Susurul apelor din Cheile Nerei - Lacul Ochiul Bei şi Cascada Beuşniţa
revista@vacantelatara.ro
Prea puţin promovat în sfera turismului, judeţul Caraş-Severin 
dispune de un  bogat potenţial natural, unul dintre puţinele judeţe în care sălăbticia-şi mai zice povestea sa verde, puţin antropizată.  Unul dintre principalele obiective turistice ale judeţului, şi-anume, lacul Ochiul Beiului este un monument al naturii ce face parte din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.
În ultimii ani, turismul responsabil în perimterul ariilor protejate a câştigat tot mai mulţi adepţi, dovadă că ecoturismul este o ramură a turismului în continuă dezvoltare. Acest lucru se oglindeşte şi în numărul crescând al vizitatorilor ce ajung în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşnita. Particularizând, unul dintre cele mai populare trasee ecoturistice din zonă este cel spre Lacul Ochiul Beiului, continuând spre frumoasa cascadă Beuşniţa
  
 În ultimii ani, turismul responsabil în perimterul ariilor protejate a câştigat tot mai mulţi adepţi, dovadă că ecoturismul este o ramură a turismului în continuă dezvoltare. Acest lucru se oglindeşte şi în numărul crescând al vizitatorilor ce ajung în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşnita. Particularizând, unul dintre cele mai populare trasee ecoturistice din zonă este cel spre Lacul Ochiul Beiului, continuând spre frumoasa cascadă Beuşniţa
Lacul Ochiul Beiului – Bijuteria Parcului Naţional Cheile Nerei
 
Situat la o altitudine de 310 metri, la limita Munţilor Aninei cu Munţii Locvei, Lacul Ochiul Beiului este alimentat de un izvor carstic subteran, fiind declarat monument al naturii. Culoarea sa azuriu-verzuie, schimbându-se în funcţie de anotimp, a făcut înconjurul lumii…multitudinea turiştilor străini ce vin şi vizitează zona, fiind o dovadă în acest sens. Luând forma unui crater vulcanic, înconjurat de pădurea de foiase, cu o adâncime de 3,6 metri, Lacul Ochiul Beiului farmecă privirile turiştilor prin limpezimea sa.
 
  
 Situat la o altitudine de 310 metri, la limita Munţilor Aninei cu Munţii Locvei, Lacul Ochiul Beiului este alimentat de un izvor carstic subteran, fiind declarat monument al naturii. Culoarea sa azuriu-verzuie, schimbându-se în funcţie de anotimp, a făcut înconjurul lumii…multitudinea turiştilor străini ce vin şi vizitează zona, fiind o dovadă în acest sens. Luând forma unui crater vulcanic, înconjurat de pădurea de foiase, cu o adâncime de 3,6 metri, Lacul Ochiul Beiului farmecă privirile turiştilor prin limpezimea sa.
Cum ajungem la Lacul Ochiul Beiului?
De pe şoseaua DN 57 (Oraviţa-Moldova Nouă) se va urmări indicatorul spre Sasca Montană. Lăsăm în urma noastră localitate Potoc până când vom ajunge la Podul Bei, unde vom ajunge la indicatorul cu Parcul Naţional Cheile Nerei. Taxa de vizitare este de 5 lei.
Urmărim indicatorul de Cascada Beuşniţa, croindu-ne calea, pe jos, pe poteca marcată cu dungă galbenă, ce şerpuieşte prin pădure, de-a lungul râului Bei. După aproximativ 45 de minute vom ajunge la Păstrăvărie, un loc bun de popas. Poteca va continua în urcare uşoară, unde după 1 oră de mers vom ajunge la Lacul Ochiul Beiului.
  
 De pe şoseaua DN 57 (Oraviţa-Moldova Nouă) se va urmări indicatorul spre Sasca Montană. Lăsăm în urma noastră localitate Potoc până când vom ajunge la Podul Bei, unde vom ajunge la indicatorul cu Parcul Naţional Cheile Nerei. Taxa de vizitare este de 5 lei.
Urmărim indicatorul de Cascada Beuşniţa, croindu-ne calea, pe jos, pe poteca marcată cu dungă galbenă, ce şerpuieşte prin pădure, de-a lungul râului Bei. După aproximativ 45 de minute vom ajunge la Păstrăvărie, un loc bun de popas. Poteca va continua în urcare uşoară, unde după 1 oră de mers vom ajunge la Lacul Ochiul Beiului.
  
 Ştiaţi că…
- lacul Ochiul Beiului nu îngheaţă niciodată, păstrându-şi o temperatură constantă între 4 şi 8 grade Celsius?
- pe timpul iernii Lacul Ochiul Beiului devine “acasă” pentru specii de stârci cenuşii, raţe sălbatice şi alte păsări migratoare ce rămân pe lac, datorită temperaturii propice?
- una dintre legendele lacului spune că în noaptea de Sânziene, pe oglinda apei, se strâng ielele ce se prind în hore şi dansuri pline de farmece, pregătite să seducă bărbaţii?
- lacul Ochiul Beiului este poziţionat în apropierea celor trei cascade ale Beuşniţei?
  
 - lacul Ochiul Beiului nu îngheaţă niciodată, păstrându-şi o temperatură constantă între 4 şi 8 grade Celsius?
- pe timpul iernii Lacul Ochiul Beiului devine “acasă” pentru specii de stârci cenuşii, raţe sălbatice şi alte păsări migratoare ce rămân pe lac, datorită temperaturii propice?
- una dintre legendele lacului spune că în noaptea de Sânziene, pe oglinda apei, se strâng ielele ce se prind în hore şi dansuri pline de farmece, pregătite să seducă bărbaţii?
- lacul Ochiul Beiului este poziţionat în apropierea celor trei cascade ale Beuşniţei?
De la Ochiul Beiului spre Cascada Beuşniţa
După un popas pe malurile pline de culoare şi limpezime ale Ochiului Beiului, traseul continuă încă 45 de minute – o oră până la Cascada Beuşniţa (marcaj – cruce roşie).
La început, urcuşul devine anevoios, pe stâncile îmbrăcate în muşchi. În partea dreaptă, pe direcţia de urcat, din loc în loc traseul permite să admiram cascadele înspumate ale Beuşniţei, întregul traseu fiind, practic, o înlănţuire de cascade mai mici şi mai mari ce conferă un farmec aparte.
  
 După un popas pe malurile pline de culoare şi limpezime ale Ochiului Beiului, traseul continuă încă 45 de minute – o oră până la Cascada Beuşniţa (marcaj – cruce roşie).
La început, urcuşul devine anevoios, pe stâncile îmbrăcate în muşchi. În partea dreaptă, pe direcţia de urcat, din loc în loc traseul permite să admiram cascadele înspumate ale Beuşniţei, întregul traseu fiind, practic, o înlănţuire de cascade mai mici şi mai mari ce conferă un farmec aparte.
Depăşind, Poiana Beuşniţei 
de unde putem admira crestele muntoase ce ne înconjoară, după încă 10-20 de minute de mers, ajungem la Cascada Beuşniţa, o superbă cădere de apă peste muşchi verzi de stâncă, asemeni unei trene albe de mireasă. În lunile de primăvară şi toamnă, cascada este mult mai spectaculoasă, datorită debitului ridicat al apei, făcând-o mult mai impresionantă decât Cascada Bigăr, atât de mediatizată. Zona este declarată rezervaţie naturală.
Întregul traseu durează aproximativ 2h – 2h şi 30 de minute, în funcţie de durata popasurilor făcute. La păstrăvăria Bei se poate mânca, aşa cum este de aşteptat, gustosul păstrăv fript. La întoarcere nu rataţi o scurtă oprire la Cascada Văioaga, indicator ce va apărea de-a lungul traseului de întoarcere spre Podul Bei.
  
 Întregul traseu durează aproximativ 2h – 2h şi 30 de minute, în funcţie de durata popasurilor făcute. La păstrăvăria Bei se poate mânca, aşa cum este de aşteptat, gustosul păstrăv fript. La întoarcere nu rataţi o scurtă oprire la Cascada Văioaga, indicator ce va apărea de-a lungul traseului de întoarcere spre Podul Bei.
Nu rataţi! 
Traseul Tunelurilor de la Sasca Română – Cu pornire din Sasca Română, urmărind poteca de-a lungul Văii Nerei, printre stânci impresionante şi chiar prin stânci, drumul se continuă prin şapte tuneluri cu diferite dimensiuni. Ultimul este şi cel mai impresionant, având o lungime de 40 de metri. Poteca spectaculoasă, marcată cu bandă roşie, este situată la 15 metri deasupra râului Nera, având o lungime de 3 km. Durata de parcurgere este de aproximativ o oră.
  
   
Traseul Tunelurilor de la Sasca Română – Cu pornire din Sasca Română, urmărind poteca de-a lungul Văii Nerei, printre stânci impresionante şi chiar prin stânci, drumul se continuă prin şapte tuneluri cu diferite dimensiuni. Ultimul este şi cel mai impresionant, având o lungime de 40 de metri. Poteca spectaculoasă, marcată cu bandă roşie, este situată la 15 metri deasupra râului Nera, având o lungime de 3 km. Durata de parcurgere este de aproximativ o oră.
Cristian-Alexandru CATANA
 Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA 
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din                                    zona Moieciu-Fundata                                  . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele                       Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei                      .                       9 trasee ecoturistice                      iniţiate de                       Centrul de Ecologie Montană din Moieciu                      pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
 

Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali.                                                      Drumeţie la Grota Sulfuroasă                                         Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
 
Situată în pitoreasca                     Valea a Tarcăului                    , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău,  “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural.                              Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul –                                              “Mângâiere de Brateş”.
 
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m)  dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor                    i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
 
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea.                     Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
 

Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti:                     Haţeg şi Petroşani                    .                               Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
 
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de                                 basarabeanca Stela Moldovanu                               , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
 

Sarmale…Fantezie pe-o felie                                        Este un                     mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar                    .                              - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc,  ½ pulpă de porc,  şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură.                    Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore.                              - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore.                              - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins.                              La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici!                              Poftă bună!
 

Delta Dunării                    a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării.                               Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
 
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

În fiecare an, la 1 octombrie, întreaga lume marchează Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, o zi închinată recunoștinței, respectului și demnității. În preajma acestei sărbători, pe 11 octombrie 2025, municipiul Brăila – oraș cu adânci rădăcini culturale și medicale – a fost gazda                                              Galei „Ana Aslan”                                  , un eveniment de excepție dedicat excelenței în domeniul longevității și al îmbătrânirii active.
 

Industria turismului își dă întâlnire, în mai puțin de două luni, la                                              Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă (TTR II)                                  , organizat de ROMEXPO. Evenimentul, deja consacrat ca platforma centrală de promovare și business pentru sectorul turistic, va aduce în prim-plan un mix unic de oferte, destinații, idei și soluții inovatoare, care vor defini finalul de an în această industrie.                                                                                                            Pentru companii, participarea la TTR II înseamnă mult mai mult decât prezența într-un spațiu expozițional: este o oportunitate de a se conecta direct cu mii de vizitatori interesați de vacanțe și experiențe autentice, dar și cu parteneri relevanți din domeniu. Într-o piață dinamică, unde atenția consumatorului este greu de câștigat, târgul asigură vizibilitate națională și internațională, acces la lead-uri calificate și șansa de a genera vânzări pe loc.
 

Avem ocazia să descoperim opere mai puțin cunoscute din cariera artistului Christian Paraschiv, vizitând expoziția deschisă la Galeria Romană în această toamnă. O plimbare prin galerie, ne introduce în diferitele perioade de creație ale artistului, de la lucrările încifrate realizate în perioada comunistă până la cele experimentale din perioada pariziană.
 

Surprinzătoare și pline de energie sunt picturile artiștilor Eusebio Spînu și Ioana Lavinia Streinu, care au deschis împreună cea de a zecea expoziție. De această dată spațiul amplu al Galeriei Academiei Române, le-a oferit celor doi artiști posibilitatea de a realiza lucrări de mari dimensiuni care te învăluie într-o stare de fericire.
 

Despre măreție și singurătate vorbesc picturile artistului vizual Valentin Scărlătescu, reunite în expoziția intitulată „Apocalipsis Cum Figuris”. Când le privim cu atenție, vedem în ele splendoarea lanurilor de cereale, a chiparoșilor care se înalță spre cer, dar și solitudinea copacilor desfunziți, a bărcilor abandonate pe țărm, a cailor obosiți. Curatoriată de Călin Dan, expoziția poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, în perioada 14 mai – 12 octombrie 2025.
 





















