GALA A.J.T.R - Istorie, credință, pasiune – într-un pahar cu vin de Drăgășani
Strălucirea soarelui luminează într-un fel aparte spiritele oamenilor, iar pe meleagurile Drăgășaniului parcă se îmbină tare plăcut cu strălucirea cealaltă, a licorii bahice dăruită cu atâta generozitate de podgoriile acestor locuri binecuvântate.
Noi - cei care scriem „istoria clipei” despre locuri mirifice și despre iubitori de neam – am hotărât să onorăm performanța în industria turistică românească, din nou în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), când Eminescu se năștea să identifice esența sufletului românesc în lume. O călătorie bogată în descoperiri și pecetluită de o Gală de Premiere spectaculoasă prin conținut, organizare și ospitalitate – așa aș defini deplasarea documentară a membrilor Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR) de la începutul lui 2025.
O PRIMĂ ÎNTÂLNIRE simbolică am avut-o cu cea mai importantă familie de oameni politici români, Brătienii, la Muzeul Național Brătianu, din Ștefănești, Argeș. Acesta este reprezentat de impresionantul conac al familiei Brătianu – numit, ca şi satul în care se află, Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu. Între cele peste patruzeci de camere ale conacului, atrag atenția, printre alte exponate autentice, bibliotecile de la parter și cele două etaje, cu plafoane casetate și lambriuri, ce au găzduit un adevărat templu al cărții.
APOI NE-AM OPRIT în satul Valea Mare, să ne aducem aminte și de Liviu Rebreanu, de lumea personajelor sale de roman.. Casa de la Valea Mare a fost cumpărată de către scriitor în 1930. Locuința pe care Rebreanu a achiziționat-o și în care a locuit și creat cu bucurie timp de 14 ani, până la moartea sa, a fost declarată Casă Memorială în anul 1969.
PE DRUMUL MARILOR înaintași români, am ajuns și la ruinele Curților Domnești de la Brâncoveni, care erau înfloritoare la 1731. Tot aici se află Biserica parohială Sf. Nicolae, zidită de ctitorii Matei Basarab și Elina Doamna în anii 1634-1635.
AM ÎNCHEIAT PERIPLUL primei zile cu aceeași pioșenie pe care am respirat-o în incinta valoroasei Mănăstiri Brâncoveni. La început, a fost o bisericuță ce s-a bucurat de o danie, în 1583. În urma vindecării sale cu apa Izvorului Tămăduirii, care mai curge și azi, Matei Basarab reface acest locaș între 1632 și 1635 și zugrăvește biserica. La 1699, Constantin Brâncoveanu înalță din temelie, pe același loc, o construcție impozantă, „ca o mare lavră”, care primește hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.
S-A FĂCUT SEARĂ și, în sfârșit, paharul nostru cu vin de Drăgășani devine o realitate. Minunatele noastre gazde, prietenii și colegii noștri de breaslă turistică, soții Eugeniu și Gabriela Diaconescu, ctitorii și patronii Complexului Kilometrul Zero și ai Hotelului Kilometrul Zero, ne-au răsfățat cu tot ce are mai bun gastronomia și oenologia de Drăgășani.
ÎN ACELAȘI SPIRIT, am îmbrățișat vizita de a doua zi de la Muzeul Viei și Vinului, din Drăgășani, deschis publicului în 1983, unde ne-a întâmpinat și ghidat, cu patos și profesionalism, d-na Maria Ancuța, directoarea muzeului, deținătoare a Diplomei de onoare pentru contribuția activă la imaginea pozitivă a României, acordată de către Consulatul onorific din Nisa, în 2019. Sufletul drăgășenean din vin, Nechifor Crainic cu versurile sale, asemănările de spirit de ospitalitate făcute între prozatorul Gib Mihăescu și antreprenorul Eugeniu Diaconescu sunt cîteva referințe originale oferite nouă de Maria, alături de câte un pahar cu vin roze, „vinul de-a pururi al neamului meu” – cum spunea poetul. Am lăsat în urmă artefactele muzeului, de la echipamente pentru extragerea vinului, obiecte artizanale, la costume tradiționale locale și am purces către platourile zonei viticole.
ȘI IATĂ-NE AJUNȘI la faimoasa Casă de vinuri Iordache, bucuroși de soarele care mângâia glia, culturile podgoriei și peisagistica atractivă a locației. Dl. Valentin Iordache ne-a bucurat cu o degustare rafinată a soiurilor de vin autohtone, prezentându-ne și tehnologia producerii acestora - muncă ce necesită efort și dedicație. D-na Aurelia Iordache ne-a purtat prin universul costumelor vechi tradiționale oltenești, al goblenurilor, tapiseriei și broderiei, al picturii în acuarelă, al numismaticii – toate reprezentând colecții de valoare pe care le păstorește, implicându-se creativ.
CU O DOZĂ DE VESELIE în plus, am luat drumul Drăgășanilor spre Casa Memorială Gib Mihăescu. Jurist ca pregătire, prozatorul, romancierul și dramaturgul Gheorghe Mihăescu, pe numele său real, a locuit împreună cu soția sa în această casă, între anii 1920 și 1930.
NE-AM BUCURAT SĂ mergem și la Catedrala din Drăgășani, unde ne-a întâmpinat Primarul municipiului, dl. Costinel Stoica, cu explicații interesante și legende ale locului.
SEARA de Gală a Premiilor AJTR pe 2025 a excelat în organizare, ambientare plină de strălucire, gastronomie autentică și savoarea vinurilor din podgoria locală, sub managementul atent și profesionist al familiei Diaconescu. S-au acordat peste douăzeci de premii care au recompensat performanța sub toate formele sale. Președintele AJTR, dl. Mihai Ogrinji, a remarcat calitatea și pasiunea pentru turism și cultură a laureaților, fiecare dintre premiați bucurându-se de căte un laudatio de la vechi membri AJTR, în buna tradiție a galelor noastre.
În numele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Emil Stanciu, vicepreședinte UZPR, a înmânat Președintelui AJTR Diploma de Excelență și Placheta comemorativă „100 de ani de la înființarea UZPR”, pentru frumoasa colaborare între cele două prestigioase asociații. Nu au lipsit nici ritmurile muzicii folclorice tradiționale, îmbiind la hore și sârbe pe cei prezenți, într-un spirit de care ne era dor, de armonie și prietenie.
O tombolă cu premii licoroase a fost surpriza pe care colegul nostru gorjean George Niculescu a oferit-o tuturor, slăvind rolul magic al bobului de strugure, spre aducere aminte și stare de bine.
ULTIMA ZI DE CĂLĂTORIE, ne-a purtat în satul Lungești, la Sfînta Mănăstire Mamu, cu hramul Sf. Nicolae, ctitorită în sec. al XVI-lea. După 1655, doamna Stanca, mama domnitorului Constantin Brâncoveanu, a ridicat o biserică de lemn pe moșia Mamu, iar, mai târziu, în 1695, chiar Brâncoveanu hotărăște refacerea acesteia din zid și construirea chiliilor, rămase până în ziua de azi.
Astfel, am parcurs și încheiat cu bucurie și pioșenie încă o frântură din „geografia sentimentală a neamului românesc”.
Premii:
Premiul de Excelență- D-șoarei Mădălina Nicolescu – Olimpic International Turism
Premiul „Ca la mama acasă” - Pensiunii „Mama Cozonacilor” (Familia Rodica, Gheorghe și Laurențiu Drăgan), Șimon-Bran
Premiul „Prin noi înșine” - D-lui Costinel STOICA, Primarul municipiului Drăgășani-Vâlcea
Premiul de Excelență - D-lui Eugeniu DIACONESCU - pentru prestigiul imprimat brand-ului Kilometrulzero
Premiul „Brățara de aur” - D-lui Nicolae PUPĂZĂ, președintele Asociației Naționale „Maître d'Hotel”
Premiul „Polul performanței” - D-lui Nicu RĂDULESCU, fost secretar de stat la Ministerul Turismului, la împlinirea a 20 de ani de prezidențiat la OPTBR
Lista completă premianți: https://presadeturism.ro/
Text și foto: Dr. Doina Tătaru, membru AJTR
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
