“La căsuţe Bran”
revista@vacantelatara.ro
“La Căsuţe Bran” – relaxare şi agrement cu vedere spre… Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru şi Măgura Codlei
Ca o alternativă la cazările tradiţionale, casuţele tip camping sau bungalow-urile câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi. Totodată, opţiunea de servicii “self-catering”, corelată cu o diversitate de facilităţi din jurul căsuţelor, oferă o mai mare libertate în organizarea timpului turiştilor, dând o notă “activă” sejurului.
La intrarea în Bran (sensul dinspre Braşov) , complexul turistic “La căsuţe Bran” devine din ce în ce mai popular în ceea ce priveşte oferta turstică în zona Bran-Moeciu. Retrase de Drumul Naţional 73A (150m) sau de centrul staţiunii, “La căsuţe Bran” pune la dispoziţia oaspeţilor un total de patru căsuţe de lemn (căsuţa roşie, roz, albastră şi verde).
Fiecare căsuţă are o capacitate de patru persoane, cu două dormitoare rustice la etaj, parterul deservind pentru servirea mesei, living şi bucătăria complet utilată.
Fiecare din cele patru căsuţe dispune de o curte generoasă de aproximativ 1000 mp, cu gazon îngrijit, locuri de joacă, şezlonguri cu umbrele, loc de grătar, spaţii de relaxare.
Pe timpul verii piscina gonflabilă este extrem de apreciată de turişti. Totodată, în viitor, proprietarul, Gabriel Pescaru, şi-a propus să diversifice şi mai mult oferta de agrement şi de petrecere a timpului, prin construirea unui cuiber de lemn cu sobă proprie (pentru a putea fi folosit inclusiv iarna), aferent fiecărei căsuţe.
În arhitectura şi designul căsuţelor au fost menţinute tradiţia şi specificul zonal, spaţiile de cazare fiind construite din lemn, modernul împletindu-se armonios cu rusticul.
Opţiuni de cazare şi dotări
Capacitate totala: 16 persoane
- 4 căsuţe de lemn cu 2 dormitoare ( 4 persoane/căsuţă);
- Turiştii pot alege între: căsuţa roz, căsuţa albastră, căsuţa verde, căsuţa roşie.
Dotări căsuţe şi facilităţi:
- décor rustic, predominând lemnul;
- fiecare cameră dotată cu: TV, Wi-Fi, baie;
- Bucătărie complet utilată;
- Living şi spaţiu de servit masă;
- Curte de 1000mp;
- Grătar în aer liber;
- Living;
- Leagăn cu baldachin în aer liber;
- Şezlonguri şi spaţii de relaxare;
- Locuri de joacă;
- Piscină gonflabilă la cerere;
- Ciuber (la unele case);
- Posibilităţi închiriere biciclete;
- Parcare.
La Casute Bran - Antrec Brasov
http://lacasute.ro/
Str. Branului, Bran, Romania La intrarea în Bran dinspre Braşov (150 m de Drumul National 73A)
0722 576 606
Cristian-Alexandru CATANA
Alte articole scrise de Cristian Alexandru CATANA
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.
Un etalon pentru cele enumerate mai sus, îl reprezintă staţiunea Băile Balvanyos situată la poalele Muntelui Puturosu cunoscut şi sub denumirile de Ciomatu sau Puciosu. Masivul ce face parte din lanţul munţilor Harghitei, are o înălţime maximă de 1031 de metri, vârful Ciomatul Mare. Muntele Puturosu reprezintă limita sudică din care se pot observa la suprafață elemente vulcanice din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali. Drumeţie la Grota Sulfuroasă Îmbinând drumeţia montană cu tratamentul balneo, vom prezenta un scurt traseu cu pornire de la Grand Hotel Balvanyos spre Grota Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon.
Situată în pitoreasca Valea a Tarcăului , înconjurată de păduri de foioase şi de brad şi de răcoarea înălţimilor masivului Gosman Tarcău, “Chez Marie” este o îmbinare armonioasă de eleganţă, rafinament şi confort cu ospitalitatea specifică turismului rural. Răcoarea pădurilor este acompaniată de trilul păsărilor, de talăngile din gospodării şi de susurul lin al Tarcăului, afluent al Bistriţei. Integrată perfect în cadrul natural şi promovând specificul local, pensiunea îşi justifică din plin sloganul – “Mângâiere de Brateş”.
“Fiind în această zonă avantajată de natură, cu o deschidere destul de mare, în apropierea Castelului Bran (800m) dar şi cu acces spre Cheile Zărneştiului, era păcat să nu valorificăm potenţialul. Aşa ne-am hotărât să ne extindem propria casa, am mansardat-o şi începând cu anul 2007, pensiunea “Pel Flora” şi-a deschis porţile turiştilor. Denumirea am ales-o pornind de la iniţialele: Paul, Elena, Liviu, cât şi de la dragostea pe care o port florilor şi amenajărilor din flor i”, povesteşte doamna Elena Ghinea.
Şi cât de frumos s-a îmbrăcat Dâmbovicioara în ie, ocazie de a marca Ziua Universală a Iei şi Sânzienele, sărbătorite pe 24 Iunie.
În arealul frumos îngrijit de maici, pe lângă chiliile acestora şi-a făcut loc un spaţiu muzeal destinat colecţiei etnografice de ii, costume populare şi obiecte etnografice ce aparţine colecţiei personale a stareţei Ana Lucia Nedelea. Astfel, în curtea Mănăstirea Nămăieşti, micuţul Muzeu Etnografic este un veritabil patrimoniu cu mărturii ale tradiţiei zonei Argeşului, Muscelului şi Târgoviştei.
Situate la aproximativ 8 km de Petroşani, Cheile Băniţei reprezintă şi liantul dintre două depresiuni pitoreşti: Haţeg şi Petroşani . Pârul Băniţa ce-şi şiroieşte agale cursul spre Jiul de Est a săpat cu încăpăţânare în calcare albe, formând meandre în această zonă de chei, ce se întinde pe o distanţă destul de scurtă (300-350 m).
În cele peste 500 de fotografii cuprinse în albumul semnat de basarabeanca Stela Moldovanu , cititorii vor putea observa personalităţi ale istoriei şi culturii române ce au purtat cu mândrie, de-a lungul timpului, costumul autentic românesc: reginele României Mari, artista Maria Tănase şi alte exemple.
Sarmale…Fantezie pe-o felie Este un mix de sărmăluţe în foi de varză şi de viţă pe un pat de mămăliguţă la grătar . - Sărmăluţele de porc le facem dintr-un amestec de ¼ fleică de porc, ½ pulpă de porc, şi ¼ afumătură (piept afumat), la care adăugam orezul înflorit cu ceapă călită şi condimente (sare, piper, cimbru). Foile de varză le tăiem micuţe, aşa încât sărmăluţa să fie de-o îmbucătură. Le aşezăm în oala de pământ, în straturi, având grijă ca la fundul oalei să punem varza tocată şi afumatura. Deasupra punem varza tocată şi felii de roşii. Adăugam sosul (făcut cu suc de roşii şi cimbru) şi dăm la foc domol vreo 5 ore. - Sărmăluţele în viţă le facem dintr-un amestec de ½ piept de curcan şi ½ pulpă de porc, la care adăugam orez înflorit, ceapă şi morcov călite şi condimente: sare, piper şi pătrunjel verde. Le înfăşuram şi le aşezăm concentric în oală. Adăugăm sosul făcut cu suc de roşii şi dăm la foc domol cam 4 ore. - Mamaliguta o facem în maniera clasică, dar adăugam în ea un strop de unt să o facem cremoasă. O lăsăm să se răcească şi o taiem felii, pe care le punem pe grătarul incins. La servire se pune mămăliguţa ca bază şi deasupra sărmăluţe, alternativ viţa şi varza şi stropim cu un sos cu iaurt acrişor şi leurdă (sau măcriş) şi decorăm cu un chips de şorici! Poftă bună!
Delta Dunării a devenit în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, mai ales în lunile de vară. Şi este lesne de înţeles de ce. Cel mai nou pământ românesc însumează în cadrul unui sejur o multitudine de experienţe de vacanţă, de la locuri pitoreşti şi unice la o faună şi o vegetaţe incredibile, poveşti şi tradiţii, gastronomie specifică, toate scăldate în apusuri şi răsărituri de neuitat pe braţele Dunării. Şi dacă aţi optat să descoperiţi această lume deltaică, este bine să alegeţi să vizitaţi oamenii Deltei la ei acasă, pornind pe uliţele şi grindurile ce vă vor purta spre meleaguri în care oamenii spun poveşti despre locuri şi locurile spun poveşti despre oameni.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Gino Ciucescu pictează idei și imagini care îi apar spontan, direct din subconștient, din aceea parte a minții noastre unde strângem aleatoriu toate amintirile, emoțiile și gândurile, fără un filtru conștient. Vă invităm să descoperiți picturile senine dar și misterioase ale artistului Gino Ciucescu, reunite în expoziția intitulată “Oceanul interior” deschisă la Galeria Romană, în perioada 7-31 iulie 2026.
Începând de sâmbătă, 18 iulie 2026, la Vila Catena poate fi vizitată o nouă expoziție de artă contemporană, intitulată AEROSOLI. Reunind un număr impresionant de artiști, majoritatea români din diferite generații, dar și invitați internaționali, proiectul propune o incursiune profundă și stratificată în universul Mării Negre, un spațiu încărcat de legende, exil, refugiu și dorințe estivale.
Cea mai ampla expozitie dedicata pictorului Stefan Caltia s-a deschis vineri, 19 iunie, in spatiile fostei Scoli Pedagogice a Manastirii Ursulinelor din Sibiu. Intitulata „Transilvania | Extravaganza” si curatoriata de Liviana Dan, expozitia reuneste 130 de lucrari realizate intre 1970 si 2026, intinse pe aproximativ 1.000 de metri patrati, si poate fi vizitata pana pe 16 august 2026. Dintre cele 130 de lucrari, 105 sunt prezentate publicului pentru prima oara.
Vila Catena deschide o nouă expoziție dedicată unuia dintre marii maeștri ai artei moderne din România "Nicolae TONITZA: Dincolo de Privire" Începând de joi, 11 iunie 2026, de la ora 15:00, se poate vizita de către public noua expoziție din Pavilionul Muzeal de la Vila Catena. "Dincolo de Privire", expoziția dedicată lui Nicolae Tonitza, prezintă peste 20 de lucrări ale artistului, exclusiv din Colecția AVARTE.
Expoziția de sculptură “A fi sau a nu fi”, realizată de sculptorul Alfred Dumitriu, sub auspiciile Anului Omagial “Constantin Brâncuși 150”, poate fi vizitata pana la finele lunii Septembrie în Parcul Domnesc al Primăriei Brebu din județul Prahova.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” îi invită pe cei mici între 30 mai și 1 iunie a.c. să serbeze Ziua Internațională a Copilului, în Satul de la șosea.
Privește cerul! Respiră natura! Simte lucrările artistei Svetlana Mihăilescu, reunite în acestă explozie de culoare a expoziției de la Galeria Romană. Baletul, uneori liniștit, alteori tumultuos, al norilor pe cer, compune coregrafii spectaculoase. Culorile și formele lor, mereu în transformare, au fost inspirație pentru artista Svetlana Mihăilescu. Expoziția de pictură „Cuprindere. Despre mișcare” a artistei Svetlana Mihăilescu, este deschisă la Galeria Romană în perioada 5-30 mai 2026.
Festivalul aduce împreună tradiția și inovația într-un weekend dedicat bucuriei de a fi împreună. Într-o lume în continuă schimbare, în care timpul petrecut în familie devine tot mai prețios, un nou eveniment își propune să readucă în prim-plan conexiunea autentică dintre generații: „Rădăcini și Aripi – Festivalul Familiei” , unul dintre cele mai calde și relevante festivaluri ale acestei veri. Festivalul, aflat la prima ediție, va avea loc în perioada 26–28 iunie 2026, între orele 10:00 și 22:00, în Orlești, județul Vâlcea, și este organizat de Federația Națională a Părinților (Edupart), alături de Asociația pentru Promovarea Culturii și Educației Vâlcea (APCE Vâlcea), cu sprijinul Primăriei comunei Orlești. Accesul publicului este liber, festivalul fiind creat ca un spațiu deschis tuturor familiilor care doresc să petreacă timp de calitate împreună.
RAD ART FAIR 2026 continuă cu cea de-a patra ediție desfășurată la Caro Hotel Bucharest - ca o platformă colaborativă dedicată consolidării scenei de artă contemporană din România și creșterii vizibilității artiștilor și galeriilor locale într-un context international. Evenimentul se desfășoară în perioada 23 – 26 Aprilie 2026.
A patra ediție RAD Art Fair a reconfirmat succesul dialogului dintre artist și colecționar. Cele 31 de galerii participante au selectat cele mai interesante opere de artă contemporană din România. De aceea multe dintre lucrările expuse și-au găsit deja locul în noi colecții, demonstrând că arta nu este doar pentru admirat, ci pentru trăit. RAD Art Fair 2026 a avut loc în perioada 23-26 aprilie, la CARO București.
