Drăgaica şi Sânzienele în tradiţia populară
revista@vacantelatara.ro
În ziua de 24 iunie 
a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, 
cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaica 
sau Sânziene.
Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeiţă silvestră. Sânzienele erau pe vremea lui Dimitrie Cantemir, reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) şi divinităţi antropomorfe. În credinţa populară, Sânzienele sunt femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om
  
 În Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. În vremuri îndepărtate, populaţia din munţi se întâlnea pesemne la momentele solstiţiale (Sânzienele) sau echinocţiale pentru a săvârşi ritualuri închinate Soarelui. Megaliţii din Munţii Călimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat) sunt semne ale acestor ceremoniale.
Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
  
 Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
În satul Sâncel, din Alba, tradiţia presupune că, în seara dinaintea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, gospodarii să îşi împodobească porţile cu o cruce din flori de sânziene şi un trandafir. În ziua de Sânziene, sătenii adună de pe câmp flori şi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar şi pentru fiecare animal din gospodărie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un bărbat pe acoperişul casei, acesta strigând şi numele celui căruia îi aparţine cununa. Bătrânii satului povestesc că fiecare cunună trebuie să rămână pe acoperiş, pentru a-l apăra de rău pe cel căruia îi este destinată, iar în cazul în care va cădea, respectivului membru al familiei îi va merge rău tot anul. Sătenii aruncă apoi pe acoperişurile grajdurilor cununiţele făcute pentru animalele din gospodărie, tradiţia spunând că şi acestea vor fi ocrotite de rău.
De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
 
  
 De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
De Sânziene se culeg plantele de leac, iar cucul înctează să mai cânte
De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
 
  
  
 De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
Flori, fete şi băieţi. Ritualuri pentru măriţiş şi dragoste
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
 
  
  
  
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

În fiecare an, la 1 octombrie, întreaga lume marchează Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, o zi închinată recunoștinței, respectului și demnității. În preajma acestei sărbători, pe 11 octombrie 2025, municipiul Brăila – oraș cu adânci rădăcini culturale și medicale – a fost gazda                                              Galei „Ana Aslan”                                  , un eveniment de excepție dedicat excelenței în domeniul longevității și al îmbătrânirii active.
 

Industria turismului își dă întâlnire, în mai puțin de două luni, la                                              Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă (TTR II)                                  , organizat de ROMEXPO. Evenimentul, deja consacrat ca platforma centrală de promovare și business pentru sectorul turistic, va aduce în prim-plan un mix unic de oferte, destinații, idei și soluții inovatoare, care vor defini finalul de an în această industrie.                                                                                                            Pentru companii, participarea la TTR II înseamnă mult mai mult decât prezența într-un spațiu expozițional: este o oportunitate de a se conecta direct cu mii de vizitatori interesați de vacanțe și experiențe autentice, dar și cu parteneri relevanți din domeniu. Într-o piață dinamică, unde atenția consumatorului este greu de câștigat, târgul asigură vizibilitate națională și internațională, acces la lead-uri calificate și șansa de a genera vânzări pe loc.
 

Avem ocazia să descoperim opere mai puțin cunoscute din cariera artistului Christian Paraschiv, vizitând expoziția deschisă la Galeria Romană în această toamnă. O plimbare prin galerie, ne introduce în diferitele perioade de creație ale artistului, de la lucrările încifrate realizate în perioada comunistă până la cele experimentale din perioada pariziană.
 

Surprinzătoare și pline de energie sunt picturile artiștilor Eusebio Spînu și Ioana Lavinia Streinu, care au deschis împreună cea de a zecea expoziție. De această dată spațiul amplu al Galeriei Academiei Române, le-a oferit celor doi artiști posibilitatea de a realiza lucrări de mari dimensiuni care te învăluie într-o stare de fericire.
 

Despre măreție și singurătate vorbesc picturile artistului vizual Valentin Scărlătescu, reunite în expoziția intitulată „Apocalipsis Cum Figuris”. Când le privim cu atenție, vedem în ele splendoarea lanurilor de cereale, a chiparoșilor care se înalță spre cer, dar și solitudinea copacilor desfunziți, a bărcilor abandonate pe țărm, a cailor obosiți. Curatoriată de Călin Dan, expoziția poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, în perioada 14 mai – 12 octombrie 2025.
 
























