Drăgaica şi Sânzienele în tradiţia populară
revista@vacantelatara.ro
În ziua de 24 iunie
a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul,
cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaica
sau Sânziene.
Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeiţă silvestră. Sânzienele erau pe vremea lui Dimitrie Cantemir, reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) şi divinităţi antropomorfe. În credinţa populară, Sânzienele sunt femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om
În Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. În vremuri îndepărtate, populaţia din munţi se întâlnea pesemne la momentele solstiţiale (Sânzienele) sau echinocţiale pentru a săvârşi ritualuri închinate Soarelui. Megaliţii din Munţii Călimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat) sunt semne ale acestor ceremoniale.
Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
În satul Sâncel, din Alba, tradiţia presupune că, în seara dinaintea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, gospodarii să îşi împodobească porţile cu o cruce din flori de sânziene şi un trandafir. În ziua de Sânziene, sătenii adună de pe câmp flori şi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar şi pentru fiecare animal din gospodărie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un bărbat pe acoperişul casei, acesta strigând şi numele celui căruia îi aparţine cununa. Bătrânii satului povestesc că fiecare cunună trebuie să rămână pe acoperiş, pentru a-l apăra de rău pe cel căruia îi este destinată, iar în cazul în care va cădea, respectivului membru al familiei îi va merge rău tot anul. Sătenii aruncă apoi pe acoperişurile grajdurilor cununiţele făcute pentru animalele din gospodărie, tradiţia spunând că şi acestea vor fi ocrotite de rău.
De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul sărbătorii de Sânziene, se aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.
De Sânziene se culeg plantele de leac, iar cucul înctează să mai cânte
De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
De sărbătoarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului înstruţat”, iar în Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc
Flori, fete şi băieţi. Ritualuri pentru măriţiş şi dragoste
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

A treia ediție a Târgului Rad ART Fair a avut loc la CARO București în perioada 22-25 mai 2025. Este mai mult decât un târg de artă, este un eveniment cultural complex care cuprinde pe lângă cele 28 de galerii participante, un parc de sculpturi, discuții și dezbateri, un simpozion curatorial, tururi ghidate și ateliere pentru copii.
Speranța, acest sentiment de încredere într-un viitor mai bun, este materializată de renumitul artist vizual Roman Tolici, în picturi surprinzătoare reunite în expoziția intitulată „New Hope”. Invităm vizitatorii care vor intra în spațiul Galeriei Mobius din București, să privească operele de artă de aproape pentru a se bucura toate detaliile surpriză. Expoziția “New Hope” este deschisă în perioada 28 martie – 31 mai 2025, la Galeria Mobius (Piața Amzei, nr. 13, București).

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.

,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu . În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.

Bucurie, frumusețe și magie găsiți în expoziția de artă CATS ARE TAKING OVER, care este un remediu pentru suflet așa cum este pisica, personajul principal al acestei expoziții. Un nou spațiu cultural din București - Vila Catena s-a deschis cu această inedită expoziție, care reunește lucrările a 45 de artiști și grupuri artistice din România, China, Franța, Polonia, Spania, Australia, SUA. Expoziția este deschisă în perioada 10 aprilie - 30 iulie 2025, joi și vineri între orele 15 -19, sâmbătă între orele 12-16, la Vila Catena (str. Radu Calomfirescu nr. 15, București).

În urmă cu 21 ani, în anul 2004, în destinațiile rurale românești a fost marcată pentru prima dată Ziua Națională a Turismului Rural . Sărbătorită an de an în Duminica Floriilor, această zi specială a turismului autohton adună laolaltă proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști…într-o veritabilă horă a ospitalității și autenticității.