2023, Anul “Ciprian Porumbescu” -
Anul 2023 este anul Ciprian Porumbescu pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea şi comemorarea a 140 de ani de la moartea compozitorului. De asemenea, anul 2023 este și anul Dimitrie Cantemir. Pe tot parcursul anului se vor organiza evenimente culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţilor şi operelor acestora.
Violonist, compozitor și teolog, Ciprian Porumbescu s-a născut la data de 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, în familia modestă a preotului Iraclie Golembiovski şi al Emiliei Clodniţchi, de origine poloneză, având o soră mai mare, Mărioara. Din cauza lipsei resurselor, nu a avut parte de o formare constantă și a început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, pentru a-l continua, peste ani, la Viena.
Mihai Eminescu, cel mai bun prieten al lui Ciprian Porumbescu
În anul 1881, familia sa îşi schimbă numele în Porumbescu, după ce acesta a fost folosit, o perioadă, drept pseudonim.
Patriot devotat, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna (1871), participă la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, și impresionează asistența cu interpretarea sa la vioară.
Până în anul 1873 a studiat la gimnaziul superior de la Suceava, însă, din cauza sărăciei, stătea cu chirie în încăperi mici şi pline de igrasie, mâncarea nu era nici ea îndestulătoare şi probabil că aici tuberculoza i s-a strecurat în trup, el fiind foarte preocupat de muzică şi nu de persoana sa. În martie 1873, Ciprian a trecut cu bine examenul de maturitate, iar în perioada 1873 – 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi, perioadă în care, în 1876, moare mama sa, Emilia.
Berta Gorgon, marea iubire a lui Ciprian Porumbescu
În desele vacanţe pe care le petrecea la Stupca, o cunoaşte pe Berta Gorgon, o fată înaltă şi subţire, fiică a pastorului evanghelic din Ilişeşti, de care s-a îndrăgostit iremediabil. La scurtă vreme, pentru ca iubirea lor să nu „degenereze”, şi fiindcă familiile celor doi erau de confesiuni diferite, Berta a fost trimisă în străinătate, rămânând marea iubire, neîmplinită, a compozitorului.
Ciprian Porumbescu scria despre Berta Gorgon
„Numai ea singură îmi poate da curajul şi puterea de a răbda mai departe şi a duce munca începută la bun sfârşit”, iar ea răspundea: „Cât de rău îmi pare că nu pot sta faţă în faţă cu acela căruia toată viaţa mea aş dori să-i fiu cu inima deschisă…”
În anul 1878, Ciprian Porumbescu este arestat, alături de alţi tineri, în urma unei contrademonstraţii și a fost închis timp de trei luni la Cernăuţi. Se afla la Stupca, i-au dat voie să-şi ia cu el vioara şi o gramatică a limbii franceze şi a fost urcat într-o căruţă şi dus până la Cernăuţi, un drum în care apa rece i-a pătruns prin haine.
Însă temniţa în care şi-a petrecut Crăciunul anului 1878 s-a transformat foarte tare, frigul din celulă şi mâncarea proastă a dus la îmbolnăvirea acestuia de tuberculoză. Bolnav de tuberculoză, la doar 29 de ani se stinge din viață (6 iunie 1883), în casa de la Stupca, localitate ce îi poartă astăzi numele și în care se află și muzeul său memorial.
„Să nu lăsaţi muzica mea să moară!”
„Să nu lăsaţi muzica mea să moară!” au fost ultimele sale cuvinte șoptite surorii sale.
Printre cele mai populare lucrări ale sale, sunt „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce dă astăzi imnul naţional al Albaniei – „Hymni i Flamurit”, melodia fostului imn al României, „Trei culori”, valsurile „Zâna Dunării” şi „Camelii”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostaşilor români” şi altele.
Căsuţa din Stupca este Casa Memorială Ciprian Porumbescu
Peste ani a rămas, mărturie a trăirilor lui Ciprian Porumbescu, căsuţa din Stupca (azi Ciprian Porumbescu) şi muzeul cu acelaşi nume situat chiar în faţa cimitirului în care acesta îşi doarme somnul de veci.
Locuința a fost inaugurată drept casă memorială la 9 iunie 1963. Din holul micuț aflat în dreptul ușii casei se deschid alte două uși, către cancelaria preotului Iraclie, tatăl lui Ciprian Porumbescu, și bucătăria de vară. În interior există piese de mobilier vechi, fotografii și chiar pianul Mărioarei, sora artistului. Pe tavanul casei, pe una dintre bârnele de lemn se găsește semnătura muzicianului, făcută cu un briceag în vremea copilăriei.
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
