Sucul „Măr de Bran” – gust de vacanţe la ţară
revista@vacantelatara.ro
Cine are mere? Dacă unul dintre cele mai comune răspunsuri este „Ana”...ei bine, de-acum putem răspunde că şi...Branul are mere – „Măr de Bran”.
Ori de povestea plină de aromă şi savoare a sucului „Măr de Bran”
se ocupă domnul Gabriel Moja,
începând din anul 2011. Rândurile poveştii se scriu între crestele semeţe ale munţilor Bucegi şi Piatra Craiului, pe dealuri domoale unde livezile îşi poartă rodul până-n lunile de toamnă când aşteaptă să fie culese de mâini dibace.
„Prin sucul „Măr de Bran” transmitem respectul faţă de loc şi de natura acestor locuri”
„Prin sucul „Măr de Bran” transmitem respectul faţă de loc şi de natura acestor locuri”
„Eu sunt brănean iar afacarea „Măr de Bran” este rodul unei prietenii între un brănean, subsemnatul, şi un bucureştean, Marius Persinaru. Acesta este de vreo 20 de ani un oaspete de suflet al Branului. Aceasta ar fi pe scurt, startul investiţiei într-un produs tradiţional – sucul de mere.
Aici, unde producem sucul este şi casa mea, înconjurată de o livadă frumoasă. Dar, de-a lungul timpului achiziţionăm mere şi de la localnici, bucurându-ne că aceştia s-au arătat deschişi să cotribuie la...gustul Branului, să-l valorifice. Este o legatură care s-a format în comunitatea brăneană. Pe lângă achiziţia merelor din zonă, am angajat localnici, contribuind la stimularea economică din comunitate. Promovăm valorile unor produse ecologice certificate, cum este şi sucul „Măr de Bran” la 330ml, în care prindem autenticitatea spiritului şi frumuseţea naturală a zonei Branului ”, povesteşte domnul Gabriel Moja.
Aici, unde producem sucul este şi casa mea, înconjurată de o livadă frumoasă. Dar, de-a lungul timpului achiziţionăm mere şi de la localnici, bucurându-ne că aceştia s-au arătat deschişi să cotribuie la...gustul Branului, să-l valorifice. Este o legatură care s-a format în comunitatea brăneană. Pe lângă achiziţia merelor din zonă, am angajat localnici, contribuind la stimularea economică din comunitate. Promovăm valorile unor produse ecologice certificate, cum este şi sucul „Măr de Bran” la 330ml, în care prindem autenticitatea spiritului şi frumuseţea naturală a zonei Branului ”, povesteşte domnul Gabriel Moja.
„Mărul de Bran” are şi gust de vacanţă
Fie într-o vară toridă când dorim să ne răcorim, sau în orice alt anotimp, de cum vom degusta sucul „Măr de Bran” vom simţi un gust intens, o călătorie dinspre dulce spre acrişor...sau, aşa cum bine zice domnul Moja...un „gust de vacanţă”.
Prospeţimea se datorează şi faptului că procesarea se face în lunile octombrie-noiembrie, imediat după recoltarea merelor ajunse la maturitate (octombrie).
Fie într-o vară toridă când dorim să ne răcorim, sau în orice alt anotimp, de cum vom degusta sucul „Măr de Bran” vom simţi un gust intens, o călătorie dinspre dulce spre acrişor...sau, aşa cum bine zice domnul Moja...un „gust de vacanţă”.
Prospeţimea se datorează şi faptului că procesarea se face în lunile octombrie-noiembrie, imediat după recoltarea merelor ajunse la maturitate (octombrie).
„Timp de două luni culegem şi procesăm, mărul cules nesuportând tratamente chimice. Mărul de Bran are şi nişte calităţi specifice. Este un măr ce creşte fără stropiri şi îngrăşăminte artificiale. În zonă, fiind o diferenţă însemnată de temperatură de la zi la noapte, dăunătorii nu rezistă. Avem soiuri destul de vechi precum: Gustav, Pătul, Renet. Merele ajunse la maturitate şi proaspăt culese sunt pline de nutrienţi, supuse apoi unei presări manuale, pasteurizare şi, bineînţeles, îmbuteliere. Cam acesta ar fi pe scurt, procesul„gustului de vacanţă” care apoi abia aşteaptă să fie savurat”, ne povesteşte Gabriel Moja.
Cei interesaţi pot găsi sucul „Măr de Bran” la locaţia depozitului din Bran (Strada Ilinei nr. 24, Bran)
cât şi în restaurantele din zona Bran-Moieciu, în pensiuni din judeţul Braşov şi în restaurantele din Bucureşti. „Măr de Bran” a ajuns pe piaţa din Bucureşti în urmă cu 9 ani.
La aniversarea de 10 ani sărbătorită în 2021, în afară de sucul „Măr de Bran” vor apărea şi alte noutăţi, o schimbare de imagine alături de alte surprize...desigur, toate învăluite în gustul de măr specific Branului.
Sucul „Măr de Bran”
http://www.mardebran.ro/
str. Ilinei, nr. 24, Bran, judeţul Braşov
Gabriel Moja - 0788.159.014
http://www.mardebran.ro/
str. Ilinei, nr. 24, Bran, judeţul Braşov
Gabriel Moja - 0788.159.014
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Expoziția Ovidiu Maitec 100 se desfasoara în perioada 20 iunie – 30 august 2025 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Cel mai puternic urmaș spiritual al lui Brâncuși, artistul care a izbutit să introducă lumina în lemn, cum îl caracteriza Mircea Eliade, Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, la Arad. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, în 1950. La începutul anilor ‘60 cioplea „un fel de zid, poartă sau pasăre”, o lucrare în al cărei perete apăreau pentru prima dată perforațiile în lemn ce aveau să devină principala sa inovație tehnică în sculptură.
Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' , care marchează 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian poate fi vizitată până pe 30 August 2025 la Muzeului Național al Literaturii Române, sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.
“Casa9 – villa & spa” din Eșelnița, județul Mehedinți reprezintă un exemplu al evoluției serviciilor turismului, ospitalității și agrementului în spectaculoasa zonă a Cazanelor Dunării. Situată într-un peisaj pitoresc dunărean, pe drumul naţional DN57 ce leagă Orşova de Moldova Nouă, la aproximativ 15 km de Orsova, Casa9 își așteaptă oaspeții.
La Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov , vă invităm să vizitați în această vară expoziția de artă contemporană “Cercul magic al vieții”. Expoziția reunește lucrări ce ilustrează colțuri din natură, surprinse de artiștii: Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Bianca Ioniță și Eugen Pană. În ciclicitatea naturii, materia se metamorfozează din propriile resurse. Regnurile se extind și coabitează în rezonanță. Expoziția este deschisă în perioada 10 iulie – 30 septembrie 2025.
Profund atașată de tradițiile românești și moștenirea lăsată de familia sa, artista Svetlana Utto Predescu și-a propus să împărtășească cu publicul cele mai dragi amintiri, transformând în operă de artă obiectele primite în dar. Expoziția “Povestea continuă”, pe care a organizat-o la Sala Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, este o superbă instalație vizuală în care o să vă bucurați de modul jucăuș în care artista a reinterpretat scaunele și portul popular. Expoziția susținută de Fundația Fildas Art și Catena pentru Artă, poate fi vizitată în perioada 2 - 20 iulie 2025.
În perioada 18 iunie – 6 iulie 2025, Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” va găzdui expoziția de artă plastică „Ars Poetica”, semnată de artiștii Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Bianca Ioniță și Eugen Pană.
Cea de-a șasea ediție a Bienalei de artă contemporană Art Encounters de la Timișoara, oferă un dialog între istorie și timpul prezent, prin lucrările a 60 de artiști români și internaționali din 30 de țări.
Expoziția “HEART - Medicamente și Sentimente” este un eveniment colateral Bienalei Art Encounters 2025 din Timișoara, organizat cu sprijinul CATENA, partener de expoziție al bienalei. HEART aduce împreună două perspective artistice complementare – cea a artistului român Teodor Graur și a artistei COADY din Australia, într-un discurs vizual despre relația dintre abstract și concret, dintre remediu și emoție, dintre vitalitate și corporalitate. Expoziția, realizată de Galeria Sandwich, este deschisă la ISHO Pavilion din Timișoara, în perioada 31 mai – 28 iunie 2025.
Prima lună a verii, iunie așa cum arată denumirea populară, este luna în care se coc cireşele și alte fructe specifice începutului verii, cu alte cuvinte se dă startul la cules de fructe. Oamenii petrec cea mai mare parte din zi în natură poate și datorită faptului că predomină mirosul de tei, iasomie şi privirea e încântată de roşul macilor din lanurile de grâu. Fructele specifice sau de sezon, suculente şi aromate, sunt caisele, căpşunele, vişinele, zmeura şi, nu în ultimul rând, cireşele.
O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
