Drăgaica şi Sânzienele în tradiţia populară
revista@vacantelatara.ro
În ziua de 24 iunie
a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul,
cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaica
sau Sânziene.
Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeiţă silvestră. Sânzienele erau pe vremea lui Dimitrie Cantemir, reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) şi divinităţi antropomorfe. În credinţa populară, Sânzienele sunt femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om
În Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. În vremuri îndepărtate, populaţia din munţi se întâlnea pesemne la momentele solstiţiale (Sânzienele) sau echinocţiale pentru a săvârşi ritualuri închinate Soarelui. Megaliţii din Munţii Călimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat) sunt semne ale acestor ceremoniale.
Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
În satul Sâncel, din Alba, tradiţia presupune că, în seara dinaintea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, gospodarii să îşi împodobească porţile cu o cruce din flori de sânziene şi un trandafir. În ziua de Sânziene, sătenii adună de pe câmp flori şi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar şi pentru fiecare animal din gospodărie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un bărbat pe acoperişul casei, acesta strigând şi numele celui căruia îi aparţine cununa. Bătrânii satului povestesc că fiecare cunună trebuie să rămână pe acoperiş, pentru a-l apăra de rău pe cel căruia îi este destinată, iar în cazul în care va cădea, respectivului membru al familiei îi va merge rău tot anul. Sătenii aruncă apoi pe acoperişurile grajdurilor cununiţele făcute pentru animalele din gospodărie, tradiţia spunând că şi acestea vor fi ocrotite de rău.
De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
De Sânziene se culeg plantele de leac, iar cucul înctează să mai cânte
De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
Flori, fete şi băieţi. Ritualuri pentru măriţiş şi dragoste
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

Mergând la pas prin Moieciu de Sus, pe valea Băngăleasa, la intrarea în “Parcul Naţional Bucegi”, pornește o potecă tematică - traseu ecoturistic spre vârful Bisericuţa – 1322 m. Este cunoscut faptul că în zona Moieciu – Fundata, un total de 9 traseele ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană, pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale. Aceste trasee au ca marcaj turistic – omuleţi de diverse culori.
Sculpturile monumentale ale artistului Alfred Dumitriu creează punți în timp și spațiu, între lumea terestră și Universul infinit. În perioada septembrie 2025 – mai 2026, ele sunt amplasate într-un loc minunat, plin de energie și frumos, în Câmpina în curtea castelului în care a trăit marea personalitate Bogdan Petriceicu Hașdeu. Le puteți admira în curtea acestui muzeu celebru, și prin intermediul lor să vă conectați cu lumea cosmică, deoarece aceste sculpturi îndeamnă la meditație. “Forma trebuie să-ți dea o emoție, pentru că orice formă are în ea această putere” mărturisește artistul Alfred Dumitriu.

Decernarea premiilor “Margareta de aur” este o tradiție continuată și în anul 2025, evenimentul organizat de revista “Vacanțe la țară” împreună cu rețeaua “ANTREC România” ajungând la cea de a-XIX-a ediție. În acest an, gazdă a fost scena principală a Târgului de Turism al României, desfășurat la Romexpo, București. Încă de la prima ediţie au fost recompensate rezultatele obţinute în evidențierea calității serviciilor de ospitalitate, păstrarea şi promovarea datinilor locale, identitatea gastronomică regională, promovarea și reprezentarea comunităţilor locale, posibilităţi de agrement și de petrecere a timpului liber, amenajarea grădinii etc. Ca noutate, în ultimii ani premiem și Punctele Gastronomice Locale, cât și afacerile mici și exemplele de antreprenoriat zonal – repere de bune practici în diversificarea și promovarea ofertei unei destinații rurale. Totodată, sunt valorificate și componenta gastronomică specfică, cât și conservarea tradiţiilor zonelor prielnice agroturismului și ecoturismului. De-a lungul celor XIX ediții câștigătorii premiilor “Margareta de Aur” devin ambasadori ai turismului rural contribuind la consolidarea unei imagini pozitive și competitive pentru România atât în plan national cât și internațional. Felicitări tuturor câștigătorilor!

Patru zile de oferte exclusive, dialog profesionist și experiențe imersive pentru public și industrie ROMEXPO a închis ediția de toamnă a Târgului de Turism al României (20–23 noiembrie), confirmând rolul evenimentului ca hub național pentru inspirație de călătorie, vânzări directe și networking B2B. Pavilionul B2 a reunit un public numeros, atras de pachete promoționale pentru iarnă, city break-uri, destinații exotice și early booking pentru 2026, dar și de un program consistent de conferințe și demonstrații.

Haideți să descoperim împreună expoziția “Covoare zburătoare” deschisă la Muzeul Național de Artă al României. Sunt expuse 15 covoare anatoliene de mare valoare din secolele XVII-XVIII din colecția MNAR din București și Muzeul Brukenthal din Sibiu, alături de 15 covoare contemporane realizate de renumitul artist Thomas Ruff. Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.

Joi, 20 noiembrie, ROMEXPO deschide ediția de toamnă a Târgului de Turism al României , eveniment dedicat pasionaților de călătorii, dar și profesioniștilor care activează în industria turismului. Timp de patru zile, vizitatorii vor putea descoperi oferte atractive, destinații pentru toate preferințele, experiențe imersive și soluții inovatoare pentru planificarea vacanțelor viitoare. Evenimentul are loc în perioada 20 – 23 noiembrie , în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional, care devine o platformă de inspirație turistică pentru iarna 2025, city break-urile anului următor, destinațiile exotice și pachetele early booking pentru vara 2026. Ediția din această toamnă reunește 103 companii expozante și înregistrează un grad de internaționalizare de 41%, confirmând diversitatea și atractivitatea evenimentului la nivel regional și internațional. „Târgul de Turism al României – ediția de toamnă - este o platformă completă, în care vizitatorii își conturează opțiunile de vacanță în mod informat și avantajos, iar profesioniștii testează interesul pieței și dezvoltă noi colaborări relevante. Îi invităm pe toți cei interesați de călătorii bine planificate să transforme vizita la ROMEXPO în punctul de plecare al următorului sezon turistic”, transmite Oana Netbai, Director Comercial ROMEXPO.

Prin expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” se sărbătoresc 130 de ani de la înființarea renumitei Școli de pictură. Baia Mare a atras mii de artiști care au creat o colonie artistică efervescentă și avangardistă. Aveți ocazia să vedeți lucrări care n-au mai fost expuse niciodată la București, lucrări care descriu frumusețea cerului și dealurilor de la Baia Mare. Expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” este deschisă la Muzeul Național de Artă al României, în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.

Militza Sion și Răzvan Luscov pe lângă cariera de arhitecți, și-au exprimat mereu gândurile pictând și desenând liber. Au decis să-și reunească lucrările într-o expoziție intitulată “Dialog”, în care vorbesc despre libertatea de a crea, despre Universul transcendent, despre liniște și agitație, despre soare și nori, despre complexitatea ființei umane. Vă invităm să vedeți această vibrantă expoziție în perioada 10 octombrie – 7 noiembrie 2025, la Galeria Romană din București.




















