Pentru călătorii nostalgici și cei însetați de cultură și frumos, Maramureșul este un tărâm al poveștilor, o destinație perfectă unde pot ridica un pic cortina timpului și călători zeci, poate sute de ani înapoi.

Tradițiile și mai ales acel stil de viață simplu și apropiat de natură la care majoritatea țărilor vest-europene au renunțat de decenii, chiar de secole, atrag atenția vizitatorilor străini doritori de experiențe autentice, unice și memorabile. Ospitalitatea cu care sunt întâmpinați toți oaspeții este o altă constantă a acestui colțișor al României. Peisajele de vis, dealurile molcome și munții cu forme și nume deosebite fac din acest “plai cu flori” unul de neocolit. 

Bisericile din lemn din patrimoniul UNESCO

Cele opt bisericuțe protejate de UNESCO începând din anul 1999 sunt împrăștiate în sate vechi, răsfirate printre dealuri molcome. Ctitorite în sec. XVII-XVIII, bisericile au fost construite special din lemn, pentru a putea fi demontate și relocate, la nevoie. Unele sunt mai vechi decât hrisoavele oficiale, altele sunt amplasate acum în alt loc decât cele în care au fost ctitorite. Bisericuța de lemn din Bârsana e ponosită, îți lasă impresia că e părăsită pe un vârf de deal, într-un colț de sat. Ridicată în anul 1720, aceasta este unica biserică din cele opt care a servit la început ca biserică de abaţie. A fost transformată în biserică parohială în 1806.

Una dintre cele mai vechi este Biserica de lemn din Ieud Deal. Supranumită “Biserica bătrână”, a fost ridicată în anul 1364, starea bună a picturilor sale interioare fiind remarcabilă. Biserica “Sfinții Arhangheli” din Rogoz, ctitorită în anul 1633, pe locul unui lăcaș de cult distrus de tătari, este și ea într-o stare bună.

Bisericile de lemn “Sfinții Arhangheli” din Surdești, “Sfânta Paraschiva” din Poienile Izei, “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Bârsana, “Sfinţii Arhangheli” din Plopiș, “Sfânta Paraschiva” din Densești, “Sfântul Nicolae” din Budești Josani completează lista bisericilor UNESCO din zonă.

Valea Izei

Aceasta este cea mai autentică zonă, îndrăznesc să spun, te vei convinge imediat ce ieși de pe drumurile bătătorite, lăsându-te condus de spiritul de aventură…sau de Waze.

Valea Izei ascunde peisaje de o frumusețe unică, bucolice. E atât de multă liniște încât poți să-ți auzi gândurile zăbovind un pic pe pajiști, fânețe, în livezi. Satele, vechi de sute de ani, au ulițe strâmte și alambicate, porți falnice spun povești în lemn, oamenii sunt și primitori și harnici. Aici puteți vedea multe din autenticele porți maramureșene și case vechi tradiționale. Și, dacă ajungeți la vreme de sărbătoare, aveți șansa de a admira frumoasele costume populare. Sunt purtate cu mândrie, de mic, de mare.

Biserici vechi, muzee, ateliere meșteșugărești, mori de vânt și vâltori sunt atracțiile “must see” ale zonei. Nu ocoliși astfel satele Bîrsana, Botiza, Vadu Izei, Ieud, Săcel, Bogdan Vodă și Dragomirești. 

Mănăstirea Bârsana

Un reper spiritual foarte iubit al Văii Izei este Mănăstirea Bârsana. Construită din piatră şi lemn, Mănăstirea Bârsana este o oază de liniște și un rai al florilor. Actualul ansamblu monahal a fost ridicat începând cu anul 1994 pe locul unei mănăstiri înființate cel mai probabil în sec. al XIII-lea. Vechea mănăstire s-a dezvoltat până în anul 1721, când a fost distrusă de austro-ungari. Te poți caza chiar aici, în complexul monahal.

La celălalt capăt al satului Bârsana, pe dealul Jbâr, este bisericuța din lemn UNESCO cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, care datează din anul 1720. Nu o ocoli, nu merită să fie lăsată uitării.

Cimitirul Vesel din Săpânța

Strălucita și curajoasa idee de a scrie un epilog dulce-amar, scurt și cuprinzător, despre viața și personalitatea unui om ajuns la capătul drumului pe pământ a scos Săpânța din anonimat. Textele, unele ironice, altele amare ca un stigăt de disperare, precum și desenele de pe crucile sculptate și vopsite în culori “naive” au adus faimă internațională acestui cimitir unic.. Cimitirul a devenit o atracție turistică în toată regula, are un program de funcționare, zilnic între orele 10-18.00 și o taxă modică la intrare.

Biserica Mânăstirii Săpânța-Peri

La nici doi km de Cimitirul Vesel, turla Bisericii Mănăstirii Săpânța-Peri, de 77 metri, și-a dobândit statutul de cea mai înaltă construcție din lemn din Europa. Construită în anul 1997 în mijlocul unei păduri de fagi seculari, biserica are hramul Sf. Arhanghel Mihail. Amplasată foarte aproape de granița cu Ucraina, biserica a fost ctitorită special pentru a reaminti de un vechi lăcaș de cult, din piatră, ctitorit în anul 1391 de nepoții lui Dragoș Vodă. A fost parte a unei mănăstiri care a găzduit sediul central al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului, vreme de 312 ani. 

Cu mocănița pe Valea Vaserului

Mocănița urmărește pufăind traseul spectaculos al Văii Vaserului iar călătoria durează ore bune (aprox. șase ore dus-întors). În acest timp, va trebui să admirați peisajele înconjurătoare și să socializați “pe viu”, mare parte din traseu nu are semnal GSM. Este una dintre ultimele căi ferate forestieră funcționale din Europa, care intră pe un traseu de aprox 60 de kilometri în pustietate, în pădurea (încă) deasă. Mocănița trage gâfâind vagoanele, înghițind avidă buștean după buștean. La Paltin există și un mic Muzeu al Mocăniței. Pe traseul Vișeul de Sus-Paltin-Vișeul de Sus există două halte. E bine să aveți apă și mâncare în bagaje.

Cascada Cailor

Cascada e amplasată la 1.300 m altitudine, iar căderea de apă are mai multe trepte, cea mai lungă fiind de opt metri. Cascada oferă un peisaj de vis, dar cu o poveste tristă, de unde i se trage și numele. Căderea de apă are 90 m înălţime, e cea mai înaltă cascadă din țară. Apa de la precipitații și de la topirea zăpezii se adună într-un circ glaciar, de unde se prelinge pe versanţii abrupţi ai Piatra Rea.

Puteți ajunge la Casacada Cailor din stațiunea Borșa, fie pe jos, pe un traseu montan ușor de opt km (din care cinci km se pot parcurge cu mașina), fie cu telescaunul. De la telescaun începeți o drumeție lejeră de maxim 30 minute. 

Satul Breb

“Culcușit” la poalele Creasta Cocoșului din Munții Gutâi, Breb este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din țară. Ulițele sale desfundate și alambicate sunt pitorești pentru turiști dar provocatoare pentru șoferi. Cu casele sale vechi din lemn, și ulițele desfundate și foarte strâmte pe alocuri Breb, l-a fermecat pe Prințul Charles care și-a cumpărat proprietăți aici. Vizitați biserica veche de lemn, monument istoric cu hramul Sf. Arhangheli, admirați gospodăriile tradiționale și sculpturile porților monumentale de lemn. Atmosfera e una specială, liniștea adâncă, aerul curat. E ca un capăt de lume, unul care nu se dă încă uitării…

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare

În Muzeul Satului din Baia Mare puteți admira case tradiționale, troițe și obiecte gospodărești din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș: Chioar, Maramureșul Istoric, Lăpuș și Codru. E interesant și frumos, oare cum trăiau și la ce visau oamenii care locuiau în căsuțele acestea acum 100 de ani?

Muzeul de Mineralogie din Baia Mare

Muzeul expune mii de eșantioane minerale, roci sau fosile care de care mai interesante. Și frumoase, așa cum sunt delicatele flori de mină, de zeci de mii ani vechime. Exponatele de aici au ieșit la lumină din minele maramureșene și din munții din vestul țării, pentru a ne trezi interesul, setea de cunoaștere și dragoste pentru acest pământ bogat.

Mănăstirea Rohia și Mănăstirea Sfânta Ana

Ridicată în mijlocul unei păduri de fag și stejar, la o altitudine de aprox. 500 m, Mănăstirea Rohia, cu hramul Sfânta Ana, este un reper al spiritualității românești, o destinație de suflet și pentru cei care iubesc natura. Cadrul natural, liniștea și biblioteca bogată l-au cucerit pe scriitorul N Steinhard. Acesta a îmbrăcat sutana monahală chiar aici, unde a rămas 11 ani, până la moarte, în 1989.

Mănăstirea a fost ctitorită de preotul Nicolae Gherman, paroh în satul Rohia, la poalele Dealului Viei, pe care e aşezată mănăstirea. Acesta a zidit mănăstirea în memoria fiicei sale, Anuţa, care a murit la vârsta de 10 ani. Lucrările au început în anul 1923 și, doi ani mai târziu, au fost ridicate o biserică modestă şi o casă monahală. Mănăstirea a fost sfinţită în 1926. Este la cca. 50 km de Baia Mare și la nouă km de Târgu Lăpuş.

Muzeul Memorial Sighet

Fosta închisoare construită în 1939 și devenită loc de supliciu pentru mulți condamnați de regimul totalitar a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Fiecare celulă a temniței ororilor comuniste a fost transformată în sală de muzeu. Oferă astfel detalii tematici sau cronologice ale comunismului care a marcat Europa de Est în special.

Destinație Ecoturistică

Dacă nu v-am convins încă, trebuie să amintesc de drumețiile pe care le puteți face pe traseele marcate din Rezervația Creasta Cocoșului, despre alpinism sau escaladă. Creasta Cocoșului este ultima rămășiță a unui crater vulcanic care a erupt acum aproximativ nouă milioane de ani aici, în Munții Gutâi. Iarna, pârtiile de schi din Borșa, Cavnic, Izvoare, Mogoșa și Șuior sunt atracții de neocolit. Și o știre bună. Statutul de destinație ecoturistică acordată zonei Mara – Cosău – Creasta Cocoșului a fost prelungit cu trei ani de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Carmen Neacșu

Consilierturism.ro