Sucul „Măr de Bran” – gust de vacanţe la ţară
revista@vacantelatara.ro
Cine are mere? Dacă unul dintre cele mai comune răspunsuri este „Ana”...ei bine, de-acum putem răspunde că şi...Branul are mere – „Măr de Bran”.
Ori de povestea plină de aromă şi savoare a sucului „Măr de Bran”
se ocupă domnul Gabriel Moja,
începând din anul 2011. Rândurile poveştii se scriu între crestele semeţe ale munţilor Bucegi şi Piatra Craiului, pe dealuri domoale unde livezile îşi poartă rodul până-n lunile de toamnă când aşteaptă să fie culese de mâini dibace.
„Prin sucul „Măr de Bran” transmitem respectul faţă de loc şi de natura acestor locuri”
„Prin sucul „Măr de Bran” transmitem respectul faţă de loc şi de natura acestor locuri”
„Eu sunt brănean iar afacarea „Măr de Bran” este rodul unei prietenii între un brănean, subsemnatul, şi un bucureştean, Marius Persinaru. Acesta este de vreo 20 de ani un oaspete de suflet al Branului. Aceasta ar fi pe scurt, startul investiţiei într-un produs tradiţional – sucul de mere.
Aici, unde producem sucul este şi casa mea, înconjurată de o livadă frumoasă. Dar, de-a lungul timpului achiziţionăm mere şi de la localnici, bucurându-ne că aceştia s-au arătat deschişi să cotribuie la...gustul Branului, să-l valorifice. Este o legatură care s-a format în comunitatea brăneană. Pe lângă achiziţia merelor din zonă, am angajat localnici, contribuind la stimularea economică din comunitate. Promovăm valorile unor produse ecologice certificate, cum este şi sucul „Măr de Bran” la 330ml, în care prindem autenticitatea spiritului şi frumuseţea naturală a zonei Branului ”, povesteşte domnul Gabriel Moja.
Aici, unde producem sucul este şi casa mea, înconjurată de o livadă frumoasă. Dar, de-a lungul timpului achiziţionăm mere şi de la localnici, bucurându-ne că aceştia s-au arătat deschişi să cotribuie la...gustul Branului, să-l valorifice. Este o legatură care s-a format în comunitatea brăneană. Pe lângă achiziţia merelor din zonă, am angajat localnici, contribuind la stimularea economică din comunitate. Promovăm valorile unor produse ecologice certificate, cum este şi sucul „Măr de Bran” la 330ml, în care prindem autenticitatea spiritului şi frumuseţea naturală a zonei Branului ”, povesteşte domnul Gabriel Moja.
„Mărul de Bran” are şi gust de vacanţă
Fie într-o vară toridă când dorim să ne răcorim, sau în orice alt anotimp, de cum vom degusta sucul „Măr de Bran” vom simţi un gust intens, o călătorie dinspre dulce spre acrişor...sau, aşa cum bine zice domnul Moja...un „gust de vacanţă”.
Prospeţimea se datorează şi faptului că procesarea se face în lunile octombrie-noiembrie, imediat după recoltarea merelor ajunse la maturitate (octombrie).
Fie într-o vară toridă când dorim să ne răcorim, sau în orice alt anotimp, de cum vom degusta sucul „Măr de Bran” vom simţi un gust intens, o călătorie dinspre dulce spre acrişor...sau, aşa cum bine zice domnul Moja...un „gust de vacanţă”.
Prospeţimea se datorează şi faptului că procesarea se face în lunile octombrie-noiembrie, imediat după recoltarea merelor ajunse la maturitate (octombrie).
„Timp de două luni culegem şi procesăm, mărul cules nesuportând tratamente chimice. Mărul de Bran are şi nişte calităţi specifice. Este un măr ce creşte fără stropiri şi îngrăşăminte artificiale. În zonă, fiind o diferenţă însemnată de temperatură de la zi la noapte, dăunătorii nu rezistă. Avem soiuri destul de vechi precum: Gustav, Pătul, Renet. Merele ajunse la maturitate şi proaspăt culese sunt pline de nutrienţi, supuse apoi unei presări manuale, pasteurizare şi, bineînţeles, îmbuteliere. Cam acesta ar fi pe scurt, procesul„gustului de vacanţă” care apoi abia aşteaptă să fie savurat”, ne povesteşte Gabriel Moja.
Cei interesaţi pot găsi sucul „Măr de Bran” la locaţia depozitului din Bran (Strada Ilinei nr. 24, Bran)
cât şi în restaurantele din zona Bran-Moieciu, în pensiuni din judeţul Braşov şi în restaurantele din Bucureşti. „Măr de Bran” a ajuns pe piaţa din Bucureşti în urmă cu 9 ani.
La aniversarea de 10 ani sărbătorită în 2021, în afară de sucul „Măr de Bran” vor apărea şi alte noutăţi, o schimbare de imagine alături de alte surprize...desigur, toate învăluite în gustul de măr specific Branului.
Sucul „Măr de Bran”
http://www.mardebran.ro/
str. Ilinei, nr. 24, Bran, judeţul Braşov
Gabriel Moja - 0788.159.014
http://www.mardebran.ro/
str. Ilinei, nr. 24, Bran, judeţul Braşov
Gabriel Moja - 0788.159.014
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.

”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.

Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”

Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.

𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.

Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.


















