România şi Republica Moldova unite de Ruta Voievodului Ştefan cel Mare
revista@vacantelatara.ro
Traseul tematic „Ruta Voievodului Ştefan cel Mare”
devine o certitudine ca urmare a parteneriatului încheiat între Ministerul Turismului din România şi Republica Moldova. Mai mult decât atât s-au stabilit şi principalele direcţii în ceea ce priveşte schimbul de date statistice, proiecte comune de promovare, schimburi de experienţă, organizarea şi dezvoltarea activităţilor de turism etc.
„Ruta Voievodului Ştefan cel Mare” cuprinde obiective turistice şi destinaţii legate de istoria domnitorului Moldovei cât şi domenii viniviticole, 24 de obiective istorice şi culturale pe teritoriul României
şi circa 10 în Republica Moldova, dintre care menţionăm: Mănăstirea Putna, Cetatea Neamţului, Palatul Culturii din Iaşi, ctitorii din judeţul Vaslui, Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, Hrubele Lăpuşna, Crama Mileştii Mici, Chişinău şi altele.
Palatul Culturii din Iaşi
Situat în Piaţa Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr.1, Palatul Culturii din Iaşi a fost construit între anii 1906 – 1925 pe locul în care s-a aflat vechea Curte Domnească. Devenind emblema oraşului Iaşi, cu o arhitectură impresionantă, Palatul Culturii găzduieşte o parte considerabilă a istoriei, artei şi culturii zonei Moldovei, fiind, totodată, şi sediul Complexului Muzeal Naţional Moldova.
Iniţial, Palat al Juştiţiei şi Administraţiei din Iaşi, în construcţia sa, arhitectul I.D. Berindey a îmbinat armonios mai multe stiluri: romantic, baroc şi neogotic, pentru ca astăzi să admirăm un obiectiv impresionant cu o înălţime de 55 de metri, cândva cea mai înaltă clădire din Iaşi.
Una dintre cele mai spectaculoase camere este “Sala Voievozilor” unde vizitatorii pe lângă grandoarea arhitecturii interioare pot admira mai multe portrete ale domnitorilor Moldovei, obiecte de mobilier, basoreliefuri şi multe alte mărturii impresionante.
Cetatea Soroca
Cu o primă atestare în data de 12 iulie 1499, ca urmare a unui act de pace dintre Moldova şi Polonia, după ce Ştefan cel Mare îi învisese pe leşi în zona Codrilor Cozminului , Cetatea Soroca este astăzi cea mai bine conservată fortificaţie din Basarabia Istorică, aflată pe malul Nistrului. Forma pe care o întâlnim în prezent, drept cetate zidită din piatră, datează din anii 1543-1546 când, la comanda lui Petru Rareş fortificaţia a fost reconstruită de un grup de meşteri proveniţi din Transilvania.
Orheiul Vechi
Una dintre cele mai vizitate şi apreciate zone datorită istoriei, tradiţiilor şi unităţilor de cazare specifice agroturismului şi turismului rural, Orheiul Vechi este situat în valea râului Răut, în raionul Orhei, la aproximativ 60 km de Chişinău. În Orheiul Vechi întâlnim două sate emblemă pentru ospitalitatea Basarabiei, Butuceni
şi Trebujeni. Renaşterea Orheiului a început odată cu înscăunarea lui Ştefan cel Mare la tronul Moldovei. Comerţul, meşteşugurile, forţa militară şi strategică au devenit pilonii pe care s-a ridicat zona moldavă. Totodată, întărind mililar şi fortificând cetatea Orheiului, Ştefan cel Mare îşi propusese să închidă accesul hoardelor de tătari tot mai prezente în liniile dintre Hotin şi Cetatea Albă.
Istorie...la un pahar de vin, la Mileştii Mici
Veche îndeletnicire a moldovenilor, producerea vinului a devenit un veritabil brand turistic, Republica Moldova primind şi titlul de “ţară cu porţile deschise în paradisul vinului”. Reper pentru vinurile Basarabiei este Combinatul "MILESTII MICI", din comuna cu acelaşi nume situat în raionul Ialoveni. Aflat la aproximativ 17 km. de Chişinău, Combinatul “Mileştii Mici” îşi săpa istoria prin galerii răcoroase de pământ sacru, prin anul 1968. Locul, construit iniţial ca o carieră de piatră a fost transformat într-un veritabil “oraş vinicol subteran”, cel mai întins din Europa.
Locaţia ascunde prin adâncurile de calcar (30-85 de metri adâncime), o lungime totală de 200 de km. de galerii destinate transportului şi, o parte, vizitelor turiştilor.
Combinatul “Mileştii Mici” se mândreşte cu un record Guiness Book , în ceea ce priveşte cea mai mare colecţie de vin din lume, 1,5 milioane sticle de vin în “Colecţia de Aur” a vinăriei.
Veche îndeletnicire a moldovenilor, producerea vinului a devenit un veritabil brand turistic, Republica Moldova primind şi titlul de “ţară cu porţile deschise în paradisul vinului”. Reper pentru vinurile Basarabiei este Combinatul "MILESTII MICI", din comuna cu acelaşi nume situat în raionul Ialoveni. Aflat la aproximativ 17 km. de Chişinău, Combinatul “Mileştii Mici” îşi săpa istoria prin galerii răcoroase de pământ sacru, prin anul 1968. Locul, construit iniţial ca o carieră de piatră a fost transformat într-un veritabil “oraş vinicol subteran”, cel mai întins din Europa.
Locaţia ascunde prin adâncurile de calcar (30-85 de metri adâncime), o lungime totală de 200 de km. de galerii destinate transportului şi, o parte, vizitelor turiştilor.
Combinatul “Mileştii Mici” se mândreşte cu un record Guiness Book , în ceea ce priveşte cea mai mare colecţie de vin din lume, 1,5 milioane sticle de vin în “Colecţia de Aur” a vinăriei.
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Mic dejun: - Omletă sau ouă ochiuri, salată de boeuf, cotlet afumat, unt de casă, zacuscă, brânză de oaie și de vacă și alte mezeluri de casă, dovelcel pane; - Preparate făcute din porcul sacrificat conform tradițiilor, împreună cu oaspeții: chiftele, cârnați, șorici,șnițele, jumări, slănină; - dulcețuri de fructe, lapte de vacă, ceaiuri făcute cu ierburi plantate în curte, pâine proaspătă făcută în cuptor, cafea, clătite, plăcinte.
Decembrie este a 12-a lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele șapte luni ale anului cu o durată de 31 de zile. Deși este ultima lună din an, ea este prima lună de iarnă, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (începând cu Sf. Nicolae 6 decembrie) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă). Tot la solstițiu este momentul în care ziua începe să crească până la solstițiul de vară, când este cea mai lungă zi a anului. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și septembrie.
Mergând la pas prin Moieciu de Sus, pe valea Băngăleasa, la intrarea în “Parcul Naţional Bucegi”, pornește o potecă tematică - traseu ecoturistic spre vârful Bisericuţa – 1322 m. Este cunoscut faptul că în zona Moieciu – Fundata, un total de 9 traseele ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană, pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale. Aceste trasee au ca marcaj turistic – omuleţi de diverse culori.
Sculpturile monumentale ale artistului Alfred Dumitriu creează punți în timp și spațiu, între lumea terestră și Universul infinit. În perioada septembrie 2025 – mai 2026, ele sunt amplasate într-un loc minunat, plin de energie și frumos, în Câmpina în curtea castelului în care a trăit marea personalitate Bogdan Petriceicu Hașdeu. Le puteți admira în curtea acestui muzeu celebru, și prin intermediul lor să vă conectați cu lumea cosmică, deoarece aceste sculpturi îndeamnă la meditație. “Forma trebuie să-ți dea o emoție, pentru că orice formă are în ea această putere” mărturisește artistul Alfred Dumitriu.
Biblioteca Județeană din Slatina a găzduit o expoziție de pictură dedicată Mariei Tănase, una dintre cele mai reprezentative voci ale muzicii românești. Evenimentul a cuprins 25 de portrete semnate de artistul Mihai Dascălu.
Decernarea premiilor “Margareta de aur” este o tradiție continuată și în anul 2025, evenimentul organizat de revista “Vacanțe la țară” împreună cu rețeaua “ANTREC România” ajungând la cea de a-XIX-a ediție. În acest an, gazdă a fost scena principală a Târgului de Turism al României, desfășurat la Romexpo, București. Încă de la prima ediţie au fost recompensate rezultatele obţinute în evidențierea calității serviciilor de ospitalitate, păstrarea şi promovarea datinilor locale, identitatea gastronomică regională, promovarea și reprezentarea comunităţilor locale, posibilităţi de agrement și de petrecere a timpului liber, amenajarea grădinii etc. Ca noutate, în ultimii ani premiem și Punctele Gastronomice Locale, cât și afacerile mici și exemplele de antreprenoriat zonal – repere de bune practici în diversificarea și promovarea ofertei unei destinații rurale. Totodată, sunt valorificate și componenta gastronomică specfică, cât și conservarea tradiţiilor zonelor prielnice agroturismului și ecoturismului. De-a lungul celor XIX ediții câștigătorii premiilor “Margareta de Aur” devin ambasadori ai turismului rural contribuind la consolidarea unei imagini pozitive și competitive pentru România atât în plan national cât și internațional. Felicitări tuturor câștigătorilor!
Patru zile de oferte exclusive, dialog profesionist și experiențe imersive pentru public și industrie ROMEXPO a închis ediția de toamnă a Târgului de Turism al României (20–23 noiembrie), confirmând rolul evenimentului ca hub național pentru inspirație de călătorie, vânzări directe și networking B2B. Pavilionul B2 a reunit un public numeros, atras de pachete promoționale pentru iarnă, city break-uri, destinații exotice și early booking pentru 2026, dar și de un program consistent de conferințe și demonstrații.
Haideți să descoperim împreună expoziția “Covoare zburătoare” deschisă la Muzeul Național de Artă al României. Sunt expuse 15 covoare anatoliene de mare valoare din secolele XVII-XVIII din colecția MNAR din București și Muzeul Brukenthal din Sibiu, alături de 15 covoare contemporane realizate de renumitul artist Thomas Ruff. Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.
Joi, 20 noiembrie, ROMEXPO deschide ediția de toamnă a Târgului de Turism al României , eveniment dedicat pasionaților de călătorii, dar și profesioniștilor care activează în industria turismului. Timp de patru zile, vizitatorii vor putea descoperi oferte atractive, destinații pentru toate preferințele, experiențe imersive și soluții inovatoare pentru planificarea vacanțelor viitoare. Evenimentul are loc în perioada 20 – 23 noiembrie , în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional, care devine o platformă de inspirație turistică pentru iarna 2025, city break-urile anului următor, destinațiile exotice și pachetele early booking pentru vara 2026. Ediția din această toamnă reunește 103 companii expozante și înregistrează un grad de internaționalizare de 41%, confirmând diversitatea și atractivitatea evenimentului la nivel regional și internațional. „Târgul de Turism al României – ediția de toamnă - este o platformă completă, în care vizitatorii își conturează opțiunile de vacanță în mod informat și avantajos, iar profesioniștii testează interesul pieței și dezvoltă noi colaborări relevante. Îi invităm pe toți cei interesați de călătorii bine planificate să transforme vizita la ROMEXPO în punctul de plecare al următorului sezon turistic”, transmite Oana Netbai, Director Comercial ROMEXPO.
Prin expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” se sărbătoresc 130 de ani de la înființarea renumitei Școli de pictură. Baia Mare a atras mii de artiști care au creat o colonie artistică efervescentă și avangardistă. Aveți ocazia să vedeți lucrări care n-au mai fost expuse niciodată la București, lucrări care descriu frumusețea cerului și dealurilor de la Baia Mare. Expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” este deschisă la Muzeul Național de Artă al României, în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.
