Bunătăţi din pensiuni - Reţete culese de la doamna Maria Stoian Vişan
revista@vacantelatara.ro
Ciorbă de potroace
Ingrediente: 500 g măruntaie de pasăre, 1-2 morcovi, 1-2 rădăcini de păstârnac, 60 g rădăcini de pătrunjel, 1 ţelină, 1-2 cepe medii, 500 ml zeamă de varză, 30 g orez, 1 legătură de mărar, 1 legătură de leuştean, apă, sare şi piper (după gust);
Mod de preparare:
Măruntaiele de pasăre se curăţă şi se spală bine, apoi se pun la fiert într-un litru şi jumătate de apă. Se lasă să fiarbă până ce fac spumă, se curăţă spuma, se adaugă zarzavaturile curăţate, spălate şi tocate mărunt. Separat, într-o altă oală, se fierbe zeama de varză împreună cu ceapa tocată mărunt. Când ciorba a fiert suficient, se adaugă orezul ales şi spălat. După ce acesta a fiert la rândul lui, se adaugă zeama de varză. Se serveşte cu smântână şi crutoane.
Mod de preparare:
Măruntaiele de pasăre se curăţă şi se spală bine, apoi se pun la fiert într-un litru şi jumătate de apă. Se lasă să fiarbă până ce fac spumă, se curăţă spuma, se adaugă zarzavaturile curăţate, spălate şi tocate mărunt. Separat, într-o altă oală, se fierbe zeama de varză împreună cu ceapa tocată mărunt. Când ciorba a fiert suficient, se adaugă orezul ales şi spălat. După ce acesta a fiert la rândul lui, se adaugă zeama de varză. Se serveşte cu smântână şi crutoane.
Mâncare de urzici
Ingrediente: 5 grămăjoare de urzici, 2 legături de ceapă verde, 1 legătură de usturoi verde, mărar, pătrunjel, sare, piper, 1 ceaşcă de ulei, 1 lingură de făină
Mod de preparare:
Urzicile se scutură bine şi se aleg. Apoi se spală în 3-4 ape şi se fierb. Fiertura se strecoară şi se păstrează de-o parte o cană de zeamă. Într-o tigaie se călesc ceapa şi usturoiul, iar peste elese adaugă făină şi, puţin câte puţin, zeama de la fiertura de urzici, păstrată separat. În sosul astfel obţinut se adaugă urzicile fierte, sarea, piperul şi verdeaţa tocată mărunt. Preparatul se poate servi cald, cu cartofi natur sau cu orez, şi rece, cu mămăliguţă fierbinte şi hrean.
Prăjitură de post
Ingrediente: 11/2 pahar de apă minerală, 1 pahar cu ulei, 3 pahare cu făină, 3 linguri cacao, 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu, 1 lămâie, 100 g arahide (nuci, stafide sau/ şi rahat), 1 plic zahăr vanilat
Mod de preparare:
Făina se amestecă bine cu cacao, iar peste ele se adaugă apă minerală, bicarbonatul de sodiu, stins în zeamă de lămâie, zahărul vanilat şi puţin ulei. Toate ingredientele se amestecă şi se omogenizează bine, creându-se o pastă groasă peste care se presară arahide mărunţite, stafide, nuci sau rahat, după gust. Această compoziţie se aşează într-o tavă unsă în prealabil cu ulei şi tapetată cu făină, apoi se coace timp de 40 minute la foc mediu, într-un cuptor preîncălzit.
Text:Anne-Mary NECHITA
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
Dăm timpul înapoi și, aproape ca în poveștile bunicilor noștri, redescoperim cea mai veche mașină de spălat, vâltoarea. În vremurile de mult apuse, când totul se țesea manual sau la război, oamenii spălau țesăturile în apa râului sau în vâltori. Poate unii dintre noi, am avut norocul ca în copilărie, când mergeam la țară, la bunici, să vedem femeile cu coșul plin de rufe care asudau din greu la întorsul și bătutul apei cu rufele. În alte locuri, de regulă în zonele de munte, se construiau așa numitele vâltori, unde apa repede de munte învârtea țesăturile într-o formă conică din lemn, ca înt-o centrifugă sau ca într-o mașină de spălat. La ora actuală, în România, aceste vâltori aproape au dispărut.
Înițiată în anul 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri, ruta tematica “ Via Transilvanica ” – proiect al Asociației Tășuleasa Social invită drumeții să descopere diversitatea naturală, culturală și istorică a României autentice. Sub sloganul “ Drumul care unește ”, Via Transilvanica reprezintă pe cei aproximativ 1400 de km, o punte ce leagă comunități, locuri și povești, pornind din Nord-Est, de la Putna, până în Sud-Vestul dunărean, la Drobeta Turnu Severin.
A treia ediție a Târgului Rad ART Fair a avut loc la CARO București în perioada 22-25 mai 2025. Este mai mult decât un târg de artă, este un eveniment cultural complex care cuprinde pe lângă cele 28 de galerii participante, un parc de sculpturi, discuții și dezbateri, un simpozion curatorial, tururi ghidate și ateliere pentru copii.
Speranța, acest sentiment de încredere într-un viitor mai bun, este materializată de renumitul artist vizual Roman Tolici, în picturi surprinzătoare reunite în expoziția intitulată „New Hope”. Invităm vizitatorii care vor intra în spațiul Galeriei Mobius din București, să privească operele de artă de aproape pentru a se bucura toate detaliile surpriză. Expoziția “New Hope” este deschisă în perioada 28 martie – 31 mai 2025, la Galeria Mobius (Piața Amzei, nr. 13, București).
Situate-n munții Perșani , la întâlnirea județelor Covasna și Harghita, Cheile Vârghișului își etalează răcoarea printre calcare, peșteri și cursuri sinuoase de apă rece de munte, peste care drumeții vor trece peste poduri amenajate.
Pe drumurile pitorești ale Argeșului, la 18 km Sud-Vest de Câmpulung și 30 km de Curtea de Argeș avem să facem un popas de suflet la Mănăstirea Aninoasa, situată în localitatea cu același nume.
Sub semnul intelectualităţii plastice, expoziţia „7+”, care s-a deschis vineri 9 mai, ora 18, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, reuneşte 14 artisti contemporani, cu personalități aparte şi moduri diferite de abordare a picturii.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.
,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu . În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.
