Despre măreție și singurătate vorbesc picturile artistului vizual Valentin Scărlătescu, reunite în expoziția intitulată „Apocalipsis Cum Figuris”. Când le privim cu atenție, vedem în ele splendoarea lanurilor de cereale, a chiparoșilor care se înalță spre cer, dar și solitudinea copacilor desfunziți, a bărcilor abandonate pe țărm, a cailor obosiți. Curatoriată de Călin Dan, expoziția poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, în perioada 14 mai – 12 octombrie 2025.

Cea mai recentă serie poate că ar fi aceasta cu oamenii însingurați, cu cei îndepărtați de societate, care nu-și mai găsesc locul în lumea aceasta, un fel de exilați pe pământul acesta. I-am întâlnit. Am trecut în Paris pe lângă o stație de autobuz și era un tip care stătea aplecat, cu o glugă pe cap, într-o tăcere semnificativă. Mi s-a părut suspect. Nu era ca toți ceilalți. Și am stat puțin așa, am făcut un crochiu după el, pentru că stătea nemișcat. Am mai făcut un crochiu, am mai stat, m-am plimbat în jurul stației. M-am dus la el și l-am întrebat: Aveți nevoie de ceva? A ridicat o privire atât de blândă, de sinceră, de copil, zâmbind și mi-a spus: Nu, n-am nevoie de nimic. Era aproape un personaj dostoievskian. L-am pictat pe urmă. L-am pictat pentru că mi s-a părut că trebuie să intru în singurătatea acestui om și s-o arăt cumva, într-un fel anume.” 

Text, foto: www.sensoarte.ro