Pensiunea Ancuţa, Botiza, Maramureş

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

Maramureșul este una dintre destinaţiile preferate în perioada Sărbătorilor de iarnă. Punct de plecare către tot ce-nseamnă Maramureşul de poveste și datinile acestei perioade, comuna Botiza este un loc reprezentativ pentru autenticul românesc. Loc unde natura, istoria şi tradiţiile se prind în horă, localitatea aflată la poalele munţilor Ţibleş îşi aşteaptă turiştii cu alaiuri de colindători, bunătăţi gastronomice tentante și cu ospitalitatea-i caracteristică.


Şi cum îi şade bine unei zone pitoreşti, pensiunea Ancuţa din Botiza face cinste locurilor, fiind un etalon al ospitalităţii şi conservării specificului local, fie că vorbim de port popular, ritualuri, arhitectură locală sau gastronomie. Ori acestea sunt abia câteva dintre ingredientele pe care le cuprinde un sejur ales în această locaţie. Și nu numai iarna!


Pensiunea Ancuţa – ospitalitate cu specific maramureşean

 

Pensiunea Ancuţa pune la dispoziţia turiştilor 24 locuri de cazare, dispuse in 3 corpuri.


De asemenea, parterul uneia dintre clădiri este deservit de o sală de mese unde turiştii pot savura bunătăţile cu specific maramureşean pregătite de proprietari.


Oaspeţii se pot relaxa şi ospăta în foişorul de lemn, aflat în curtea generoasă care mai dispune şi de loc de joacă pentru copii şi de spaţii de relaxare.

 

De cum vor trece pragul pensiunii maramureşene, care de fapt este vechea casă de peste 140 de ani, restaurată… turiştii vor descoperi poveştile lăzilor de zestre - “rudelor” cum le zic localnicii. Acestea au fost păstrate cu sfinţenie de proprietari, tocmai ca turiştii să asimileze şi mai bine autenticitatea locurilor. Mai mult decât atât, turişti vor admira un veritabil muzeu etnografic cu exponate precum: covoare specifce zonei, costume populare, ştergare, perne decorative, obiecte de cermaică şi de lemn

 Activităţi și program Sărbători de Iarnă la Casa Ancuţei, Botiza.

 

-          Primirea tradiţională a turiștilor – aperitive de casă, horincă, afinată ţuică fiartă, vin fiert, prăjituri de casă..


-          Tăiatul porcului în Ajun și ‘Pomana porcului” – gătit la ceaun în aer liber;


-          Pregătire meniu pentru masa tradiţională de Crăciun: Tobă, ruladă de porc, piftie, Caltaboș și Calbaș din măruntaie, pateu de ficat – turiștii pot găti alături de gazde. 

-         Primirea cetelor de colindători; Cetele cu copii mici în prânzul zilei de Ajun; după 12.00 noaptea primirea cetelor de feciori și fete și-n zorii zilei de Crăciun, cetele de bătrâni. Acestora li se dau și colăcei preparaţi pe vatră, special pentru a fi dăruiţi.


-          Tradiţia Stolnicului maramureșean – Colacul se pune pe masa unde se primesc colindătorii în gospodărie. Stolnicul se așează pe un prosop traditional. În mijlocul stolnicului se pune o sticlă de horincă de unde vor fi cinstite cetele de colindători, o crengută de postan (conifer) cu aţă roșie și albă – simbolizând dragostea și dreptatea. Colacul se ţine pe masă până la trecerea Sărbătorilor după Sfântul Ion.


-          Dimineaţa de Crăciun: Participare la Slujbă cu turiștii îmbrăcaţi în port traditional. După slujbă turiștii pot asista la Căminul Cultural la “Viflaim” – o piesa de teatru popular simbolizând apariţia păstorilor și magilor ce prevestesc nașterea lui Iisus.


Bunătăţile de Sărbători sunt completate cu: ciorbă de perișoare, zeamă acră, ciorbă ţărănească,  sarmale cu carne și păsat, friptură de porc cu piure de cartofi, cozonaci cu nucă, pâine de mălai, prăjituri de casă cu miere, prăjitură “Albă ca Zăpada”, prăjituri cu gem și fructe de pădure, plăcinte, gogoși, cornuleţe.


A două zi de Crăciun – Mers la Biserică și Seară tradiţională cu joc și ceteră.


A treia zi de Crăciun – Festival de Datini și Tradiţii în Sighetu Marmaţiei unde se întâlnesc localnicii veniţi din toate colţurile Maramureșului pentru a oferi reprezentaţii de obiceiuri specifice.

 

Pensiunea Ancuţa

Str. Valea Sasului nr. 222,

Comuna Botiza, sat Botiza,

Maramureş

http://www.cazarebotiza.ro/

cazarebotiza.ro@gmail.com


Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

March 14, 2026
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
February 26, 2026
”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.
February 9, 2026
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
February 8, 2026
Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”
February 8, 2026
În liniștea pădurii de foioase, pe culmea unui deal pitoresc, pensiunea “Casa cu Tei” din Sărata-Monteoru își scrie firesc povestea ospitalității buzoiene, o poveste frumoasă de la începutul anilor 2000.
By Cristian Catana February 6, 2026
Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
February 6, 2026
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.
By Cristian Catana February 6, 2026
Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .
January 30, 2026
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.
January 22, 2026
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
Mai multe articole
catena-page