Povești încondeiate în Muzeul Oului - Vama, Bucovina

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

În comuna Vama din frumoasă Bucovină există un loc în care autenticitatea, tradiţia și îndeletnicirile zonei par că s-au strâns sub un singur acoperiș și, mai mult decât atât, este la îndemâna turiștilor avizi de cunoaștere și frumuseţe. Așa vor trece pragul Muzeului Oului din Vama, unde Prof. Letiţia Orsivschi Heiser, gazda, îi va conduce în fascinanta lume plină de culoare și simbolistică a oului încondeiat.

La început de poveste

 

Și ca orice poveste autentică și aceasta a Muzeului Oului începe cu „a fost odată o cămăruţă în Vama” , spaţiu în care părinţii doamnei Orsivschi strânsesră porturi tradiţionale, ștergare, ţesături locale, covoare, icoane vechi și o covată cu ouă încondeiate, purtate din generaţie-n generaţie de la bunici și străbunici. Dupa anii 90, odată cu dezvoltarea turismului rural  și trecerea spre primele structuri de cazare clasificate, turiștii străini veniţi în locurile natale ale Letiţiei Orsivschi au fost foarte impresionaţi de meșteșugurile și obiceiurile descoperite. Astfel au apărut și primele demonstraţii de încondeiere a oului, practic primele rânduri din povestea Muzeului de astăzi.

      „Deoarece oul roşu , la creștini este purtătorul unor semnificaţii profunde legate de învierea lui Hristos si de reînnoirea naturii, bucovinenii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând motive decorative ancestrale, de o rară frumuseţe.

 

În Bucovina, armonia culorilor, delicateţea modelelor transmise din generaţie în generaţie şi măiestria execuţiei, au transformat acest meşteşug în artă. Datorită încărcăturii simbolice religioase, ouăle încondeiate sunt folosite nu numai ca obiect de decor, dar şi în practicarea unor ritualuri de purificare, de ingropare pentru bune recolte sau de protectie.

Meşteşug şi artă, "scrierea", "pictarea" , ,,inchistrirea”sau "încondeierea" cu ceară fierbinte a ouălelor de Paşte este o activitate extrem de veche a poporului nostru, una dintre valorile eterne al civilizaţiei, un simbol nepieritor ,o chintesenţă a vieţii veşnice şi a renaşterii perpetue, cotribuind la ideea aranjării intr-un muzeu a tuturor acestor minuni. Oul, ca simbol precreștin, apare în toate culturile lumii și, doar cel roșu este ou Pascal. Pe lângă acesta, ouăle pot fi transformate fie în obiect de cult, fie ca simbol aducător de bine și fertilitate, fie folosit ca protector împotriva spiritelor rele, fie îngropat în pământ ca aducător de belșug și prosperitate”, ne povestește Prof. Letitia Orsivschi Heiser. 


Muzeul Oului Vama – reper de tradiţie și cultură-n inima Bucovinei

 

Astăzi, Muzeul Oului Vama-Bucovina, se mândrește cu statutul de cel mai mare și important muzeu de ouă din România. Vizitatorii au o șansa de a face o veritabilă călătorie, printre simbolistica și frumuseţea modelelor din cele peste 15 000 de exponate – atât din Bucovina, diverse colţuri ale ţării, cât și de pe întreg mapamondul – ouă strânse din 82 de state. 


O parte dintre ouăle bucovinene poartă-n detalii, pe coajă, povești vechi închistrite de peste 50 și chiar 100 de ani. Printre simbolurile și motivele folosite pe aceste ouă evidenţiem: ,,coarnele berbecului”, ,,cârja ciobanului”, ,,fierul plugului”, ,,crucea”, ,,spicul”, ,,frunza de stejar” sau ,,cărarea rătacita “ și ,,scara vieţii”.

 

 Modelele de ouă atrag inclusiv prin diversitate formelor, dimensiunilor și, bineînţeles, a culorilor. Vorbim de colecţii impresionante dispuse pe o suprafaţă de peste 800 mp, în 10 încăperi tematice. Vom remarca ouă rare de găină, raţă, gâscă, fazan, potârnichie, vrabie, prepeliţă, porumbel, păun, struţ, emu, nandu, flamingo, broască ţestoasă, varan, crocodil etc. Acestora li se adaugă ouă confecţionate din diferite materiale: sticlă, lemn, porţelan, ceramică, pietre semipreţioase. 

„Colecţia Muzeului s-a îmbogăţit mereu, invitaţiile și expoziţiile internaţionale s-au înmulţit, eu fiind artist recunoscut la nivel internaţional. Pe lângă aceste evenimente au fost călătoriile de vacanţă, destinaţii special alese în zone unde exista tradiţia decorării ouălor și de unde artiștii nu prea puteau ajunge în Europa: ţări asiatice, state din America Latină și de Sud, insule din Marea Caraibelor și Oceanul Indian, eu vizitănd 59 ţări, locuri de unde am adus la Muzeul Oului Vama-Bucovina, exponate dintre cele mai speciale. Marea mea bucurie a fost să avem vizitatori din toate colţurile lumii și să primesc ouă din miez de eucalypt din Madagascar, ouă cu măști din Bali, ouă lucrate de artizanii din Reunion sau ouă din porţelan , lemn sau cu aplicaţii textile. De la o turistă din Australia am primit un ou de emu lucrat de catre aborigeni, cu o vechime de peste 150 ani, dar de la bunica dânsei”, afirmă doamna Letitia Orsivschi Heiser.

 


Noutăţile Muzeului Oului Vama-Bucovina

Astfel, cu o colecţie care se îmbogătea impresionant de la an la an, în anul 2021 a fost deschisă o nouă secţiune a Muzeului Oului din Vamă. Este vorba despre o frumoasă casă tradiţională unde vizitatorii vor găsi ouă lucrate în zonele mănăstirilor, ouă lucrate de minorităţi, o zonă a oualelor cu povești nemuritoare și personaje celebre – o atracţie dedicată celor mici.


De-a lungul celor 29 ani de activitate, au tregul pragul Muzeului Oului Vama-Bucovina personalităţi artistice, politice, culturale, ambasadori, corpuri diplomatice: Dolph Lundgren-actor american, Liza Panait, Irina Margareta Nistor,Corina Chiriac, Fuego, Stela Enache, ,dr. Leon Danaila, acad. Mihai Cimpoi-Chisinau, Cristian Tabara(in vizita privata , dar si cu TVR), Daniela Condurache, Laura Lavric, Mircea Groza, Ioan Guri Pascu etc.


„Am fost onorată ca activitatea mea și a Muzeului Oului Vama-Bucovina să fie recunoscute și recompensate de distincţii naţionale și internaţionale. În anul centenar, Muzeul Oului Vama Bucovina a primit distincţia ,,Meritul Bucovinei”, iar în anul 2022 am primit din partea Cosiliului Local titlul de ,,Cetăţean de Onoare al comunei Vama”, distincţia ,,Oamenii Patrimoniului” din partea USV și diploma de ,,Performanţă și Merit” la cei 30 ani de activitate a IMM Suceava. Sunt membră a Asociatiei Creatorilor Populari din România începând cu anul 1998 și a WORLD EGG ARTISTS ASSOCIATION din 2014.

Însă, indiferent unde mă poartă pașii, sufletul meu este mereu la Vama și la frumuseţile adunate de mine, în muzeu! Ca să vă convingeţi de frumuseţea oului bucovinean sau de pretutindeni, ca să auziţi povestea oului, ca sa va bucurati sufletul de frumos și de artă în cele mai diverse combinaţii, vă aşteptăm cu drag să veniţi în ,,inima Bucovinei'', la Muzeul Oului –Vama Bucovina!


Muzeul Oului Vama-Bucovina

https://www.muzeuloului-vama.com/

 

Strada Gării, 20

Vama, Suceava,

+40 745 869 529

Program:  Luni-Duminică:10-14 în extrasezon

Sezonul turistic și în perioada vacanţelor: 10-16.

Text: Cristian Catană, Letiţia Orsivschi Heiser

Fotografii: Muzeului Oului Vama

 

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

March 14, 2026
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
February 26, 2026
”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.
February 9, 2026
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
February 8, 2026
Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”
February 8, 2026
În liniștea pădurii de foioase, pe culmea unui deal pitoresc, pensiunea “Casa cu Tei” din Sărata-Monteoru își scrie firesc povestea ospitalității buzoiene, o poveste frumoasă de la începutul anilor 2000.
By Cristian Catana February 6, 2026
Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
February 6, 2026
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.
By Cristian Catana February 6, 2026
Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .
January 30, 2026
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.
January 22, 2026
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
Mai multe articole
catena-page