Premiera naţională a filmului documentar „DARUL ARIPILOR”

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

 Vă recomandăm să descoperiţi istoria și povestea „Înaripatei”, cel mai înalt monument de artă nonfigurativă din România și din Europa – transpuse în impresionantul film “Darul Aripilor”. Statuia este amplasată pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Premiera de gală a filmului documentar „DARUL ARIPILOR” a avut loc la Cinemax, în incinta Veranda Mall, în prezența unei companii selecte, printre care numeroase personalități ale vieții culturale, artistice, dar și ale mediului de afaceri din ţara noastră. 

 „DARUL ARIPILOR”, filmul Corinei Voicu, este dedicat sculptorului Pavel Bucur și poveștii dramatice a „Înaripatei”, cel mai înalt monument de artă nonfigurativă din România și din Europa.

Evenimentul a fost susținut de FILDAS ART și CATENA, prin Programul CATENA pentru ARTĂ.

Este un film dedicat „Zborului, idealul absolut al omenirii”, așa cum spunea marele artist care s-a stins din viață acum cinci ani cu imensul regret că „Înaripata” sa, care veghează de aproape patru decenii, de la înălțimea celor 48 de metri, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, a fost dată uitării… Ne-a părăsit cu dezamăgirea și neputința de a nu fi reușit să oprească o tragedie prin care trece de ani de zile valoroasa operă de artă. 
Documentarul de colecție „DARUL ARIPILOR” a fost prezentat în premieră, după ce a călătorit la festivaluri internaționale de filme documentare consacrate, unde a fost laureat și a cunoscut succesul. 
În perioada decembrie 2020 – martie 2021, filmul, cu 5 selecții și nominalizări, a cucerit 3 distincții importante: Premiul Best Feature Documentary la Venice Film Awards, Monthly Competition (Italia), Premiul Best Feature Film la The Monthly Film Festival (TMFF, Marea Britanie) și Premiul Impact DOCS, la categoria Award of Merit Documentary (S.U.A.). 

Alături de Sanda Bucur, soția regretatului artist și de fiicele lor, Ana și Tania Bucur, de protagoniștii filmului, artiști plastici (Vlad Ciobanu, Viorel Prater), scriitori, cronicari de film și critici de artă, de reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului, au fost prezenți actorii Mircea Diaconu, Emilia Popescu, Cristina Deleanu și Eugen Cristea, dirijorul Răsvan Cernat, Aurelian Temișan și Monica Davidescu, Adrian Enache și fiica sa, Diana, Nico, Ozana Barabancea, Marina Almășan, Alexandra Cepraga, Ingrid Vlasov, alături de Noelle şi Marian Nedelcu, Alex Naghi  ș.a.

 

         Au luat cuvântul Anca Vlad, președinte FILDAS Art și al Grupului Fildas-Catena, producător executiv al filmului, prof. univ. dr. Manuela Cernat, istoric și cronicar de film, prozator, eseist și scenarist, reprezentantă marcantă a lumii academice și a societății civile din România, scriitorul și poetul Dan Mircea Cipariu și autoarea filmului, Corina Voicu.


Anca Vlad, președintele FILDAS ART și al Grupului Fildas-Catena, producător executiv al filmului „DARUL ARIPILOR”: „Așteptam momentul lansării acestui film de ceva timp și iată că acesta a sosit! Din dragoste pentru artă, am pornit acest proiect cinematografic! Era nevoie de un astfel de documentar! Atunci când am aflat că artistul Pavel Bucur s-a stins, a urmat o perioadă foarte dificilă pentru mine. Eram o mare admiratoare a operei lui, a personalității sale și a formelor pe care le-a creat și am simțit că s-a stins prea devreme, fără a mai apuca să ducă la capăt proiectele pe care le avea... Marea lui durere, de care amintea mereu și mereu, era despre «Ce se întâmplă la Straja?» și «De ce se degradează monumentul?», «De ce s-au furat basoreliefurile?», «De ce nu își dă lumea seama de valoarea pe care o are?»...

În chip de mulțumire pentru tot ceea ce a creat Pavel Bucur pentru România, ne-am gândit să facem acest film. Talentul și tenacitatea Corinei Voicu sunt extraordinare, așa că am pornit la acest drum acum mai bine de trei ani. Veți vedea în film cum poveștile se înlănțuie și veți călători pe urmele artistului, ale lucrărilor și amintirilor pe care le-a lăsat în atâtea locuri, prin Italia, la Concordia Sagittaria și Caorle, la Veneția și Portogruaro, apoi la București, Bistrița-Năsăud, Constanța și Mogoșoaia. DARUL ARIPILOR a generat multe alte povești și, din poveste în poveste, mergând pe firul lor și înlănțuindu-le, a fost creat un film de excepție.”


Prof. univ. dr. Manuela Cernat, profesor asociat și conducător de doctorat la UNATC București, cercetător ştiințific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române: „Este o emoție copleșitoare pe care o încerc, pentru că mă aflu după atâta vreme într-o sală de cinema aproape plină, la premiera unui film dedicat unuia dintre marii artiști ai țării, cu care am fost prietenă în anii studenției, pe care l-am admirat și l-am respectat. Acest film este un omagiu adus creativității unui artist care a făcut parte dintr-o generație de uriași, la propriu și la figurat: sculptorii Pavel Bucur și Florin Codre au avut șansa să fie lansați într-un moment de deschidere culturală care le-a permis să își întindă aripile într-un zbor nelimitat al artei lor.

         Am descoperit în filmul Corinei Voicu un omagiu plin de poezie, sensibilitate și căldură sufletească, unul trist însă, pe muchie de cuțit, pentru că ne vorbește despre un mare artist și despre neputința genetică a românilor de a-și apăra și conserva valorile și creațiile, de a-și apăra și păstra monumentele, bisericile, conacele, cetățile, mănăstirile sau casele memoriale, care se distrug sub ochii noștri într-o indiferență totală.

         DARUL ARIPILOR este un proiect minunat, născut din colaborarea unor femei extraordinare. Pot să afirm că femeile sunt cele care au salvat România. După 1990, femeile, în proporție de 70%, au intrat în business, au fost mai rapide și mai adaptate vremurilor în schimbare. Producătorul executiv este o antreprenoare de succes, o business woman veritabilă, una dintre foarte puținele persoane din România care au reușit să își construiască o afacere extraordinară și care s-a gândit, după modelul american, că este datoare să întoarcă faptele bune comunității din care face parte. Este o calitate rară pentru care o felicit și îi mulțumesc!

         Ei bine, Corina Voicu ne invită prin filmul său să mergem la Straja, să facem un lanț uman și să le amintim autorităților că avem unul dintre cele mai impozante monumente din Europa și din lume, dar care stă să cadă din nepăsare, neputință și indiferență. Filmul DARUL ARIPILOR are atât de multe calități, încât cred că i-ar fi plăcut unei mari românce, uitată astăzi: Elena Văcărescu a fost una dintre marile intelectuale ale țării, care a apărat și susținut cinematograful. De la tribuna Societății Națiunilor (actualul ONU), unde a fost delegat permanent, ea prezida Secțiunea Culturală, susținând cinematografia ca artă și, mai ales, filmul documentar.

         Mă reîntorc acum la filmul dedicat lui Pavel Bucur, pe care îl descoperim prin imaginile Corinei Voicu, un film produs de doamna Anca Vlad, o creație care s-a răspândit pe mai multe meridiane... Un mare merit al filmului este că face și puțină istorie: ne întoarce la filele anilor '80, nu cu mânie și cu săgeți, ci privind obiectiv o realitate care ni se pare azi incredibilă. UTC finanța o gigantică lucrare nonfigurativă, într-un timp în care totul se crispa, se îngheța în România, iar cenzura devenea o piedică de netrecut pentru artiști: s-a înălțat în mod miraculos la Straja, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, o operă pe care artistul a gândit-o ca un omagiu adus sutelor de mii de oameni care au lucrat și s-au jertfit acolo. Era gândul său adânc, nemărturisit pe atunci, era omagiul adus unei jertfe inutile și protestul său față de un timp în care simplul cuvânt «canal» dădea fiori românilor. Filmul transformă o idee într-un timp normal, actual, în care silueta magnifică a statuii care străjuiește canalul ce leagă România de lume, trebuie să fie salvată! Acest film este ca un strigăt de ajutor, ca o chemare lansată societății civile și autorităților, pentru a-l salva, ca un omagiu postum în imagini care va dăinui, asemeni monumentului de la Straja. Este greu să vorbești despre un artist pe care timpul nu l-a apreciat cum se cuvine și felicit autoarea pentru sensibilitatea cu care s-a apropiat de personajul său și pentru iubirea pe care transpus-o în imagini!”



Dan Mircea Cipariu, doctor în filologie, poet, scriitor și editorialist de mare succes, director fondator al AgențieideCarte.ro: „Grecii foloseau silueta feminină în materie de sculpturalitate, atunci când voiau să reprezinte în imaginar și ca o imagine poetică, ideea de înălțare și de victorie. Așa făcea și Pavel Bucur. Să nu uităm că în 1976, el dezvelea la Bistrița-Năsăud o statuie reprezentând-o pe Veronica Micle, iar ideea de reprezentare a zborului își are pornirea dintr-o imagine poetică ce devine una multiplicatoare în lucrările artistului. În cazul Monumentului Tineretului, Îngerului Înaripat sau Înaripatei, avem reprezentarea feminității, iar acest film este o întreprindere a feminității și datorită acestor doamne, iar ceea ce se întâmplă în această seară poate să ne ducă spre o poveste cu final fericit. S-au făcut diligențe ca Înaripata lui Pavel Bucur să fie inclusă în lista Monumentelor Istorice de Patrimoniu ale Culturii Naționale, dar meandrele concretului sunt încă atât de ireale, încât ar putea depăși chiar și imaginația unui tehnocrat. Sunt convins că acest film vă va produce certe delicii de receptare și că, după vizionare, ne-am putea regăsi într-o lume care gândește în… versuri și mai scrie în… poezii.”


Corina Voicu, regizor, scenarist, producător al filmului „DARUL ARIPILOR”: „Vă mulțumesc pentru că fiecare dintre dumneavoastră, cei prezenți la premiera de gală a acestui film documentar, într-un anumit moment al vieții mele, ați pus câte o cărămidă la devenirea mea. Mă bucur că au răspuns la desăvârșirea acestei construcții, cu gentilețe, cu aplecare, promptitudine și entuziasm, cu dorința de a participa la acest film, personalități de valoare imensă ale culturii române și europene.

         Mulțumesc familiei celor trei artiste minunate, Sanda Bucur, surorile Ana și Tania Bucur care, poate că nu vor regăsi în film tot ceea ce a reprezentat pentru ele tatăl, soțul, prietenul, omul, artistul Pavel Bucur… Nu aveam cum să aduc, în numai 60 de minute, un univers atât de bogat. Dar, veți descoperi ceea ce am păstrat în sufletul meu din cele aflate de la voi, pe parcursul a trei ani de zile, și câte ceva din povestea acestei capodopere care este monumentul Înaripatei.

         Este foarte greu să găsești la ora actuală, în România, un producător de film de artă, iar eu îi mulțumesc doamnei Anca Vlad. Pentru domnia sa, nu există «Nu se poate!». Totul se poate! Are o tenacitate copleșitoare și, mai presus de toate, are o pasiune, o dragoste pentru artă, care nu este comună oricui, iar o astfel de iubire este o povară greu de dus. Încrederea sa te obligă, te responsabilizează și îți dă aripi!...”


FILDAS ART și CATENA, prin Programul CATENA pentru ARTĂ, sunt producători executivi, iar producători asociați ai filmului sunt MONDOVISION MEDIA, Tonica Group, Senso TV, Senso Arte, Galeria Senso, This is INSOMNIA.


Pentru mai multe informaţii, accesați: www.giftofwingsmovie.com.

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

February 9, 2026
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
February 8, 2026
Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”
February 8, 2026
În liniștea pădurii de foioase, pe culmea unui deal pitoresc, pensiunea “Casa cu Tei” din Sărata-Monteoru își scrie firesc povestea ospitalității buzoiene, o poveste frumoasă de la începutul anilor 2000.
By Cristian Catana February 6, 2026
Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
February 6, 2026
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.
By Cristian Catana February 6, 2026
Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .
January 30, 2026
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.
January 22, 2026
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
By Cristian Catana January 21, 2026
Când pașii drumeților poposesc în Ținutul Neamțului la Hanu Ancuței din Tupilați, fie că optează pentru tradiționalul Han sau aleg Terasa Drumețului Grăbit, poftele vor fi răsfățate cu preparate și bunătăți tradiționale din Meniul Hanului.
By Cristian Catana January 21, 2026
Printre dealuri și păduri, în sufletul tradițional al Ținutului Neamțului, călătorul poate face un popas de suflet pentru tihnă, credință și liniște la Mănăstirea Agapia, așezământ monahal ce poartă hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, sărbătorit în data de 8 noiembrie.
Mai multe articole
catena-page