“La căsuţe Bran”
revista@vacantelatara.ro
“La Căsuţe Bran” – relaxare şi agrement cu vedere spre… Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru şi Măgura Codlei
Ca o alternativă la cazările tradiţionale, casuţele tip camping sau bungalow-urile câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi. Totodată, opţiunea de servicii “self-catering”, corelată cu o diversitate de facilităţi din jurul căsuţelor, oferă o mai mare libertate în organizarea timpului turiştilor, dând o notă “activă” sejurului.
La intrarea în Bran (sensul dinspre Braşov) , complexul turistic “La căsuţe Bran” devine din ce în ce mai popular în ceea ce priveşte oferta turstică în zona Bran-Moeciu. Retrase de Drumul Naţional 73A (150m) sau de centrul staţiunii, “La căsuţe Bran” pune la dispoziţia oaspeţilor un total de patru căsuţe de lemn (căsuţa roşie, roz, albastră şi verde).
Fiecare căsuţă are o capacitate de patru persoane, cu două dormitoare rustice la etaj, parterul deservind pentru servirea mesei, living şi bucătăria complet utilată.
Fiecare din cele patru căsuţe dispune de o curte generoasă de aproximativ 1000 mp, cu gazon îngrijit, locuri de joacă, şezlonguri cu umbrele, loc de grătar, spaţii de relaxare.
Pe timpul verii piscina gonflabilă este extrem de apreciată de turişti. Totodată, în viitor, proprietarul, Gabriel Pescaru, şi-a propus să diversifice şi mai mult oferta de agrement şi de petrecere a timpului, prin construirea unui cuiber de lemn cu sobă proprie (pentru a putea fi folosit inclusiv iarna), aferent fiecărei căsuţe.
În arhitectura şi designul căsuţelor au fost menţinute tradiţia şi specificul zonal, spaţiile de cazare fiind construite din lemn, modernul împletindu-se armonios cu rusticul.
Opţiuni de cazare şi dotări
Capacitate totala: 16 persoane
- 4 căsuţe de lemn cu 2 dormitoare ( 4 persoane/căsuţă);
- Turiştii pot alege între: căsuţa roz, căsuţa albastră, căsuţa verde, căsuţa roşie.
Dotări căsuţe şi facilităţi:
- décor rustic, predominând lemnul;
- fiecare cameră dotată cu: TV, Wi-Fi, baie;
- Bucătărie complet utilată;
- Living şi spaţiu de servit masă;
- Curte de 1000mp;
- Grătar în aer liber;
- Living;
- Leagăn cu baldachin în aer liber;
- Şezlonguri şi spaţii de relaxare;
- Locuri de joacă;
- Piscină gonflabilă la cerere;
- Ciuber (la unele case);
- Posibilităţi închiriere biciclete;
- Parcare.
La Casute Bran - Antrec Brasov
http://lacasute.ro/
Str. Branului, Bran, Romania La intrarea în Bran dinspre Braşov (150 m de Drumul National 73A)
0722 576 606
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Prin expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” se sărbătoresc 130 de ani de la înființarea renumitei Școli de pictură. Baia Mare a atras mii de artiști care au creat o colonie artistică efervescentă și avangardistă. Aveți ocazia să vedeți lucrări care n-au mai fost expuse niciodată la București, lucrări care descriu frumusețea cerului și dealurilor de la Baia Mare. Expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” este deschisă la Muzeul Național de Artă al României, în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.
Militza Sion și Răzvan Luscov pe lângă cariera de arhitecți, și-au exprimat mereu gândurile pictând și desenând liber. Au decis să-și reunească lucrările într-o expoziție intitulată “Dialog”, în care vorbesc despre libertatea de a crea, despre Universul transcendent, despre liniște și agitație, despre soare și nori, despre complexitatea ființei umane. Vă invităm să vedeți această vibrantă expoziție în perioada 10 octombrie – 7 noiembrie 2025, la Galeria Romană din București.
Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 17-31 octombrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artă”, expoziția de pictură și grafică ,,Memorii în culori”, o nouă „personală” a artistului botoșănean Cristian Bîrzoieș.
Începând cu octombrie 2025 și până în luna martie 2026, Vila Catena invită publicul să viziteze expoziția de artă "HOME", o expoziție de artă contemporană curatoriată de Galeria Sandwich, cu participarea a peste 30 de artiști.
Vila Catena (str. Radu Calomfirescu 15, București) găzduiește în perioada Octombrie 2025 – Martie 2026 Expoziția “Nicolae Grigorescu - Acasa”.
În fiecare an, la 1 octombrie, întreaga lume marchează Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, o zi închinată recunoștinței, respectului și demnității. În preajma acestei sărbători, pe 11 octombrie 2025, municipiul Brăila – oraș cu adânci rădăcini culturale și medicale – a fost gazda Galei „Ana Aslan” , un eveniment de excepție dedicat excelenței în domeniul longevității și al îmbătrânirii active.
Industria turismului își dă întâlnire, în mai puțin de două luni, la Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă (TTR II) , organizat de ROMEXPO. Evenimentul, deja consacrat ca platforma centrală de promovare și business pentru sectorul turistic, va aduce în prim-plan un mix unic de oferte, destinații, idei și soluții inovatoare, care vor defini finalul de an în această industrie. Pentru companii, participarea la TTR II înseamnă mult mai mult decât prezența într-un spațiu expozițional: este o oportunitate de a se conecta direct cu mii de vizitatori interesați de vacanțe și experiențe autentice, dar și cu parteneri relevanți din domeniu. Într-o piață dinamică, unde atenția consumatorului este greu de câștigat, târgul asigură vizibilitate națională și internațională, acces la lead-uri calificate și șansa de a genera vânzări pe loc.
Ziua de 16 septembrie reprezintă un moment semnificativ, marcând vernisajul expoziției: Vechi și nou. Meșteșuguri tradiționale românești în interpretări moderne: II. Cusături. Broderie. Macrame”.
Avem ocazia să descoperim opere mai puțin cunoscute din cariera artistului Christian Paraschiv, vizitând expoziția deschisă la Galeria Romană în această toamnă. O plimbare prin galerie, ne introduce în diferitele perioade de creație ale artistului, de la lucrările încifrate realizate în perioada comunistă până la cele experimentale din perioada pariziană.
Surprinzătoare și pline de energie sunt picturile artiștilor Eusebio Spînu și Ioana Lavinia Streinu, care au deschis împreună cea de a zecea expoziție. De această dată spațiul amplu al Galeriei Academiei Române, le-a oferit celor doi artiști posibilitatea de a realiza lucrări de mari dimensiuni care te învăluie într-o stare de fericire.
