Expoziția “Povestea continuă” a artistei Svetlana Utto Predescu la Muzeul Național al Țăranului Român
revista@vacantelatara.ro
Profund atașată de tradițiile românești și moștenirea lăsată de familia sa, artista Svetlana Utto Predescu și-a propus să împărtășească cu publicul cele mai dragi amintiri, transformând în operă de artă obiectele primite în dar. Expoziția “Povestea continuă”, pe care a organizat-o la Sala Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, este o superbă instalație vizuală în care o să vă bucurați de modul jucăuș în care artista a reinterpretat scaunele și portul popular. Expoziția susținută de Fundația Fildas Art și Catena pentru Artă, poate fi vizitată în perioada 2 - 20 iulie 2025.
“Vă invit să vizitați această expoziție”, spune artista Svetlana Utto Predescu, “pentru că din moștenirea de la părinți, de la mătușile mele și de la unchi, am imaginat niște obiecte noi, reciclate și reinterpretate. Și cred c-o să vă placă imaginația, ideile mele creatoare. Eu consider că de această dată, pornind de la folclorul românesc și toate straiele și țesăturile românești din zona Sibiului mai ales, am interpretat până la cele mai moderne și mai de impact lucrări ale mele, cele pe fond negru.”
Constantin Hostiuc, critic de artă și curatorul expoziției, povestește despre expoziția deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român: “Aici e un șir și un cumul de memorii personale. E ca și cum doamna Utto și-ar fi deschis un mare cufăr în care a ținut foarte multe materiale. Acolo e vorba de o gândire care începe în idilismul copilăriei – bucuria de a te juca cu fiecare obiect și de a-i găsi un sens oarecare. Se leagă firește de preocuparea sau formarea dumneaei de designer, de architect, de om care are o claritate a lucrului și o claritate a înțelegerii materialului. Putem găsi o familie de semne mitice și pe care le asociem lumii mistice și culte a satului, le putem transporta înțelesurile, le putem descoperi și interoga și în formula lor foarte cultă.”
Text si poze: www.sensoarte.ro
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Expoziția Ovidiu Maitec 100 se desfasoara în perioada 20 iunie – 30 august 2025 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Cel mai puternic urmaș spiritual al lui Brâncuși, artistul care a izbutit să introducă lumina în lemn, cum îl caracteriza Mircea Eliade, Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, la Arad. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, în 1950. La începutul anilor ‘60 cioplea „un fel de zid, poartă sau pasăre”, o lucrare în al cărei perete apăreau pentru prima dată perforațiile în lemn ce aveau să devină principala sa inovație tehnică în sculptură.
Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' , care marchează 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian poate fi vizitată până pe 30 August 2025 la Muzeului Național al Literaturii Române, sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.
“Casa9 – villa & spa” din Eșelnița, județul Mehedinți reprezintă un exemplu al evoluției serviciilor turismului, ospitalității și agrementului în spectaculoasa zonă a Cazanelor Dunării. Situată într-un peisaj pitoresc dunărean, pe drumul naţional DN57 ce leagă Orşova de Moldova Nouă, la aproximativ 15 km de Orsova, Casa9 își așteaptă oaspeții.
La Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov , vă invităm să vizitați în această vară expoziția de artă contemporană “Cercul magic al vieții”. Expoziția reunește lucrări ce ilustrează colțuri din natură, surprinse de artiștii: Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Bianca Ioniță și Eugen Pană. În ciclicitatea naturii, materia se metamorfozează din propriile resurse. Regnurile se extind și coabitează în rezonanță. Expoziția este deschisă în perioada 10 iulie – 30 septembrie 2025.
În perioada 18 iunie – 6 iulie 2025, Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” va găzdui expoziția de artă plastică „Ars Poetica”, semnată de artiștii Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Bianca Ioniță și Eugen Pană.
Cea de-a șasea ediție a Bienalei de artă contemporană Art Encounters de la Timișoara, oferă un dialog între istorie și timpul prezent, prin lucrările a 60 de artiști români și internaționali din 30 de țări.
Expoziția “HEART - Medicamente și Sentimente” este un eveniment colateral Bienalei Art Encounters 2025 din Timișoara, organizat cu sprijinul CATENA, partener de expoziție al bienalei. HEART aduce împreună două perspective artistice complementare – cea a artistului român Teodor Graur și a artistei COADY din Australia, într-un discurs vizual despre relația dintre abstract și concret, dintre remediu și emoție, dintre vitalitate și corporalitate. Expoziția, realizată de Galeria Sandwich, este deschisă la ISHO Pavilion din Timișoara, în perioada 31 mai – 28 iunie 2025.
Prima lună a verii, iunie așa cum arată denumirea populară, este luna în care se coc cireşele și alte fructe specifice începutului verii, cu alte cuvinte se dă startul la cules de fructe. Oamenii petrec cea mai mare parte din zi în natură poate și datorită faptului că predomină mirosul de tei, iasomie şi privirea e încântată de roşul macilor din lanurile de grâu. Fructele specifice sau de sezon, suculente şi aromate, sunt caisele, căpşunele, vişinele, zmeura şi, nu în ultimul rând, cireşele.
O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
Dăm timpul înapoi și, aproape ca în poveștile bunicilor noștri, redescoperim cea mai veche mașină de spălat, vâltoarea. În vremurile de mult apuse, când totul se țesea manual sau la război, oamenii spălau țesăturile în apa râului sau în vâltori. Poate unii dintre noi, am avut norocul ca în copilărie, când mergeam la țară, la bunici, să vedem femeile cu coșul plin de rufe care asudau din greu la întorsul și bătutul apei cu rufele. În alte locuri, de regulă în zonele de munte, se construiau așa numitele vâltori, unde apa repede de munte învârtea țesăturile într-o formă conică din lemn, ca înt-o centrifugă sau ca într-o mașină de spălat. La ora actuală, în România, aceste vâltori aproape au dispărut.
