
“- Poftim, puiule…”
Cabana “Diham-Phoenix” – munţii Dihamului - Masivul Bucegi
Cabanier: Mioara Bordea – “Mama Oara” – 0726.20.32.62;
Altitudine: 1320m;
Cazare: 87 de locuri în camere cu 2-6 locuri şi dormitoare comune (priciuri);
Bufet şi restaurant, în permanenţă;.
Acces: Buşteni, Predeal, Azuga. Trasee turistice marcare şi drum forestier.
View more
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 17-31 octombrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artă”, expoziția de pictură și grafică ,,Memorii în culori”, o nouă „personală” a artistului botoșănean Cristian Bîrzoieș.
Începând cu octombrie 2025 și până în luna martie 2026, Vila Catena invită publicul să viziteze expoziția de artă "HOME", o expoziție de artă contemporană curatoriată de Galeria Sandwich, cu participarea a peste 30 de artiști.
Vila Catena (str. Radu Calomfirescu 15, București) găzduiește în perioada Octombrie 2025 – Martie 2026 Expoziția “Nicolae Grigorescu - Acasa”.
În fiecare an, la 1 octombrie, întreaga lume marchează Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, o zi închinată recunoștinței, respectului și demnității. În preajma acestei sărbători, pe 11 octombrie 2025, municipiul Brăila – oraș cu adânci rădăcini culturale și medicale – a fost gazda Galei „Ana Aslan” , un eveniment de excepție dedicat excelenței în domeniul longevității și al îmbătrânirii active.
Industria turismului își dă întâlnire, în mai puțin de două luni, la Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă (TTR II) , organizat de ROMEXPO. Evenimentul, deja consacrat ca platforma centrală de promovare și business pentru sectorul turistic, va aduce în prim-plan un mix unic de oferte, destinații, idei și soluții inovatoare, care vor defini finalul de an în această industrie. Pentru companii, participarea la TTR II înseamnă mult mai mult decât prezența într-un spațiu expozițional: este o oportunitate de a se conecta direct cu mii de vizitatori interesați de vacanțe și experiențe autentice, dar și cu parteneri relevanți din domeniu. Într-o piață dinamică, unde atenția consumatorului este greu de câștigat, târgul asigură vizibilitate națională și internațională, acces la lead-uri calificate și șansa de a genera vânzări pe loc.
Ziua de 16 septembrie reprezintă un moment semnificativ, marcând vernisajul expoziției: Vechi și nou. Meșteșuguri tradiționale românești în interpretări moderne: II. Cusături. Broderie. Macrame”.
Avem ocazia să descoperim opere mai puțin cunoscute din cariera artistului Christian Paraschiv, vizitând expoziția deschisă la Galeria Romană în această toamnă. O plimbare prin galerie, ne introduce în diferitele perioade de creație ale artistului, de la lucrările încifrate realizate în perioada comunistă până la cele experimentale din perioada pariziană.
Surprinzătoare și pline de energie sunt picturile artiștilor Eusebio Spînu și Ioana Lavinia Streinu, care au deschis împreună cea de a zecea expoziție. De această dată spațiul amplu al Galeriei Academiei Române, le-a oferit celor doi artiști posibilitatea de a realiza lucrări de mari dimensiuni care te învăluie într-o stare de fericire.
Pe 6 septembrie, satele din România prind din nou viață la Noaptea Muzeelor la Sate – ediția a III-a.
Despre măreție și singurătate vorbesc picturile artistului vizual Valentin Scărlătescu, reunite în expoziția intitulată „Apocalipsis Cum Figuris”. Când le privim cu atenție, vedem în ele splendoarea lanurilor de cereale, a chiparoșilor care se înalță spre cer, dar și solitudinea copacilor desfunziți, a bărcilor abandonate pe țărm, a cailor obosiți. Curatoriată de Călin Dan, expoziția poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, în perioada 14 mai – 12 octombrie 2025.
