Bojdeuca lui Creanga
revista@vacantelatara.ro
Bojdeuca lui Creangă din Iaşi
între “Amintiri din copilărie” şi “Sara pe deal”
între “Amintiri din copilărie” şi “Sara pe deal”
În Iaşiul marilor scriitori, povestea lui Ion Creangă şade la loc de cinste, devenind un incontestabil reper cultural indiferent de vremuri. Iată cum de la… “Amintiri din copilărie” până la “Păsărica în timpul iernii” în mahalaua din Ţicău, într-o bojdeucă cu două camere se scriau file de poveşti de-atunci, mărturii ale culturii, astăzi…
Bojdeuca din Iaşi…primele rânduri aşternute din…”Amintiri din copilărie”
Despre Humuleştiul lui Creangă s-au scris atâtea şi-a scris şi el. Însă lumea lui Creangă este şi o lume a frământărilor, o trecere de la copilăria cu scăldat în Ozana şi furat de cireşe la…nopţi încercate de boală, privind spre dealurile Ciric şi Sorogari prin ferestrele bojdeucii. Ajuns în altă lume, poate prea disciplinată, unde nici sfoara cu “motăcei” nu mai era, Ion Creangă ofta adesea către anii în care îşi amintea că ”aşa eram eu la vârsta cea fericită”. Aşa avea ca bojdeuca dintre uliţele noroioase din Ţicău să devină izvorul unor amintiri transformante în rânduri. Rânduri…din “Amintiri din copilărie”.
Despre Humuleştiul lui Creangă s-au scris atâtea şi-a scris şi el. Însă lumea lui Creangă este şi o lume a frământărilor, o trecere de la copilăria cu scăldat în Ozana şi furat de cireşe la…nopţi încercate de boală, privind spre dealurile Ciric şi Sorogari prin ferestrele bojdeucii. Ajuns în altă lume, poate prea disciplinată, unde nici sfoara cu “motăcei” nu mai era, Ion Creangă ofta adesea către anii în care îşi amintea că ”aşa eram eu la vârsta cea fericită”. Aşa avea ca bojdeuca dintre uliţele noroioase din Ţicău să devină izvorul unor amintiri transformante în rânduri. Rânduri…din “Amintiri din copilărie”.
Căsuţa devenintă primul Muzeu Memorial Literar din România (1918)
Cuib al creaţiei lui Ion Creangă, straşnic acoperiş al prieteniei dintre marele povestitor şi Mihai Eminescu, Bojdeuca din Iaşi a cinstit memoria celor doi, devenind de la “acasă” pentru ei… “acasă” pentru ceea ce însemană primul muzeu memorial literar din România. Inaugurat într-un an greu încercat, 15 aprilie 1918, Bojdeuca lui Ion Creangă reprezintă astăzi una dintre filialele literare ale Muzeului Literaturii Române din Iaşi.
Cuib al creaţiei lui Ion Creangă, straşnic acoperiş al prieteniei dintre marele povestitor şi Mihai Eminescu, Bojdeuca din Iaşi a cinstit memoria celor doi, devenind de la “acasă” pentru ei… “acasă” pentru ceea ce însemană primul muzeu memorial literar din România. Inaugurat într-un an greu încercat, 15 aprilie 1918, Bojdeuca lui Ion Creangă reprezintă astăzi una dintre filialele literare ale Muzeului Literaturii Române din Iaşi.
Iaşiul frământărilor lui Ion Creangă
Legătura dintre Ion Creangă şi casa datând din ‘nainte de 1850 a început în vara anului 1872 când, răspopit fiind, acesta a trebuit să părăsească locuinţa pusă la dispoziţie în incinta Mănăstirii Golia din Iaşi, unde fusese numit diacon din primăvara anului 1866. Problemele pentru Ion Creangă au început în februarie 1868 când a trebuit să răspundă acuzelor presei, privind participarea la mai multe spectacole din cadrul Teatrului Naţional din Iaşi, acţiuni interzise de canoanele bisericeşti ale vremii. În 1872 acesta pierde funcţia de cleric, domiciliul de la Golia şi este dat afară şi din învăţământ. Vor urma 17 ani în care Ion Creangă îşi va scrie destinul în universul simplu dar atât de poetic al bojdeucii.
Legătura dintre Ion Creangă şi casa datând din ‘nainte de 1850 a început în vara anului 1872 când, răspopit fiind, acesta a trebuit să părăsească locuinţa pusă la dispoziţie în incinta Mănăstirii Golia din Iaşi, unde fusese numit diacon din primăvara anului 1866. Problemele pentru Ion Creangă au început în februarie 1868 când a trebuit să răspundă acuzelor presei, privind participarea la mai multe spectacole din cadrul Teatrului Naţional din Iaşi, acţiuni interzise de canoanele bisericeşti ale vremii. În 1872 acesta pierde funcţia de cleric, domiciliul de la Golia şi este dat afară şi din învăţământ. Vor urma 17 ani în care Ion Creangă îşi va scrie destinul în universul simplu dar atât de poetic al bojdeucii.

Bojdeuca lui Creangă…şi-a lui Mihai Eminescu
Începând cu vara anului 1876, marele povestitor va deschide uşa bojdeucii unui chiriaş. Şi nu a fost orice chiriaş ci însuşi Mihai Eminescu, care încântat de atmosferă şi de locul liniştit a ales să împartă acest univers creativ cu Ion Creangă. Chiar pe prispa bojdeucii a fost scrisă poezia “Sara pe deal” , de-acolo de unde se auzea cum “buciumul sună cu jale”…
Între cei doi se va lega o strânsă prietenie, uniţi de artă dar şi de nopţi scăldate-n vinuri la Bolta Rece din Iaşi, considerată de membrii Junimii de-atunci, “Universitatea vinurilor”. Când nu-şi petreceau timpul la Bolta Rece, cei doi se ospătau în bojdeucă cu bunătăţi moldoveneşti ca, strachini pline cu pui fript pe jăratic stropit cu mujdei, sarmale în foi de varză, sau curechi, cum îi spuneau ei, poale-n brâu tăvălite prin smântână şi nelipsitul vin.
Începând cu vara anului 1876, marele povestitor va deschide uşa bojdeucii unui chiriaş. Şi nu a fost orice chiriaş ci însuşi Mihai Eminescu, care încântat de atmosferă şi de locul liniştit a ales să împartă acest univers creativ cu Ion Creangă. Chiar pe prispa bojdeucii a fost scrisă poezia “Sara pe deal” , de-acolo de unde se auzea cum “buciumul sună cu jale”…
Între cei doi se va lega o strânsă prietenie, uniţi de artă dar şi de nopţi scăldate-n vinuri la Bolta Rece din Iaşi, considerată de membrii Junimii de-atunci, “Universitatea vinurilor”. Când nu-şi petreceau timpul la Bolta Rece, cei doi se ospătau în bojdeucă cu bunătăţi moldoveneşti ca, strachini pline cu pui fript pe jăratic stropit cu mujdei, sarmale în foi de varză, sau curechi, cum îi spuneau ei, poale-n brâu tăvălite prin smântână şi nelipsitul vin.
Unul dintre cele mai vizitate şi apreciate muzee ale Iaşiului
Astăzi turiştii care trec pragul bojdeucii au făcut ca aceasta să devină cea mai vizitată atracţie muzeală din Iaşi.
Vizitatorii pot descoperi lumea lui Creangă, vizitând cele două încăperi ce adăpostesc atmosfera de atunci dar şi partea expoziţională a operei marelui povestitor. În cele două încăperi răcoroase, găsim expuse obiecte originale ce au aparţinut lui Ion Creangă, precum: mobilierul autentic de secol al XIX-lea, fotografii personale cu rude şi prieteni, colecţii ale revistei “Convorbiri Literare”, cărţi cu autograf, tabachera de argint, călimara cu toc, nisiperniţa, scrinul, documente originale semnate Gheorghe Eminovici, icoane din secolul al XVIII-lea (una dintre ele amintire de la mama povestitorului) şi multe alte mărturii şi obiecte din muzeul Mănăstirii Golia. Şi-n prezent casa-muzeu şi-a păstrat atmosfera de odinioară, căsuţa parcă desprinsă din file de poveşti în care Ion Creangă, vegheat de Tinca Vartic şi-a petrecut ultimii 17 ani de viaţă.
Astăzi turiştii care trec pragul bojdeucii au făcut ca aceasta să devină cea mai vizitată atracţie muzeală din Iaşi.
Vizitatorii pot descoperi lumea lui Creangă, vizitând cele două încăperi ce adăpostesc atmosfera de atunci dar şi partea expoziţională a operei marelui povestitor. În cele două încăperi răcoroase, găsim expuse obiecte originale ce au aparţinut lui Ion Creangă, precum: mobilierul autentic de secol al XIX-lea, fotografii personale cu rude şi prieteni, colecţii ale revistei “Convorbiri Literare”, cărţi cu autograf, tabachera de argint, călimara cu toc, nisiperniţa, scrinul, documente originale semnate Gheorghe Eminovici, icoane din secolul al XVIII-lea (una dintre ele amintire de la mama povestitorului) şi multe alte mărturii şi obiecte din muzeul Mănăstirii Golia. Şi-n prezent casa-muzeu şi-a păstrat atmosfera de odinioară, căsuţa parcă desprinsă din file de poveşti în care Ion Creangă, vegheat de Tinca Vartic şi-a petrecut ultimii 17 ani de viaţă.
În curtea Bojdeucii vizitatorii pot vizita şi clădirea dedicată expoziţiei documentare cu date despre viaţa şi opera lui Ion Creangă. Spaţiul cât şi amfiteatrul în aer liber au fost ridicate între anii 1984 -1989 şi inaugurate în vara anului 1989, pe 11 iunie, cu ocazia centenarului morţii marelui povestitor.
În curtea bojdeucii sunt două statui înfăţişându pe Ion Creangă. Bustul de granit este realizat în anul 1968 de către Iftimie Bârleanu iar în faţa Bojdeucii turiştii pot admira statuia realizată în anul 1990 de către studenţii Academiei de Arte Plastice. Statuia îl înfăţişează pe Ion Creangă privind spre Bojdeucă şi ţinând de umeri doi copii.
În curtea bojdeucii sunt două statui înfăţişându pe Ion Creangă. Bustul de granit este realizat în anul 1968 de către Iftimie Bârleanu iar în faţa Bojdeucii turiştii pot admira statuia realizată în anul 1990 de către studenţii Academiei de Arte Plastice. Statuia îl înfăţişează pe Ion Creangă privind spre Bojdeucă şi ţinând de umeri doi copii.
Bojdeuca lui Ion Creangă
strada Simion Bărnuţiu, nr. 4, Iaşi
0747 499 488
strada Simion Bărnuţiu, nr. 4, Iaşi
0747 499 488
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.

Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.

Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.

Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!

Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Alte articole de Cristian Alexandru CATANA, Redactor Sef "Vacante la tara"
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.

Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.

Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.

Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!

Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.

”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.

Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”

Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.

𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.

Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
















