Casa Iilor din Ponoare, Mehedinţi – Poveşti cusute cu dor
revista@vacantelatara.ro
Dacă există ceva ce unește toate sufletele de român de pe acest pământ, acel ceva este IA.
Mi-am dat seama de acest aspect încă de la începuturile mele.
Constat după 8 ani că nu m-am înșelat. Ia românească este prezentă pe toate continentele lumii, dar pe mine mă bucură faptul că a început să fie redescoperită de româncele noastre din țară. Au de unde alege. În fiecare colțișor de țară există mâini dibace care cos modele minunate.
Îmi place să cred că în atelierul meu de la Ponoarele
nu doar coasem. Noi scriem povestea IEI.
Poate părem lipsiți de modestie, dar veți vedea că iile noastre sunt aparte.
Noi pictăm în cruciulițe florile câmpului, gândurile, dorurile, bucuriile și chiar necazurile.
Asta facem la Ponoarele, iar dacă v-ați gândiți să descoperiți aceste taine, vă așteptăm.
Dacă v-ați gândit să vă îmbogățiți zestrea, vă așteptăm cu modele pe măsură.
Noi pictăm în cruciulițe florile câmpului, gândurile, dorurile, bucuriile și chiar necazurile.
Asta facem la Ponoarele, iar dacă v-ați gândiți să descoperiți aceste taine, vă așteptăm.
Dacă v-ați gândit să vă îmbogățiți zestrea, vă așteptăm cu modele pe măsură.
Invitație la Casa Iilor
Pensiunea are povestea ei. Am reușit să aranjăm pentru musafirii noștri cinci camere cu tot confortul.
De restul s-a ocupat Dumnezeu, pentru că ne-a hărăzit să trăim într-un loc binecuvântat.
Podul lui Dumnezeu, Cheile Baluței, Câmpurile cu lapiezuri, Peștera Ponoarele sunt atracții care trebuie bătute cu piciorul.
Nicăieri n-o să găsiți o apă mai dulce și un aer mai curat, deoarece se spune ca zona noastră are o mare încărcătură energetica. Nu o spun eu, o spun specialiștii și o simt toți cei care ne-au trecut pragul.
Pensiunea are povestea ei. Am reușit să aranjăm pentru musafirii noștri cinci camere cu tot confortul.
De restul s-a ocupat Dumnezeu, pentru că ne-a hărăzit să trăim într-un loc binecuvântat.
Podul lui Dumnezeu, Cheile Baluței, Câmpurile cu lapiezuri, Peștera Ponoarele sunt atracții care trebuie bătute cu piciorul.
Nicăieri n-o să găsiți o apă mai dulce și un aer mai curat, deoarece se spune ca zona noastră are o mare încărcătură energetica. Nu o spun eu, o spun specialiștii și o simt toți cei care ne-au trecut pragul.
Anul acesta sărbătorim Ziua Iei
aducând modele noi, spre bucuria tuturor celor care iubesc portul popular.
“Casei Iilor” din Ponoare, Mehedinţi...la început de poveste
Da... nu am avut niciun gând de pensiune. Trebuie să spun adevărul! Începutul a pornit din două cuvinte: REGRET și AMBIȚIE.
Am avut norocul să am două bunici harnice și pricepute. Mâinile lor de aur făceau lucru de migală, încântându-mi copilăria cu cele mai frumoase costume populare, atât pentru mine cât și pentru păpușile mele.
În timpul lucrului, le auzeam sporovăind:
"-Nu vezi tu, fă, că ăstea de-acu' nu mai pun mâna pe lucru? Maaare păcat! Au uitat de hainele noastre frumoase, le e rușine să poarte asemenea mândreți."
Au trecut ani, și odată cu ei, plecată fiind din locurile natale, a început să încolțească în mine AMBIȚIA de a transforma REGRETUL lor în mândrie.
Și așa a fost.
Am pornit cu ac, ață, cincizeci de metri de pânză și sute de kilograme de inconștiență.
Astfel a luat ființă “IE TRADIȚIONAL ROMÂNEASCĂ.”
Acum, după.....ani suntem cunoscuți peste tot. Lumea ne apreciază pentru frumusețea modelelor, calitatea lucrăturii și seriozitate. Tot mai mulți și-au dorit să vadă cum se lucrează. Le-am spus:
"-Veniți la Ponoarele! Aveți ce vedea!"
Au venit, au văzut și mult le-a mai plăcut. Dar, iar se năștea un regret, acela că își doreau să rămână mai mult. Și așa ne-am gândit să construim un loc de suflet, aproape de atelierul nostru cu mâini de aur. Aici a început nebunia....
Da... nu am avut niciun gând de pensiune. Trebuie să spun adevărul! Începutul a pornit din două cuvinte: REGRET și AMBIȚIE.
Am avut norocul să am două bunici harnice și pricepute. Mâinile lor de aur făceau lucru de migală, încântându-mi copilăria cu cele mai frumoase costume populare, atât pentru mine cât și pentru păpușile mele.
În timpul lucrului, le auzeam sporovăind:
"-Nu vezi tu, fă, că ăstea de-acu' nu mai pun mâna pe lucru? Maaare păcat! Au uitat de hainele noastre frumoase, le e rușine să poarte asemenea mândreți."
Au trecut ani, și odată cu ei, plecată fiind din locurile natale, a început să încolțească în mine AMBIȚIA de a transforma REGRETUL lor în mândrie.
Și așa a fost.
Am pornit cu ac, ață, cincizeci de metri de pânză și sute de kilograme de inconștiență.
Astfel a luat ființă “IE TRADIȚIONAL ROMÂNEASCĂ.”
Acum, după.....ani suntem cunoscuți peste tot. Lumea ne apreciază pentru frumusețea modelelor, calitatea lucrăturii și seriozitate. Tot mai mulți și-au dorit să vadă cum se lucrează. Le-am spus:
"-Veniți la Ponoarele! Aveți ce vedea!"
Au venit, au văzut și mult le-a mai plăcut. Dar, iar se năștea un regret, acela că își doreau să rămână mai mult. Și așa ne-am gândit să construim un loc de suflet, aproape de atelierul nostru cu mâini de aur. Aici a început nebunia....
Suflet, suflet...dar cum va fi?
Apare mama bățoasă:
-Să fie cu etaj și cu terase că avem ce arăta: Podul lui Dumnezeu, Steiul Ponorii, Lacul Zaton, Munții Cernei.
-Stop! spun eu. Știu că avem ce arăta. Comuna Ponoarele este plină de minunății, dar eu îmi doresc, ca cei care vin să-și odihnească pașii și gândurile pe meleagurile noastre, să simtă spiritul și tradiția locurilor; iar somnul să le fie mângâiat de mireasma florilor de pe iile noastre frumoase. " Fiecare cameră va simboliza o ie cusută de ponorencele noastre.
Apare întrebarea:
" Care ii? Că sunt sute. Cum le alegem?"
Totul a venit de la sine.
Intră soțul în prima încăpere și zice :
" - Simt miros de lavandă. Cred că mireasma a ajuns de la plantația Elizei, de mai jos. Îmi doresc să se numească OdaIA cu lavandă.
I-am respectat dorința deoarece simțeam că e ceva divin. Și eu, când am creat ia cu lavandă, am gândit același lucru.
Tatăl meu trebăluia de zor.
" - Pot să aleg și eu?
- Tu, nuuu! Ști că stai foarte prost cu partea artistică. Ai grijă, mai bine, să facă meseriașii lucru de calitate, să nu ne facem de rușine! Să nu spargă prea mult iarba din jur, că nu știu dacă mai dă romanița aia. Mi-ar părea tare rău de ea.
-De ce sunteți urâcioase? Uite, camera asta să fie OdaIA cu margarete, sau romanițe cum le ziceți voi. Nu vedeți că parcă pășesc singure peste prag? "
M-am întors și eu și mama ca teleghidate. Chiar avea dreptate. Și s-a numit OdaIA cu margarete.
A venit rândul fetelor din atelier, care au votat și au deliberat:
" - Următoarea cameră să fie cu flori de mac! Este ia pe care noi o iubim foarte mult. "
Fie după voia lor, că prea sunt fete de treabă.
"-Nu-mă-uita! zice buna mea, dintr-un colț.
-Cum să te uit, buna mea dragă! Vei alege următoarea cameră.
-Știam că eu urmez. Voiam doar să-ți spun cu odaia cu flori de nu-mă-uita să o împodobești. " Și dorința ei poruncă a fost pentru mine.
Știam că alegerea mea va fi ia cu floarea soarelui, deoarece simțeam deja căldura degajată de florile mari și galbene ce mi le și imaginam pe tot mobilierul.
" - Ce mobilier? Că doar n-ai de gând să-l faci pictat?
-Ba da, bineînțeles! Locul acesta va fi special. Nu știu dacă vreodată voi avea câștig, dar vreau, ca cel care ne calcă pragul, să-și dorească să revină, și iar să revină, și iar să revină...
" - Hei! Trezește-te! Pe cine o să găsești?"
Și am găsit. Oameni cu aceeași chemare, care au venit și s-au îndrăgostit de locuri și de ceea ce fac. Nu se putea altfel, doar au suflet de artiști. Le-am dat iile și le-am spus ce-mi doresc. Rezultatul mi-a umplut inima.
Așa a luat ființă Casa Iilor.
Apare mama bățoasă:
-Să fie cu etaj și cu terase că avem ce arăta: Podul lui Dumnezeu, Steiul Ponorii, Lacul Zaton, Munții Cernei.
-Stop! spun eu. Știu că avem ce arăta. Comuna Ponoarele este plină de minunății, dar eu îmi doresc, ca cei care vin să-și odihnească pașii și gândurile pe meleagurile noastre, să simtă spiritul și tradiția locurilor; iar somnul să le fie mângâiat de mireasma florilor de pe iile noastre frumoase. " Fiecare cameră va simboliza o ie cusută de ponorencele noastre.
Apare întrebarea:
" Care ii? Că sunt sute. Cum le alegem?"
Totul a venit de la sine.
Intră soțul în prima încăpere și zice :
" - Simt miros de lavandă. Cred că mireasma a ajuns de la plantația Elizei, de mai jos. Îmi doresc să se numească OdaIA cu lavandă.
I-am respectat dorința deoarece simțeam că e ceva divin. Și eu, când am creat ia cu lavandă, am gândit același lucru.
Tatăl meu trebăluia de zor.
" - Pot să aleg și eu?
- Tu, nuuu! Ști că stai foarte prost cu partea artistică. Ai grijă, mai bine, să facă meseriașii lucru de calitate, să nu ne facem de rușine! Să nu spargă prea mult iarba din jur, că nu știu dacă mai dă romanița aia. Mi-ar părea tare rău de ea.
-De ce sunteți urâcioase? Uite, camera asta să fie OdaIA cu margarete, sau romanițe cum le ziceți voi. Nu vedeți că parcă pășesc singure peste prag? "
M-am întors și eu și mama ca teleghidate. Chiar avea dreptate. Și s-a numit OdaIA cu margarete.
A venit rândul fetelor din atelier, care au votat și au deliberat:
" - Următoarea cameră să fie cu flori de mac! Este ia pe care noi o iubim foarte mult. "
Fie după voia lor, că prea sunt fete de treabă.
"-Nu-mă-uita! zice buna mea, dintr-un colț.
-Cum să te uit, buna mea dragă! Vei alege următoarea cameră.
-Știam că eu urmez. Voiam doar să-ți spun cu odaia cu flori de nu-mă-uita să o împodobești. " Și dorința ei poruncă a fost pentru mine.
Știam că alegerea mea va fi ia cu floarea soarelui, deoarece simțeam deja căldura degajată de florile mari și galbene ce mi le și imaginam pe tot mobilierul.
" - Ce mobilier? Că doar n-ai de gând să-l faci pictat?
-Ba da, bineînțeles! Locul acesta va fi special. Nu știu dacă vreodată voi avea câștig, dar vreau, ca cel care ne calcă pragul, să-și dorească să revină, și iar să revină, și iar să revină...
" - Hei! Trezește-te! Pe cine o să găsești?"
Și am găsit. Oameni cu aceeași chemare, care au venit și s-au îndrăgostit de locuri și de ceea ce fac. Nu se putea altfel, doar au suflet de artiști. Le-am dat iile și le-am spus ce-mi doresc. Rezultatul mi-a umplut inima.
Așa a luat ființă Casa Iilor.
Veți avea prilejul să întâlniți oameni deschiși și primitori, cu respect pentru cei ce le trec pragul. Veți întâlni mâini de aur, ce prin a lor migală creează minunății. Ne dorim doar să fiți curioși și să întrebați. Noi vom fi aici, cu toată atenția și considerația.
Vă așteptăm cu drag la Casa Iilor!
Vă așteptăm cu drag la Casa Iilor!
Iulia Martinescu
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Expoziția Ovidiu Maitec 100 se desfasoara în perioada 20 iunie – 30 august 2025 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Cel mai puternic urmaș spiritual al lui Brâncuși, artistul care a izbutit să introducă lumina în lemn, cum îl caracteriza Mircea Eliade, Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, la Arad. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, în 1950. La începutul anilor ‘60 cioplea „un fel de zid, poartă sau pasăre”, o lucrare în al cărei perete apăreau pentru prima dată perforațiile în lemn ce aveau să devină principala sa inovație tehnică în sculptură.
Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' , care marchează 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian poate fi vizitată până pe 30 August 2025 la Muzeului Național al Literaturii Române, sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.
“Casa9 – villa & spa” din Eșelnița, județul Mehedinți reprezintă un exemplu al evoluției serviciilor turismului, ospitalității și agrementului în spectaculoasa zonă a Cazanelor Dunării. Situată într-un peisaj pitoresc dunărean, pe drumul naţional DN57 ce leagă Orşova de Moldova Nouă, la aproximativ 15 km de Orsova, Casa9 își așteaptă oaspeții.
La Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov , vă invităm să vizitați în această vară expoziția de artă contemporană “Cercul magic al vieții”. Expoziția reunește lucrări ce ilustrează colțuri din natură, surprinse de artiștii: Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Bianca Ioniță și Eugen Pană. În ciclicitatea naturii, materia se metamorfozează din propriile resurse. Regnurile se extind și coabitează în rezonanță. Expoziția este deschisă în perioada 10 iulie – 30 septembrie 2025.
Profund atașată de tradițiile românești și moștenirea lăsată de familia sa, artista Svetlana Utto Predescu și-a propus să împărtășească cu publicul cele mai dragi amintiri, transformând în operă de artă obiectele primite în dar. Expoziția “Povestea continuă”, pe care a organizat-o la Sala Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, este o superbă instalație vizuală în care o să vă bucurați de modul jucăuș în care artista a reinterpretat scaunele și portul popular. Expoziția susținută de Fundația Fildas Art și Catena pentru Artă, poate fi vizitată în perioada 2 - 20 iulie 2025.
În perioada 18 iunie – 6 iulie 2025, Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” va găzdui expoziția de artă plastică „Ars Poetica”, semnată de artiștii Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Bianca Ioniță și Eugen Pană.
Cea de-a șasea ediție a Bienalei de artă contemporană Art Encounters de la Timișoara, oferă un dialog între istorie și timpul prezent, prin lucrările a 60 de artiști români și internaționali din 30 de țări.
Expoziția “HEART - Medicamente și Sentimente” este un eveniment colateral Bienalei Art Encounters 2025 din Timișoara, organizat cu sprijinul CATENA, partener de expoziție al bienalei. HEART aduce împreună două perspective artistice complementare – cea a artistului român Teodor Graur și a artistei COADY din Australia, într-un discurs vizual despre relația dintre abstract și concret, dintre remediu și emoție, dintre vitalitate și corporalitate. Expoziția, realizată de Galeria Sandwich, este deschisă la ISHO Pavilion din Timișoara, în perioada 31 mai – 28 iunie 2025.
Prima lună a verii, iunie așa cum arată denumirea populară, este luna în care se coc cireşele și alte fructe specifice începutului verii, cu alte cuvinte se dă startul la cules de fructe. Oamenii petrec cea mai mare parte din zi în natură poate și datorită faptului că predomină mirosul de tei, iasomie şi privirea e încântată de roşul macilor din lanurile de grâu. Fructele specifice sau de sezon, suculente şi aromate, sunt caisele, căpşunele, vişinele, zmeura şi, nu în ultimul rând, cireşele.
O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie. ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor. Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.
