Cabana Diham
revista@vacantelatara.ro
Pe cărările ninse ale Bucegilor… la Cabana Diham
Muntele înseamnă şi miros de brad şi cărări de stâncă şi veri cu miresme de flori şi ierni…cu flori de gheaţă. Adeoseori, paşii hoinarilor, osteniţi dar cu sufletul plin de încântare, îşi găsesc drept popas preţ de clipe, zile sau nopţi…cabanele de munte. Pentru noi, cabanele sunt şi refugiu dar şi… acasă; Sunt cămine în care, fiecare ne-am lăsat cel puţin o amintire.
Iată că vine un azi când zâmbim, oftăm, ne amintim lăsându-ne purtaţi şi cuprinşi de nostalgii. Şi ne lipseşte ceaiul cu rom…
Când simţi dor de munte, dor de ciupit de chitară, dor de cântat în cor, dor de ierni cu bujori în obraz…simţi dor de Diham…
“Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoare,
Oriunde-ai fi răspunde la a lor chemare…”
Şi-am răspuns “prezent” chemării Bucegilor. Doar se aranjaseră cu ger, ghirlande de ţurţuri şi pudră peste brazi…atât de multă şi nebun de albă. Aşa-s primiţi, sau mai bine zis…răsfăţati… cei care înţeleg că muntele se simte…şi, mai ales, se respectă.
Cu rucsacii în spate, cu parazăpezi, căciuli şi fularele trase pe nas, cu ceaiul cald din termos (şi câţiva stropi de cognac, pentru savoare) porneam spre “acasă din Bucegi”, la Cabana Diham, acolo unde...Tanti Oara, mama munţilor, ne-aşteaptă în prag cu “Bine-ai venit, puiule…”. Şi apoi…ceaiul cu rom. Offf, ceaiul cu rom…
Cu mic, cu mare, dar mai ales…cu mulţi, pornim pe drumul ce se desprinde din DN73A (Predeal-Pârul Rece) urmând forestierul spre complexul Forban, fosta Cabana Steaua. Un drum în serpentine, accesibil chiar şi-n iernile prea albe şi troienite, cu marcajul bandă albastră (urmat de triunghiurile roşu, galben şi albastru în intersecţia cu unitatea miliară) avea să ne conducă preţ de două ceasuri + ½ min. până sub Măgura Cenuşie, acolo unde cabana Diham a renăscut din propria-i cenuşă.
Cabana Diham-Phoenix ( 1320 m), acasă la “Mama Oara”
Au trecut 85 de ani ca 85 de file de când cabana Diham îşi scria primele-i rânduri (1934). Şi-au fost rânduri scrise, unele firesc… dar şi rânduri scrise mai apăsat. Apăsate de durere, de greutăţi…file de poveste udate nu doar de ploile reci de munte ci şi de lacrimi de durere când Dihamul şi-a pierdut tătăl, pe nea Gigi Bordea (2005).
Au fost şi ani în care paginile au ars, asemeni cabanei încercate de năpasta incendiului din Decembrie, 2002. Dar, aşa cum vedem scris pe plăcuţa de la intrare “Diham-Phoenix”, cabana a renăscut din propria-i cenuşă cu ajutorul donaţiilor iubitorilor de munte, celor pentru care Dihamul înseamnă o a doua casă şi a Asociației Române de Turism ”Gioni Baboș”.
Astăzi, mama Oara, cea mai longevivă cabanieră din Carpaţi, a făcut din ani, cote de urcat! Şi-a urcat aşa peste 5 decenii în cabanele din Bucegi.
Anul 2019 înseamnă pentru tanti Oara, 40 de ani de când Dihamul i-a devenit casă (1979 – 2019). Iar noi, copiii ei!
“ - Bună ziua, tanti Oara! Un ceai cu rom, vă rog…
“- Poftim, puiule…”
Cabana “Diham-Phoenix” – munţii Dihamului - Masivul Bucegi
Cabanier: Mioara Bordea – “Mama Oara” – 0726.20.32.62;
Altitudine: 1320m;
Cazare: 87 de locuri în camere cu 2-6 locuri şi dormitoare comune (priciuri);
Bufet şi restaurant, în permanenţă;.
Acces: Buşteni, Predeal, Azuga. Trasee turistice marcare şi drum forestier.
View more
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
Când pașii drumeților poposesc în Ținutul Neamțului la Hanu Ancuței din Tupilați, fie că optează pentru tradiționalul Han sau aleg Terasa Drumețului Grăbit, poftele vor fi răsfățate cu preparate și bunătăți tradiționale din Meniul Hanului.
Printre dealuri și păduri, în sufletul tradițional al Ținutului Neamțului, călătorul poate face un popas de suflet pentru tihnă, credință și liniște la Mănăstirea Agapia, așezământ monahal ce poartă hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, sărbătorit în data de 8 noiembrie.
Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” deschide seria de evenimente culturale dedicate „Anului Constantin Brâncuși” cu expoziția personală a bine-cunoscutului artist plastic Petru Lucaci, profesor în cadrul Universității Naționale de Artă din București, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România. Astfel, în perioada 15 ianuarie – 17 februarie 2026, vă așteptăm la o incursiune printre formele și lucrările monocrome semnate de Petru Lucaci, integrate în expoziția ”Monochrome. There is so much grey to every story”, la sediul Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” din Strada Victoriei 2, Târgu Jiu. Publicul este așteptat, în data de 24 ianuarie, de la ora 15:00, la un eveniment de tip ”Artist Talk”, în prezența artistului și echipei curatoriale. Curator al expoziției este Ana Negoiță, lector doctor în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, din cadrul Universității București, iar din echipa curatorială fac parte Ruxandra Barna, Corina Dutu, Maria Mariniță. Expoziția aduce în atenția publicului din Târgu Jiu, o complexă serie de lucrări monocrome, serie elaborată de artist în perioada 2022-2025.
Cea mai mare retrospectivă a operei lui Constantin Brâncuși în Germania este organizată anul acesta la Berlin de Fundația Patrimoniului Cultural Prusac în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris. Neue Nationalgalerie găzduiește, în perioada 20 martie – 9 august, mai mult de 150 de sculpturi, fotografii, filme și materiale de arhivă. Lucrările provin de la Pompidou, dar și din colecții private și publice internaționale. Vor fi prezentate opere ca „Sărutul”, Pasărea măiastră” și Coloana fără sfârșit”. Un punct de atracție special este reconstrucția parțială a celebrului său atelier, expus în afara Parisului pentru prima dată în șapte decenii. Constantin Brâncuși (1876 – 1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX. După ce a început cu o formare academică tradițională, și-a dezvoltat propriul stil distinctiv la Paris, începând cu anul 1907. Formele sale organice, reduse la esență, l-au consacrat ca pionier al abstracționismului sculptural la începutul secolului XX. Căutarea continuă a lui pentru un ideal artistic se reflectă în variațiile formale ale câtorva motive centrale și în utilizarea diferitelor materiale și suprafețe.
Tradiția organizării Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Vorona, Botoșani continuă și în acest an.
Mic dejun: - Omletă sau ouă ochiuri, salată de boeuf, cotlet afumat, unt de casă, zacuscă, brânză de oaie și de vacă și alte mezeluri de casă, dovelcel pane; - Preparate făcute din porcul sacrificat conform tradițiilor, împreună cu oaspeții: chiftele, cârnați, șorici,șnițele, jumări, slănină; - dulcețuri de fructe, lapte de vacă, ceaiuri făcute cu ierburi plantate în curte, pâine proaspătă făcută în cuptor, cafea, clătite, plăcinte.
Decembrie este a 12-a lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele șapte luni ale anului cu o durată de 31 de zile. Deși este ultima lună din an, ea este prima lună de iarnă, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (începând cu Sf. Nicolae 6 decembrie) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă). Tot la solstițiu este momentul în care ziua începe să crească până la solstițiul de vară, când este cea mai lungă zi a anului. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și septembrie.
Mergând la pas prin Moieciu de Sus, pe valea Băngăleasa, la intrarea în “Parcul Naţional Bucegi”, pornește o potecă tematică - traseu ecoturistic spre vârful Bisericuţa – 1322 m. Este cunoscut faptul că în zona Moieciu – Fundata, un total de 9 traseele ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană, pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale. Aceste trasee au ca marcaj turistic – omuleţi de diverse culori.
