Cetatea Cisnădioara – Poveşti istorice din Mărginime

revista@vacantelatara.ro

Răsfoind filele istoriei Mărginimii Sibiului, ajungem în farmecul tradiţional al unui bătrân sat de munte, Cisnădioara.

Sat aparţinător de oraşul Cisnădie, cătunul sibian este foarte căutat de turiştii români cât şi de cei străini. Oferta experienţelor de vacanţă este una variată, pornind cu ospitalitatea pensiunilor locale (gastronomie, tradiţii şi meşteşuguri, programe tematice) cât şi a atracţiilor pe care călătorii le vor regăsi: Cetatea Cisnădioara cu basilica în stil romanic, biserica evanghelică, expoziţia muzeală de etnografie, calcarele cretacice de la Cisnădioara.

Poveştile Cetăţii romanice Cisnădioara

Cel mai vizitat obiectiv turistic din Cisnădioara este biserica fortificată, care veghează împrejurimile de pe vârful dealului Sfântului Mihail.

Ridicată în stil romanic la finele secolului al XII-lea (1180 – 1200), biserica i-a fost dedicată Sfântului Mihail de unde şi denumirea germanică a localităţii – Michelsberg.

Prima atestare documentară se înregistrează în anul 1223. Iniţial, aflată în posesia regelui Andrei al-II-lea, bazilica a intrat ulterior în posesia abaţiei cisterciene de la Cârţa, sub forma unei donaţii.

Accesul spre cetate se face pe o poteca amenajată cu plăci de beton, ce şerpuieşte pe dealul sibian. Din loc în loc, turiştii se pot odihni pe băncuţe, de unde pot admira panorama împrejurimilor.

Poteca de piatră  porneşte din Piaţa Gozelnius (locul unde se poate parca maşina), orientându-se pe lângă Pensiunea Sub Cetate, continuând în urcare uşoară, pe sub pădurea de foioase, până în vârful dealului. 

După o urcare ce durează aproximativ 15 minute, ajungem în faţa zidurilor semeţe. Construcţiile înalte de 5-6 metri sunt impunătoare, fiind conservate foarte bine.

Trei turnuri se impun privirii: turnul de poartă (sud), turnul din faţa portalului (vest) şi turnul estic, la aproximativ 5 metri în afara zidului din incintă. Accesul în cetate se va face pe o mică poartă. Atenţia ne va fi atrasă de opt deschideri sub forma unor uşi, situate undeva sub vechiul drum de strajă. În vremurile când cotropitorii se apropiau.  aceste uşi se puteau bloca din interior. De-acolo se arucau bolovani asupra atacatorilor. Astăzi, turiştii pot vedea în interiorul cetăţii o parte din aceşti bolovani.

Pătrunzând în interiorul Bisericii vom găsi pietrele funerare ce aparţin soldaţilor decedaţi în luptele din jurul Sibiului, în perioada Primului Război Mondial.

Biserica din cetate este printre puţinele construcţii transilvane căreia nu i-au fost aduse modificări de-a lungul timpului.

Stiaţi că?

-         În apropiere de Cisnădioara se află o zonă foarte puţin promovată - Piatra Broastei - Calcarele Cretacice de la Cisnadioara. Accesul se face prin strada Argintului, ieşirea vestică din Cisnădioara. Piatra Broaştei reprezintă un monument al naturii cu valoarea paleontologică. În calcarul imens sunt prinse stele de mare, stridii, arici de mare şi alte astfel de mărturii a vremurilor.

-         “Madona cu pruncul”, păstrată în prezent la Muzeul Brukenthal din Sibiu provine din Cetatea Cisnădioarei.

-         cetatea oferă o panoramă deosebită asupra munţilor Cibinului şi a satelor component Mărginimii.

-         având o acustică deosebită în interiorul bisericii se organizează spectacole, concerte şi expoziţii tematice?

 

Cetatea Cisnădioara, Cisnădioara, Sibiu

Program:

Zilnic 10:00 - 18:00

În afara sezonului, cu programare

Ghidaj: română, germană


Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

By Cristian Catana 26 Apr, 2024
Începând din 2004, în urmă cu 20 de ani, în Duminica Floriilor sărbătorim Ziua Naţională a Turismului Rural .
25 Mar, 2024
O zonă de un pitoresc aparte, aproape necunoscută turismului românesc, este zona Vrancei. Pentru prima dată este atestat documentar într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 în care Ladislau Apor, voievodul Transilvaniei, anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna. Voievodul Apor a aflat ştirea de la niște locuitori din Transilvania care au coborât pe drumul Vrancei – „per viam Varancha”. În acest peisaj de un pitoresc aparte sunt câteva repere turistice naturale care nu trebuie ratate: Cascada Putnei, Cheile Tişiţei, Pădurea Dălhăuți, Focul Viu de la Andreiaşu, unic în ţară. Și, pentru că nu a fost de ajuns, Dumnezeu a binecuvântat acest pământ, o adevărată Românie în miniatură, cu toate formele de relief: munţi sălbatici, câmpii bogate, dealuri domoale. Podoaba dealurilor line ale Vrancei este viţa de vie cu rod nobil, un adevărat blazon nobiliar ce ar trebui cunoscut în toată ţara și nu numai.  Am descoperit în zona deluroasă a Subcarpaților de curbură, în satul Dălhăuți care aparține de comuna Cârligele, o familie care produce vinuri licoroase din Podgoria Cotești și, totodată, primește turiști la pensiunea lor din Dălhăuți, Casa de Vinuri Vrânceană.
25 Mar, 2024
Muzeul Național de Artă al României deține cea mai bogată și valoroasă colecție de artă decorativă europeană din țară, având un patrimoniu de peste zece mii de piese de tapiserie și mobilier, artă decorativă din ceramică, sticlă și metal. 
By Cristian Catana 28 Feb, 2024
Muzeul Colecţiilor de Artă din București a găzduit expoziţia “Partea nevăzută a colecţiei Liana și Dan Nasta: obiecte de cult și laice”.
28 Feb, 2024
România are o nouă stațiune de interes național și-anume “ Zona turistică a municipiului Baia Mare ”, jud. Maramureș. Alături de aceasta, Guvernul României, la propunerea MEAT, a aprobat și atestarea altor 14 localități sau părți de localități ca stațiuni turistice de interes local:
By Cristian Catana 28 Feb, 2024
Judeţul Gorj a a fost gazda evenimentului și conferinței " Managementul Destinației Turistice - Gorjul istoric, cultural şi pitoresc".
14 Feb, 2024
Localitate Săcel din Maramureș este apreciată internațional pentru tradiționala ceramică roșie de Săcel produsă după o rețetă dacică ce datează de mai bine de 2.000 de ani. La ora actuală se folosește un singur cuptor antic pentru arderea lutului, iar ornamentele și coloratura sunt făcute folosind uleiuri și vopsele minerale. Pe lângă ceramică, localitatea Săcel are o așezare geografică care permite accesul foarte ușor la principalele obiective turistice din munții Rodnei.
14 Feb, 2024
Orașul Pessac din Franţa, parte a metropolei Bordeaux a găzduit un impresionant sezon cultural, incluzând în programul evenimentelor și manfiestări dedicate României și patriomniului cultural românesc.
By Cristian Catana 14 Feb, 2024
Suntem bucuroşi că România este reprezentată în "Cartea de rețete Skål International" cu desertul tradițional "Tăbârcă" , ce poate fi savurat la " Satul Banului Guesthouse", Măgureni, Prahova. Felicitări întregii echipe "Satul Banului" pentru că știu să pună-n valoare gusturile și rețetele gastronomiei românești, inclusiv după rețete de odinioară. Vă invităm să savurați acest desert cât și alte preparate tentante la "Satul Banului GuestHouse", pe pitoreasca Vale a Proviței.
By Cristian Catana 14 Feb, 2024
Iarna…drumeţiile montane au un farmec aparte, mai ales când cărările, pădurile și piscurile sunt îmbrăcate în alb. Vom prezenta o astfel de variantă de drumeţie pitorească, în munţii Baiului, cu pornire din staţiunea Azuga.
Mai multe articole
Share by: