Munţii Măcin - bătrânii cu suflete de stâncă
Aşa cum bine ştim din cadrul orelor de geografie, munţii Măcin atrag încă de la început atenţia ca fiind cei mai vechi munţi din ţara noastră şi cu siguranţă unii dintre cei mai spectaculoşi din punct de vedere peisagistic.
Formaţi în urmă cu peste 300 de milioane de ani (Carpaţii luând naştere în urmă cu aporximativ 65 milioane de ani), munţii Măcin sunt rezultatul orogenezei hercinice. Cu o înălţime iniţială de aproximativ 3000 de metri, astăzi înălţimea munţilor Măcin atinge altitudinea maximă în Vârful Ţuţuiatu – 467 m.
Dând iarăşi filele în urmă, aflăm că Măcinul facea parte dintr-un impresionant lanţ muntos ce străbătea Europa pe direcţia Vest-Est. Astăzi, mărturii ale acelor vremuri, alături de munţii Măcin, mai sunt munţii Scoţiei, munţii Vosgi alături lanţurile muntoase din zona Bretagnei (munţii foarte puţini cunoscuţi dar extrem de spectaculoşi).
Parcul Naţional Munţii Măcinului
Începând cu anul 1998, Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei, fiind, totodată, şi structură componentă a Reţelei Natura 2000. Pe raza munţilor Măcin se întâlnesc aproximativ 3500 de specii de floră şi faună, cât şi suprafeţe foarte rare pentru Europa de vegetaţie cu specific de stepă. În prezent, Parcul Naţional Munţii Măcinului are o suprafaţă de peste 11.100 hectare, fiind împărţit în două zone: Munţii Măcinului şi Culmea Pricopanului. Administraţia Parcului a amenajat şi promovează 11 trasee turistice atât pedestre cât şi drumeţii călare sau cicloturism.
Culmea Pricopanului – unul dintre cele mai populare trasee din Măcin
Pornind din localitatea Măcin,cu o lungime de aproximativ 6 km şi marcaj bandă albastră, traseul ce are ca obiectiv străbaterea culmii Pricopanului este un traseu tematic, extrem de spectaculos, mai ales pentru pasionaţii de geoturism. Cu cât avansăm şi câştigăm în altitudine vom fi din ce în ce mai captivaţi de formaţiunile impresionante de granit şi stânci sculptate de vremuri. În partea superioară a traseului, cu cât turiştii se vor apropia de vârfurile Vf. Suluku Mare, Piatra Râioasă, Caramalău zările se vor deschide oferind panorame spectaculoase către cursul Dunării, depresiunea Luncăviţa, depresiunea Măcin, crestele Măcinului şi, în zilele senine, se observă chiar şi oraşele Galaţi şi Brăila. Relieful este tipc zonelor de stepă şi de gol alpin, alternând în zonele inferioare cu pajişti şi tufărişuri specifice (măceş, păducel). Turiştii care doresc să campeze o pot face în zona Fântânii de Leac.
Ştiaţi că….
- Culmea Pricopanului este cel mai important punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare care traversează România (ruta Via Pontica)? Pe teritoriul ţării noastre trec cele mai multe păsări răpitoare din Europa, aflate în migraţie, putându-se observa 29 de specii de acest fel.
- Parcul Naţional Munţii Măcinului constituie singurul parc naţional european destinat protecţiei biodiversităţii aferente regiunii de stepă. Este singurul loc din România unde se mai găseşte vegetaţie tipică de stepă, dispărută inclusiv din Balcani şi alte lanţuri muntoase din Europa.
- Munţii Măcin ocupă sub 1% din suprafaţa României, dar găzduiesc peste 50% dintre speciile floristice şi faunistice ale ţării?
- în Măcin întâlnim aproximativ 19% dintre plantele superioare ale florei Europei? Lucru similar insulelor Corsica şi Creta, conform informaţiilor Parcului Naţional.
- una dintre cele mai vechi şi spectaculoase rezervaţii din România se găseşte în Macin – Rezervaţia Naturală Valea Fagilor?
- printre stâncăriile Culmii Pricopanului întâlnim: ţestoasa dobrogeană, dihorul de stepă, jderul de piatră, guşterul dobrogean, şarpele rău?
Descoperiţi farmecul Munţilor Măcin în excursiile marca Scorilo Travel Vacanţe!
https://www.scorilotravelvacante.ro/
Administrația Parcului Național Munții Măcinului
Centru de Informare Vizitare Greci
Greci, str Carabalu nr. 48, judeţ Tulcea
-
Text şi fotografii: Cristian-Alexandru CATANA
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
