Drăgaica şi Sânzienele în tradiţia populară
revista@vacantelatara.ro
În ziua de 24 iunie
a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul,
cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaica
sau Sânziene.
Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeiţă silvestră. Sânzienele erau pe vremea lui Dimitrie Cantemir, reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) şi divinităţi antropomorfe. În credinţa populară, Sânzienele sunt femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om
În Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. În vremuri îndepărtate, populaţia din munţi se întâlnea pesemne la momentele solstiţiale (Sânzienele) sau echinocţiale pentru a săvârşi ritualuri închinate Soarelui. Megaliţii din Munţii Călimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat) sunt semne ale acestor ceremoniale.
Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
În satul Sâncel, din Alba, tradiţia presupune că, în seara dinaintea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, gospodarii să îşi împodobească porţile cu o cruce din flori de sânziene şi un trandafir. În ziua de Sânziene, sătenii adună de pe câmp flori şi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar şi pentru fiecare animal din gospodărie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un bărbat pe acoperişul casei, acesta strigând şi numele celui căruia îi aparţine cununa. Bătrânii satului povestesc că fiecare cunună trebuie să rămână pe acoperiş, pentru a-l apăra de rău pe cel căruia îi este destinată, iar în cazul în care va cădea, respectivului membru al familiei îi va merge rău tot anul. Sătenii aruncă apoi pe acoperişurile grajdurilor cununiţele făcute pentru animalele din gospodărie, tradiţia spunând că şi acestea vor fi ocrotite de rău.
De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
De Sânziene se culeg plantele de leac, iar cucul înctează să mai cânte
De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
Flori, fete şi băieţi. Ritualuri pentru măriţiş şi dragoste
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
RAD ART FAIR 2026 continuă cu cea de-a patra ediție desfășurată la Caro Hotel Bucharest - ca o platformă colaborativă dedicată consolidării scenei de artă contemporană din România și creșterii vizibilității artiștilor și galeriilor locale într-un context international. Evenimentul se desfășoară în perioada 23 – 26 Aprilie 2026.
Galeria Romană vestește primăvara prin minunatele opere de artă din expoziția „Sărbătoarea florilor" . Având în centru artiștii Grupului Prolog, această expoziție este ca un câmp încântător unde vibrează diferite culori. Expoziția de pictură și sculptură „Sărbătoarea florilor" este deschisă la Galeria Romană (Bd. Lascăr Catargiu nr. 1, București) în perioada 25 martie – 2 mai 2026.
Începând din anul 2004, Ziua Națională a Turismului Rural este sărbătorită în Duminica Floriilor. Iată cum după 22 de ani această zi este marcată în zone prielnice turismului rural și agroturismului, unind proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști… pentru a sărbători ospitalitatea și autenticitatea locală.
Prier vine de la primăvară, deoarece în această lună primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi. În această lună se continuă semănăturile de primăvară, se închid țarinele pentru pășunatul devălmaș, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” invită copii să participe la ateliere inspirate din obiceiuri, sărbători și meșteșugurile tradiționale, ateliere organizate în cadrul programului Călător prin tradiții. Atelierele durează 50 de minute și se adresează copiilor peste 10 ani și adulților, în funcție de specificul fiecărei activității.
Un public numeros și un interes mediatic remarcabil au marcat vernisajul expoziției dedicate lui Constantin Brâncuși la Neue Nationalgalerie din Berlin, desfășurat joi, 19 martie 2026. Evenimentul a reunit peste 100 de jurnaliști acreditați și un număr impresionant de invitați, confirmând încă de la deschidere amploarea și relevanța internațională a proiectului. Expoziția este deschisă publicului larg, oferind acces la o amplă retrospectivă organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului român. Reunind peste 150 de lucrări – sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă – expoziția propune o perspectivă complexă asupra operei lui Brâncuși și a influenței sale asupra modernismului european.
Muzeul Județean Botoșani organizează, în perioada 18 martie – 18 aprilie 2026, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă”, expoziția „Artele focului”, cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Științele Naturii Dorohoi (Galeria de Artă Contemporană Sticlă-Porțelan). Expoziția reunește peste 40 de obiecte decorative din sticlă și porțelan realizate de artiști sticlari și ceramiști din întreaga țară, sub egida unor tabere de creație organizate la Întreprinderea de Sticlărie și Porțelan Dorohoi, în cadrul Simpozionului Național de Creație Industrială „Ambient”.
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
