Tradiţii și obiceiuri de Florii și Paște în Rășinari, Sibiu

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Atât perioada premergătoare Floriilor cât și în perioada Sfintelor Sărbători Pascale, în zonele rurale tradiţiile încă mai sunt păstrate cu sfinţenie, ducându-și rostul în firescul autentic al satelor românești.

Poposind în Mărginimea Sibiului, în pitorescul Rășinari – proaspăt laureat cu titulatura de „Best Tourism Village 2022” alături de alte sate de pe mapamond, de către Organizaţia Mondială a Turismului, avem să descoperim o serie de ritualuri și tradiţii, veritabilă hrană pentru minte și suflet. 

Domnul profesor Ioan Badiu, gazda pensiunii “Badiu Guesthouse” ne-a exemplificat cu nostalgie dar și tâlc o parte dintre aceste tradiţii din lumea satului transilvan, pe care, iată…turiștii le mai pot simţi și astăzi.

Încă din Săptămâna Floriilor gospodarii din Rășinari pregătesc grădinile și curţile, fâcând curat prin livadă, plantând noile răsaduri și culturi, curăţă coteţele animalelor, aranjează prin gospodărie.

O tradiţie aparte în această zonă are loc în Sâmbăta de înaintea Floriilor (Sâmbăta lui Lazăr) când în răsunet de clopot, se citesc Psalmii lui Lazăr - amintind de momentul când Iisus Hristos l-a înviat pe Lazăr. 

Elevii din localitate se strâng alături de preot, primar și părinţi, pornind de la Biserică spre poiana din apropiere. Acolo culeg ramuri înmugurite de salcie pe care încep să le împartă prin sat, la porţi unde sătenii îi așteaptă. Elevii sunt răsplătiţi cu covrigi, sirop, dulciuri de casă.

Tot în perioada Sărbătorii Floriilor localnicii fac curat și-n cimitire, aducând flori propaspete la morminte și-și acordă clipe de răgaz și cuget asupra anului ce a trecut și spre ce va fi să fie.



În Săptămâna Mare, începând cu Joia Verde se pregătesc ouăle de Paște. În zona Mărginimii oăle se cufundă-n vopsea, fiind decorate cu frunze de plante. Tot în această zi, o tradiţie aparte era “spălarea slăninii”. Gospodarii aduceau slănina depozitată în pod sau în cămară – păstrată la sare și începeau să cureţe surplusul de sare. Spălau slănina cu zeamă de varză și apă caldă, astfel aceasta frăgezindu-se. Apoi, slăninută era trecută prin boia și se lăsa la uscat în cămară, într-un loc atent ales și ferit de curenţii de aer. Un secret era păstrarea slăninuţei în coșul de grâu, învelită în vechi invelitori de hârtie, fiind astfel izolată de lumină, iar grâul din coș îi permitea să respire, oferindu-i și-un climat de umiditate.

În noaptea de Înviere, Rășinariul este binecuvântat și de o frumoasă imagine a localnicilor care merg să ia lumină. După ora 12.00 noaptea, se înconjoară în liniște Biserica cu lumina primită, apoi localnicii se îndreaptă spre cimitir pentru a duce Sfânta Lumină. Pornind dinspre cele trei biserici din comună spre singurul cimitir din centrul localităţii, se realizează o imagine impresionantă cu locuitorii coborând în șiruri luminate. 

Ajunsi la casele lor localnicii sărbătoresc în familie, servind Paștele, se ciocnește un ou roșu, se mănâncă o bucată de caș proaspăt, se închină un pahar și se fac urări. 

În dimineaţa Paștelui, în această zonă, copii se bucură de “Obiceiul Iepurașului”, căutând prin grădină în cuiburile frumos ornate cu flori și decoraţiuni încă din Sâmbăta Mare. Acolo “Iepurașul” îi răsplătește cu ouă roșii, mici cadouri și dulciuri.

A două zi de Paște încă se mai obișnuiește “Obiceiul Stropitului” între familiile tinere.


 Preparate tradiţionale – Meniu special de Paște, “Badiu Guesthouse”, Rășinari


Mic-dejun tradiţional: platou cu brânzeturi diverse și legume proaspete, drob de miel, cârnat fiert servit cu pastă de hrean, pastă de jumeri amestecată cu ouă fierte, ceapă și usturoi verde, servită pe felie de pâine prăjită, de casă, salată de vinete, zacuscă.


Prânz de Paște: Ciorbă de miel cu mult tarhon și acrită cu măcriș, friptură de miel cu piure de cartofi sau piure de spanac, prăjituri de casă, tort de casă.


Prânz – Ziua 2 de Paște: Supă de găină cu tăiţei de casă, friptură de curcan sau de pui cu salată de coacăze de munte, legume la grătar sau sarmale cu mămăligă.



Cină: Salată orientală cu friptură rece de miel, stropită cu rachiu de casă, afinată etc.

“Badiu Guesthouse”

Str. Octavian Goga, nr.786, Rășinari 550227, Sibiu

 0745 308 276 (română, engleză, franceză)

info@badiuguesthouse.ro



Text, fotografii: Cristian Catană, Ioan Badiu

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

March 14, 2026
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
February 26, 2026
”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.
February 9, 2026
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
February 8, 2026
Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”
February 8, 2026
În liniștea pădurii de foioase, pe culmea unui deal pitoresc, pensiunea “Casa cu Tei” din Sărata-Monteoru își scrie firesc povestea ospitalității buzoiene, o poveste frumoasă de la începutul anilor 2000.
By Cristian Catana February 6, 2026
Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
February 6, 2026
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.
By Cristian Catana February 6, 2026
Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .
January 30, 2026
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.
January 22, 2026
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
Mai multe articole
catena-page