Flora din Parcul Național Retezat

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Titulatura de primul “Parc Naţional” din România îi revine Retezatului. Având din anul 1935 statutul de parc naţional și arie protejată, “Parcul Naţional Retezat” (PNR) a fost înfiinţat datorită demersurilor profesorului Alexandru Borza, directorul Grădinii Botanice din Cluj și a biologului Emil Racoviță. Situat în partea de Sud-Vest a judeţului Hunedoara, Retezatul se înalţă semeţ cu peste 20 de vârfuri de peste 2000 de metri, ascuzând printre stânci peste 80 de lacuri glaciare. De aici și titulatura Retezatului de “Tărâmul ochilor albaștri”. Rezervaţia naturală se întinde pe o suprafață de 54.400 de hectare, având o altitudine cuprinsă între 800 m şi 2509 m (vf. Peleaga).

Rezervație a Biosferei, Parcul Național Retezat se află pe lista UNESCO a zonelor protejate, fiind declarat în anul 2000 „Arie de importanță faunistică şi lepidepteorologică”. Începând cu anul 2005, PNR devine primul parc național din România şi al cincilea de pe continentul european care se poate mândri cu certificatul „Pan Parks”, datorită conservării biodiversității. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, în luna iunie 2023, Rezoluția privind reînnoirea Diplomei Europene pentru Arii Protejate acordată Parcului Național Retezat pentru încă 10 ani, după acordarea ei în anul 2008 și reînnoirea din anul 2013.

Drumeții tematice pentru admirarea florei alpine în PNR

Pornind de la faptul că peste o tremie din flora României se regăsește în Masivul Retezat, acesta devine o destinaţie foarte ofertantă pentru drumeţii de vară, dar si in alte anotimpuri, cu echipament adecvat.

Cele mai spectaculoase peisaje dar și locuri ideale de observare a florei specifice se regăsesc în etajul alpin, în locuri unde există și posibilităţi de campare – zona lacului Bucura și a lacului Zănoaga. 

Drumeţii au la dispoziţie o serie de trasee montane marcate cele mai facile porţi de acces spre înălţimi fiind din zona Poiana Pelegii sau Cârnic – Cabana Pietrele. 

În lunile Iunie, Iulie pajiştile și stâncăriile situate la peste 2000 de metri ascund majoritatea speciilor florei alpine, dar un farmec aparte este dat de tufele de rhododendron care înfrumuseţează în roz peisajul montan. Alături de acestea se mai pot admira: specii de gențiană, floare de colt,iarba gâtului, Papucul Doamnei,, Sângele Voinicului etc  

Masivul Retezat ascunde printre stâncile sale o importantă diversita te floristică, transpusă în cele peste 1200 de specii de plante superioare, dintre cele peste 3450 de pe teritoriul României. Existența a mai mult de o treime din flora României în ținutul alpin al Retezatului constituie încă un motiv în plus pentru conservarea cât mai eficientă a acestui areal montan..

Conform articolului 43 din Regulamentul PNR, este interzisă culegerea şi colectarea florilor în Parcul Național Retezat.

Ştiați că...

-         Parcul Național Retezat a fost una dintre opțiunile finale ale Fundației „New 7 Wonders”, organizație care a reuşit în anul 2011 să stabilească cele şapte minuni ale lumii contemporane (obiective create de om)?

-         Flămânzica (Drama dorneri) este prima plantă endemică semnalată din punct de vedere cronologic pe teritoriul Parcului Național Retezat? Aceasta a fost descoperită în anul 1858 de către Johann Heuffel - lugojean născut în Slovacia și considerat pionier al medicinei homeopate. El a descoperit peste 50 de plante care acum îi poartă numele.

Text și fotografii: Cristian-Alexandru Catană



Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

July 21, 2025
Expoziția Ovidiu Maitec 100 se desfasoara în perioada 20 iunie – 30 august 2025 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.  Cel mai puternic urmaș spiritual al lui Brâncuși, artistul care a izbutit să introducă lumina în lemn, cum îl caracteriza Mircea Eliade, Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, la Arad. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, în 1950. La începutul anilor ‘60 cioplea „un fel de zid, poartă sau pasăre”, o lucrare în al cărei perete apăreau pentru prima dată perforațiile în lemn ce aveau să devină principala sa inovație tehnică în sculptură.
By Cristian Catana July 21, 2025
Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' , care marchează 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian poate fi vizitată până pe 30 August 2025 la Muzeului Național al Literaturii Române, sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.
By Cristian Catana July 21, 2025
“Casa9 – villa & spa” din Eșelnița, județul Mehedinți reprezintă un exemplu al evoluției serviciilor turismului, ospitalității și agrementului în spectaculoasa zonă a Cazanelor Dunării. Situată într-un peisaj pitoresc dunărean, pe drumul naţional DN57 ce leagă Orşova de Moldova Nouă, la aproximativ 15 km de Orsova, Casa9 își așteaptă oaspeții.
July 17, 2025
La Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov , vă invităm să vizitați în această vară expoziția de artă contemporană “Cercul magic al vieții”. Expoziția reunește lucrări ce ilustrează colțuri din natură, surprinse de artiștii: Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Bianca Ioniță și Eugen Pană. În ciclicitatea naturii, materia se metamorfozează din propriile resurse. Regnurile se extind și coabitează în rezonanță. Expoziția este deschisă în perioada 10 iulie – 30 septembrie 2025.
July 16, 2025
Profund atașată de tradițiile românești și moștenirea lăsată de familia sa, artista Svetlana Utto Predescu și-a propus să împărtășească cu publicul cele mai dragi amintiri, transformând în operă de artă obiectele primite în dar. Expoziția “Povestea continuă”, pe care a organizat-o la Sala Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, este o superbă instalație vizuală în care o să vă bucurați de modul jucăuș în care artista a reinterpretat scaunele și portul popular. Expoziția susținută de Fundația Fildas Art și Catena pentru Artă, poate fi vizitată în perioada 2 - 20 iulie 2025.
June 30, 2025
În perioada 18 iunie – 6 iulie 2025, Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” va găzdui expoziția de artă plastică „Ars Poetica”, semnată de artiștii Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Bianca Ioniță și Eugen Pană.
June 27, 2025
Cea de-a șasea ediție a Bienalei de artă contemporană Art Encounters de la Timișoara, oferă un dialog între istorie și timpul prezent, prin lucrările a 60 de artiști români și internaționali din 30 de țări.
June 26, 2025
Expoziția “HEART - Medicamente și Sentimente” este un eveniment colateral Bienalei Art Encounters 2025 din Timișoara, organizat cu sprijinul CATENA, partener de expoziție al bienalei. HEART aduce împreună două perspective artistice complementare – cea a artistului român Teodor Graur și a artistei COADY din Australia, într-un discurs vizual despre relația dintre abstract și concret, dintre remediu și emoție, dintre vitalitate și corporalitate. Expoziția, realizată de Galeria Sandwich, este deschisă la ISHO Pavilion din Timișoara, în perioada 31 mai – 28 iunie 2025.
June 24, 2025
Prima lună a verii, iunie așa cum arată denumirea populară, este luna în care se coc cireşele și alte fructe specifice începutului verii, cu alte cuvinte se dă startul la cules de fructe. Oamenii petrec cea mai mare parte din zi în natură poate și datorită faptului că predomină mirosul de tei, iasomie şi privirea e încântată de roşul macilor din lanurile de grâu. Fructele specifice sau de sezon, suculente şi aromate, sunt caisele, căpşunele, vişinele, zmeura şi, nu în ultimul rând, cireşele. 
June 16, 2025
O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
Mai multe articole
catena-page