Expoziția „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc” este găzduită de Muzeul Național de Artă al României, putând fi vizitată până pe 17 Septembrie 2023.

Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziției noastre este și acela de a focaliza atenția publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepționalului său talent.

„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român” consideră dr. Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al MNAR.

Expoziția a fost realizată de un colectiv al MNAR compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Restaurare pictură: Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Raluca Bivol, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu. Restaurare rame: Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea, Cătălina Negoiță.

Din partea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au colaborat conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.

Aspecte din Universul creaţiei lui Nicolae Grigorescu

Născut în data de 15 Mai 183 în localitatea Pitaru, judeţul Dâmboviţa, Nicolae Grigorescu, veritabil simbol naţional, este recunoscut drept fondatorul picturii moderne românești.

Cu o ucenicie în domeniul picturii începută în jurul vârstei de 10 ani, în atelierul de creaţie al pictorului ceh Anton Chladek, tânărul Grigorescu învaţă să picteze icoane pe care ulterior începe să le vândă prin diverse târguri. Astfel, reușea să contribuie la susţinerea familiei care nu se confrunta cu o situaţie materială foarte bună.

Stând mai mult pe lângă pictori de biserici și zugravi, Nicoale Grigorescu începe în jurul vârstei de 15 ani să picteze icoane pentru biserici în Băicoi și la Căldărușani. Criticii vremurilor au fost surprinși de talentul avut de la o vârstă atât de fragedă, astfel că Nicoale Grigorescu a continuat să dăruiască din talentul său în tot mai multe lăcașuri de cult: Mănăstirea Puchenii Mari, Mănăstirea Zamfira, Mănăstirea Agapia. 

În anul 1861 Nicolae Grigorescu își începe studiile la Paris graţie intervenţiei ministrului Mihai Kogălniceanu, care recunoscându-i talentul i-a asigurat o bursă de studiu. Cursurile au început initial în cadrul Școlii de Belle-Arte și continuând cu Școala de la Barbizon, unde Nicolae Grigorescu își va contura și mai bine stilul și compoziţia.

Totodată, Nicolae Grigorescu s-a remarcat și ca pictor pe front, fiind convocat și participând între anii 1877-1878 la Războiul de Independenţă, alături de aramata română în luptele de la Rahova și Griviţa – evenimente transformate ulterior în veritabile compoziţii artistice - „Atacul de la Smârdan” fiind un reper în acest sens.

Sfârșitul vieţii îl găsește în atelierul său din Câmpina – actuala casă memorială de astăzi. Ultima perioadă a vieţii și-a dedicat-o firescului rural, ca o întoarcere spre rădăcini, Celebrele portrete de ţărănci, carele cu boi, drumurile prăfuite de ţară, viaţa satului autentic românesc – sunt daruri înrămate pe care noi le putem despacheta și simţi, astăzi, admirând minunatele expoziţii ale mareului artist Nicolae Grigorescu.

Știaţi că…

-         În anul 1853, după moartea tatălui, familia lui Nicolae Grigorescu se mută în București, în Mahalaua din Cărămidari? Acolo va începe să picteze primele iconiţe;

-         “Nicu” era prima semnătură pe care Nicolae Grigorescu, o avea în colţul icoanelor și picturilor bisericești?

-         Timp de aproape 3 ani, Nicolae Grigorescu a pictat în mănăstirea Agapia? Ulterior a înfiinţat la Agapia o școală de pictură destinată măicuţelor;

-         Aflat în vizită la mănastirea Agapia, Mihail Kogălniceanu (ministrul în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza) a apreciat calitatea picturilor lui Nicoale Grigorescu, insistând ca acesta să beneficieze de o bursă pentru studii în Franţa.

-         În anul 1899 devine membru de onoare al Academiei Române?

-         În anul, Nicolae Grigorescu a pictat celebrul tablou „Păstorița” pe care i l-a dăruit bunului său prieten, Alexandru Vlahuță?

-         În data de 21 iulie 1907, Nicolae Grigorescu moare la Câmpina, lăsând neterminată ultima sa lucrare - “Întoarcerea de la bâlci”.?

Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos…”Alexandru Vlahuță

De remarcat este activitatea Asociației „Prietenii Muzeului Național de Artă al României” (PMNAR) care a susținut organizarea și promovarea expoziției „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. A fost realizată o campanie de promovare a expoziției, lucrări ale marelui pictor român însoțite de invitația de a vizita expoziția apar pe autobuze care circulă în București. De asemenea, PMNAR a organizat tururi ghidat atât pentru membrii asociației cât și pentru elevi și studenți.

maria.pasc@prieteniimnar.ro

www.prieteniimnar.ro

Text și fotografii: Cristian Catană, Bogdana Contras

Acest material este oferit de Programul Catena pentru Artă.