Joldești, Botoșani - satul de pe Siret
Așezat pe mănoasa Vale a Siretului, la umbra Culmii Siretului, satul botoșănean Joldești se remarcă în peisajul rural al Moldovei prin istoria sa deosebită și prin pitorescul zonei înconjurătoare. Atestat documentar în prima jumătate a secolului al XV-lea, satul este azi parte a comunei Vorona – o vatră „grea de istorie”. Așezarea de „la gura Voronei” se află în sud-vestul județului Botoșani, la 27 km depărtare de orașul reședință de județ – municipiul Botoșani – și la circa 40 de km distanță de Cetatea de Scaun a Sucevei.
Satul Joldești este așezarea natală a mamei poetului național Mihai Eminescu, „dulcea mamă”, Raluca Iurașcu. Această realitate a devenit cunoscută mai întâi prin textele publicate de scriitorii care s-au ocupat de biografia lui Mihai Eminescu, apoi prin manifestările culturale desfășurate aici (Zilele Eminescu debutează pe 14 ianuarie la Vorona, uneori în Joldești, cu o șezătoare literar-artistică).
Bunicul și nașul de botez al Poetului, stolnicul Vasile Iurașcu, îndeplinea la începutul veacului al XIX-lea funcția de vechil al moșiei Joldești, proprietate a marii familii boierești Balș. În preajma conacului boieresc din sat va fi locuit administratorul Vasile Iurașcu și tot acolo s-a născut în 1816 al șaselea copil al familiei, Raluca (Rareșa) Iurașcu. Pe meleaguri joldeștene a copilărit și și-a petrecut adolescența Raluca Iurașcu învățând să fie „foarte evlavioasă și harnică; nu sta cum nu stă apa care curge” – așa o descria căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului. Îl va cunoaște pe Gheorghe Eminovici, vătaf pe moșia Dumbrăveni, relativ aproape de Joldești, cu care se va căsători în 1840 primind de la tatăl său, stolnicul Iurașcu, o zestre importantă. Până prin anul 1836 va locui familia Iurașcu la Joldești, ulterior se va muta în urbea Botoșanilor.
Autoritățile locale doresc să transforme fosta grădiniță a satului, o veche clădire administrativă a conacului, într-un muzeu dedicat familiei Iurașcu și epocii de locuire la Joldești.
Joldești este satul unde probabil a ajuns și Marele Poet pe urmele iubitei sale mame, așezarea unde se spune că savantul Nicolae Iorga a încercat să descifreze vechi inscripții încrustate pe o piatră funerară boierească, pe când geograful Victor Tufescu a studiat relieful frumos așezat al zonei. De asemenea, scriitorul Mihail Sadoveanu a privit de peste râul Siret, de la Liteni – unde a locuit o vreme, cătunul strâns lipit de cursul apei dătătoare de viață –, iar omul de cultură botoșănean Tiberiu Crudu a trecut și poposit de nenumărate ori în Joldești în drum spre Tudora natală.
Pentru a conserva și valorifica moștenirea eminesciană a acestor meleaguri, școala gimnazială, găzduită de conacul boieresc, poartă numele „Raluca Iurașcu”, iar în toamna anului 2023 a fost inaugurat centrul cultural „Luceafărul”. Clădirea găzduiește o bibliotecă și oferă spații generoase pentru desfășurarea de evenimente cultural-artistice: sală de spectacole, săli pentru conferințe – toate dotate cu tehnică modernă –, holuri luminoase pentru expoziții. În similaritate cu turnul conacului, centrul cultural este dotat cu un turn de belvedere de unde se poate admira întreg arealul geografic din jurul satului. În perspectivă, noul centru cultural ar putea include o expoziție dedicată celei numite de poet în versurile sale: „O, mamă, dulce mamă…” Pentru cei care studiază viața și opera poetului Mihai Eminescu, satul Joldești ar trebui să devină un popas obligatoriu pe traseul cultural eminescian.
Microzona geografică, culturală și etnografică Corni-Vorona-Tudora oferă multiple posibilități de petrecere a timpului liber, de descoperire a unor obiective istorice ori de relaxare în natură. Călătorul interesat și avizat găsește în localitatea Joldești câteva obiective cu caracter turistic local, dar care tind să fie valorificate și la nivel național. În centrul localității Joldești se află conacul familiei boierești Balș, cu arhitectură specifică începutului de secol al XIX-lea, situat lângă un parc dendrologic întins pe circa un ha (arbori și arbuști plantați după anii 1880 de baronul Grigore I. Kapri, proprietar al Joldeștiului timp de patru decenii), spațiu verde declarat rezervație naturală. Construcția boierească, în care azi funcţionează şcoala gimnazială a satului, s-a aflat în anii `70 ai secolului trecut în centrul unei producţii cinematografice, și anume filmul „Vis de ianuarie”, produs în 1979, în regia lui Nicolae Opriţescu. În acest film a debutat actorul de talie internațională Marcel Iureș, care a interpretat rolul pianistului Franz Liszt.
În fostul conac al lui Iordache Balș, în turn, se află o mică expoziție etnografică fiind prezentate obiecte tradiționale specifice așezării botoșănene, exponate colecționate de cadrele didactice, prin bunăvoința sătenilor.
Satul Joldești și-a legat numele și de îndelungata domnie a lui Ștefan cel Mare. În tradiția orală se păstrează ecourile luptei pentru ocuparea tronului între tânărul Ștefan și Petru Aron, ucigașul tatălui său și ocupant al tronului Moldovei. Bătălia decisivă ar fi avut loc pe un câmp, lângă Joldești, în 12 aprilie 1457, moment descris de romancierul Mihail Sadoveanu într-una din cărțile sale: „Miercuri, la asfinţitul soarelui, au stat în preajma Romanului. Iscoadele şi ştafetele aduseră ştire că oastea lui Petru Aron-Vodă aşteaptă la Joldeşti, în cotitura Siretului. Deci măria sa Ştefan-Vodă a rânduit la o parte din călărime cu Ciopei, boier din părţile Neamţului, să treacă în stânga spre Moldova, în locuri ferite, prin pădure, ca să iasă la un anumit ceas spre Joldeşti. Iar în Joia Mare, la 12 aprilie, s-a mişcat deodată cu repegiune, încât roua nu era luată din lunca Siretului, când tabăra de la Joldeşti a lui Petru Aron-Vodă s-a văzut lovită” („Viața lui Ștefan cel Mare”, 1970, p. 58). Cercetătorii acestei perioade istorice s-au împărțit în două tabere, unii susțin desfășurarea luptei la Joldești (sunt menționate și urme arheologice), alții au sugerat alte zone ale Moldovei drept loc al încleștării armate. Poate că totul este doar o legendă, dar tocmai aceste relatări aduc farmec unui loc și atrag pe iubitorii de istorie. Și să nu uităm că în fiecare legendă există un sâmbure de adevăr!
Strâns legată de Ștefan cel Mare este și legenda întemeierii cătunului Măldărești, parte componentă a satului Joldești. Această frumoasă poveste ne vorbește despre lipsa apei în Joldești și de fântâna săpată de tânărul oștean Mardarie la ordinul domnului Ștefan cel Mare, după biruința împotriva lui Petru Aron. De altfel, în zona așezării joldeștene există și azi o sursă de apă numită „Fântâna lui Ștefan”.
Alt obiectiv turistic de interes local este biserica „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” (Vovidenia), construcție de zid din 1847 a familiei Nicolae și Zoița Rosetti, proprietari ai moșiei. În ultimii ani vechea biserică a satului a trecut prin transformări care i-au redat statutul de ctitorie boierească, cu ajutorul preotului paroh, a enoriașilor și a societăților comerciale din sat. În curtea bisericii se remarcă o piatră funerară aparținând unui membru al familiei boierești Ghenghea, proprietară a moșiei la cumpăna veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea, moment în care este consemnat clar în documente numele satului: Joldești. În apropierea bisericii, pe o terasă a râului Siret, se află vechiul cimitir medieval al satului, semnalat azi doar prin câteva lespezi de piatră, loc cercetat arheologic în anul 1989.
Turiștii ajunși la Joldești pot profita de prezența râului Siret pentru o partidă de pescuit sau pentru a participa la un picnic alături de prieteni în luncile umbroase de pe malul râului. În perioada Crăciunului şi a Anului Nou, vizitatorii sunt încântați de alaiurile tradiționale de colindători și urători, de căiuţi, urși, capre şi mascaţi, care reconstituie atmosfera vremurilor de altădată.
În 2023, badea Costică Ciubotărița, meșter popular din Joldești, a primit titlul de Tezaur Uman Viu fiind un creator și păstrător al valorilor tradiționale din domeniul prelucrării pieilor și blănurilor (argăsit, cojocărit, curelărit).
Nu putem încheia recomandările turistice fără a menționa câteva obiective din zona apropiată: mănăstirile Vorona, Sihăstria Voronei, Coșula (unite de „Drumul Mănăstirilor” – DJ 208 H, recent asfaltat), Peștera Cuviosului Onufrie de la Vorona, „Masa Tâlharilor” din pădurile Coșulei, schitul Oneaga, „Stejarul lui Cuza” din Pădurea Voronei, rezervația de tisă din pădurea Tudora, vârful Tudora-Dealu Mare (587 m) ș.a.
Text și foto:
Paul CROITORU
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
