România şi Republica Moldova unite de Ruta Voievodului Ştefan cel Mare
revista@vacantelatara.ro
Traseul tematic „Ruta Voievodului Ştefan cel Mare”
devine o certitudine ca urmare a parteneriatului încheiat între Ministerul Turismului din România şi Republica Moldova. Mai mult decât atât s-au stabilit şi principalele direcţii în ceea ce priveşte schimbul de date statistice, proiecte comune de promovare, schimburi de experienţă, organizarea şi dezvoltarea activităţilor de turism etc.
„Ruta Voievodului Ştefan cel Mare” cuprinde obiective turistice şi destinaţii legate de istoria domnitorului Moldovei cât şi domenii viniviticole, 24 de obiective istorice şi culturale pe teritoriul României
şi circa 10 în Republica Moldova, dintre care menţionăm: Mănăstirea Putna, Cetatea Neamţului, Palatul Culturii din Iaşi, ctitorii din judeţul Vaslui, Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, Hrubele Lăpuşna, Crama Mileştii Mici, Chişinău şi altele.
Palatul Culturii din Iaşi
Situat în Piaţa Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr.1, Palatul Culturii din Iaşi a fost construit între anii 1906 – 1925 pe locul în care s-a aflat vechea Curte Domnească. Devenind emblema oraşului Iaşi, cu o arhitectură impresionantă, Palatul Culturii găzduieşte o parte considerabilă a istoriei, artei şi culturii zonei Moldovei, fiind, totodată, şi sediul Complexului Muzeal Naţional Moldova.
Iniţial, Palat al Juştiţiei şi Administraţiei din Iaşi, în construcţia sa, arhitectul I.D. Berindey a îmbinat armonios mai multe stiluri: romantic, baroc şi neogotic, pentru ca astăzi să admirăm un obiectiv impresionant cu o înălţime de 55 de metri, cândva cea mai înaltă clădire din Iaşi.
Una dintre cele mai spectaculoase camere este “Sala Voievozilor” unde vizitatorii pe lângă grandoarea arhitecturii interioare pot admira mai multe portrete ale domnitorilor Moldovei, obiecte de mobilier, basoreliefuri şi multe alte mărturii impresionante.
Cetatea Soroca
Cu o primă atestare în data de 12 iulie 1499, ca urmare a unui act de pace dintre Moldova şi Polonia, după ce Ştefan cel Mare îi învisese pe leşi în zona Codrilor Cozminului , Cetatea Soroca este astăzi cea mai bine conservată fortificaţie din Basarabia Istorică, aflată pe malul Nistrului. Forma pe care o întâlnim în prezent, drept cetate zidită din piatră, datează din anii 1543-1546 când, la comanda lui Petru Rareş fortificaţia a fost reconstruită de un grup de meşteri proveniţi din Transilvania.
Orheiul Vechi
Una dintre cele mai vizitate şi apreciate zone datorită istoriei, tradiţiilor şi unităţilor de cazare specifice agroturismului şi turismului rural, Orheiul Vechi este situat în valea râului Răut, în raionul Orhei, la aproximativ 60 km de Chişinău. În Orheiul Vechi întâlnim două sate emblemă pentru ospitalitatea Basarabiei, Butuceni
şi Trebujeni. Renaşterea Orheiului a început odată cu înscăunarea lui Ştefan cel Mare la tronul Moldovei. Comerţul, meşteşugurile, forţa militară şi strategică au devenit pilonii pe care s-a ridicat zona moldavă. Totodată, întărind mililar şi fortificând cetatea Orheiului, Ştefan cel Mare îşi propusese să închidă accesul hoardelor de tătari tot mai prezente în liniile dintre Hotin şi Cetatea Albă.
Istorie...la un pahar de vin, la Mileştii Mici
Veche îndeletnicire a moldovenilor, producerea vinului a devenit un veritabil brand turistic, Republica Moldova primind şi titlul de “ţară cu porţile deschise în paradisul vinului”. Reper pentru vinurile Basarabiei este Combinatul "MILESTII MICI", din comuna cu acelaşi nume situat în raionul Ialoveni. Aflat la aproximativ 17 km. de Chişinău, Combinatul “Mileştii Mici” îşi săpa istoria prin galerii răcoroase de pământ sacru, prin anul 1968. Locul, construit iniţial ca o carieră de piatră a fost transformat într-un veritabil “oraş vinicol subteran”, cel mai întins din Europa.
Locaţia ascunde prin adâncurile de calcar (30-85 de metri adâncime), o lungime totală de 200 de km. de galerii destinate transportului şi, o parte, vizitelor turiştilor.
Combinatul “Mileştii Mici” se mândreşte cu un record Guiness Book , în ceea ce priveşte cea mai mare colecţie de vin din lume, 1,5 milioane sticle de vin în “Colecţia de Aur” a vinăriei.
Veche îndeletnicire a moldovenilor, producerea vinului a devenit un veritabil brand turistic, Republica Moldova primind şi titlul de “ţară cu porţile deschise în paradisul vinului”. Reper pentru vinurile Basarabiei este Combinatul "MILESTII MICI", din comuna cu acelaşi nume situat în raionul Ialoveni. Aflat la aproximativ 17 km. de Chişinău, Combinatul “Mileştii Mici” îşi săpa istoria prin galerii răcoroase de pământ sacru, prin anul 1968. Locul, construit iniţial ca o carieră de piatră a fost transformat într-un veritabil “oraş vinicol subteran”, cel mai întins din Europa.
Locaţia ascunde prin adâncurile de calcar (30-85 de metri adâncime), o lungime totală de 200 de km. de galerii destinate transportului şi, o parte, vizitelor turiştilor.
Combinatul “Mileştii Mici” se mândreşte cu un record Guiness Book , în ceea ce priveşte cea mai mare colecţie de vin din lume, 1,5 milioane sticle de vin în “Colecţia de Aur” a vinăriei.
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Festivalul aduce împreună tradiția și inovația într-un weekend dedicat bucuriei de a fi împreună. Într-o lume în continuă schimbare, în care timpul petrecut în familie devine tot mai prețios, un nou eveniment își propune să readucă în prim-plan conexiunea autentică dintre generații: „Rădăcini și Aripi – Festivalul Familiei” , unul dintre cele mai calde și relevante festivaluri ale acestei veri. Festivalul, aflat la prima ediție, va avea loc în perioada 26–28 iunie 2026, între orele 10:00 și 22:00, în Orlești, județul Vâlcea, și este organizat de Federația Națională a Părinților (Edupart), alături de Asociația pentru Promovarea Culturii și Educației Vâlcea (APCE Vâlcea), cu sprijinul Primăriei comunei Orlești. Accesul publicului este liber, festivalul fiind creat ca un spațiu deschis tuturor familiilor care doresc să petreacă timp de calitate împreună.
RAD ART FAIR 2026 continuă cu cea de-a patra ediție desfășurată la Caro Hotel Bucharest - ca o platformă colaborativă dedicată consolidării scenei de artă contemporană din România și creșterii vizibilității artiștilor și galeriilor locale într-un context international. Evenimentul se desfășoară în perioada 23 – 26 Aprilie 2026.
A patra ediție RAD Art Fair a reconfirmat succesul dialogului dintre artist și colecționar. Cele 31 de galerii participante au selectat cele mai interesante opere de artă contemporană din România. De aceea multe dintre lucrările expuse și-au găsit deja locul în noi colecții, demonstrând că arta nu este doar pentru admirat, ci pentru trăit. RAD Art Fair 2026 a avut loc în perioada 23-26 aprilie, la CARO București.
Galeria Romană vestește primăvara prin minunatele opere de artă din expoziția „Sărbătoarea florilor" . Având în centru artiștii Grupului Prolog, această expoziție este ca un câmp încântător unde vibrează diferite culori. Expoziția de pictură și sculptură „Sărbătoarea florilor" este deschisă la Galeria Romană (Bd. Lascăr Catargiu nr. 1, București) în perioada 25 martie – 2 mai 2026.
Începând din anul 2004, Ziua Națională a Turismului Rural este sărbătorită în Duminica Floriilor. Iată cum după 22 de ani această zi este marcată în zone prielnice turismului rural și agroturismului, unind proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști… pentru a sărbători ospitalitatea și autenticitatea locală.
Prier vine de la primăvară, deoarece în această lună primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi. În această lună se continuă semănăturile de primăvară, se închid țarinele pentru pășunatul devălmaș, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” invită copii să participe la ateliere inspirate din obiceiuri, sărbători și meșteșugurile tradiționale, ateliere organizate în cadrul programului Călător prin tradiții. Atelierele durează 50 de minute și se adresează copiilor peste 10 ani și adulților, în funcție de specificul fiecărei activității.
Un public numeros și un interes mediatic remarcabil au marcat vernisajul expoziției dedicate lui Constantin Brâncuși la Neue Nationalgalerie din Berlin, desfășurat joi, 19 martie 2026. Evenimentul a reunit peste 100 de jurnaliști acreditați și un număr impresionant de invitați, confirmând încă de la deschidere amploarea și relevanța internațională a proiectului. Expoziția este deschisă publicului larg, oferind acces la o amplă retrospectivă organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului român. Reunind peste 150 de lucrări – sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă – expoziția propune o perspectivă complexă asupra operei lui Brâncuși și a influenței sale asupra modernismului european.
Muzeul Județean Botoșani organizează, în perioada 18 martie – 18 aprilie 2026, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă”, expoziția „Artele focului”, cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Științele Naturii Dorohoi (Galeria de Artă Contemporană Sticlă-Porțelan). Expoziția reunește peste 40 de obiecte decorative din sticlă și porțelan realizate de artiști sticlari și ceramiști din întreaga țară, sub egida unor tabere de creație organizate la Întreprinderea de Sticlărie și Porțelan Dorohoi, în cadrul Simpozionului Național de Creație Industrială „Ambient”.
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
