Colecţia de ii muscelene “Ionuţ Fintoiu”

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Ionuţ Fintoiu, fiu al tradiţiilor muscelene, originar din Rucăr, a moştenit din familie dragostea pentru autenticitatea locurilor şi datinilor zonelor pe care le reprezintă cu atâta mândrie.


Prin port, prin cânt, prin dans şi prin cuvinte, Ionuţ, fire artistică, încrezătoare şi ambiţioasă, este persoana potrivită să ne facă să ne simţim oaspeţi de suflet pe meleagurile pitoreşti argeşene, la poalele Pietrei Craiului.

Încă din perioada copilăriei a fost atras de cântecul popular, participând la tot ce implică activităţi artistice, atât în judeţ cât şi în diferite colturi ale ţării. Însă, pasul spre activitatea profesionistă a fost făcut în timpul cursurilor Facultăţii de Teologie Ortodoxă pe care a şi absolvit-o. În ideea asigurării unui venit, după o probă dată şi luată cu succes, s-a alăturat formaţiei “Zavaidoc” din Piteşti, unde este şi în prezent membru.

Fire şi file cu poveşti din lada lui Ionuţ Fintoiu

 

“Pasiunea costumului popular vine de la bunica mea, care la randu-i a creat câteva zeci de costume! Toată viaţa sa a iubit tot ce este autentic, purtând cu mândrie salbă.



Am în colecţie doar costume populare muntenesti, specifice zonei de Nord a Argeşului.

Iile din lada mea poartă mai departe poveştile femeilor muntence, porturi cu trăsături clare de delimitare ale sacrului de profan.

 

Particularitatea iilor de Muscel este aceea ca nu se despart niciodată de trup. Ia şi poalele sunt unite printr-o fâşie de pânză. În colecţia mea se regăsesc costume purtate de-a lungul diferitelor perioade ale vieţii.

 

Etapele vieţii - cursul acestora sunt surprinse şi în modele de ii. Astfel, ia se poartă după un anumit cod de culoare. Spre exemplu copilele şi tinerele poartă ii de culoare roşie, verde, chiar şi roz, după care vor face trecerea către costumul alb în momentul căsătoriei.

 



După căsătorie, ca nevastă, se poartă ii de culori: albastru sau grena.

 

Odată cu înaintarea în vârsta se va opta pentru o culoare a costumului tot mai închisă, fără flori, fir. Ajungând spre sfârşitul călătoriei printre anii vieţii, se va alege un port de culoare negră, de cele mai multe ori cu ie "aleasă în razboi".

 

Dacă ar fi să mai găsim o altă  particularitate a costumelor reprezentative zonei Muscelului am evidenţia că toate iile prezintă semne distinctive. Acestea sunt reprezentate fie de o semnătură a celei care a creat-o, fie sunt rezultatul unei credinţe foarte puternice în simbolistica forţelor supranaturale

Se spune că ielele cele care vânează sufletele mânate de iubiri puternice în narcisismul lor, nu acceptă ca cineva sau ceva să poarte o ie fără cusur. De aici rezultă ideea că dacă ia era perfect realizată, posibil ca ielele să-ţi sucească mintea ca să îti fure ia. Şi astfel a apărut simbolul sau obiceiul că dacă se va realize o floare de altă culoare, ori o terminaţie bruscă pe ie, aceste elemente ar face cusatura imperfectă...

 

Costumul popular este identitatea noastră ca neam iar costumul de Muscel este etalonul costumului popular românesc! Vă aşteptăm la noi să ne admiraţi portul, oamenii şi locurile!”, declară Ionuţ Fintoiu.

 

Cu Ionuţ Fintoiu vă puteţi întâlni în excursiile organizate de Scorilo Travel Vacanţe în zona Dâmbovicioarei. Ionuţ va încânta turiştii cu repertoriu de muzică populară dar şi cu colecţiia sa de ii, o parte dintre ele admirate şi cu ocazia Zilei Universale a Iei – 2020.

 

 



Text şi fotografii : Cristian-Alexandru Catană, Ionuţ Fintoiu



Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

March 14, 2026
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
February 26, 2026
”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.
February 9, 2026
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
February 8, 2026
Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”
February 8, 2026
În liniștea pădurii de foioase, pe culmea unui deal pitoresc, pensiunea “Casa cu Tei” din Sărata-Monteoru își scrie firesc povestea ospitalității buzoiene, o poveste frumoasă de la începutul anilor 2000.
By Cristian Catana February 6, 2026
Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
February 6, 2026
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.
By Cristian Catana February 6, 2026
Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .
January 30, 2026
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.
January 22, 2026
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
Mai multe articole
catena-page