Ruta Bisericilor de Lemn din județul Bihor
revista@vacantelatara.ro
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului, a creat un sistem voluntar de recunoaștere a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile de turism sau de autoritățile publice locale. În acest sens, pe data de 23 iunie 2020 a fost recunoscută prima Rută Cultural Turistică, cea a Bisericilor de Lemn din județul Bihor.
Ruta Bisericilor de Lemn din Bihor poate fi descrisă ca o călătorie în timp, de-a lungul a sute de ani de istorie. Aceasta evidențiază esența spiritului românesc comunitar și creativitatea artistică, regăsită în bagajul decorativ, pictural și conceptual. Documentația, în vederea recunoașterii drept Rută Cultural Turistică locală, a fost transmisă de către Agenția de Management al Destinației Bihor.
„În țara noastră există multe destinaţii și obiective turistice care pot fi promovate prin Rute Cultural Turistice, indiferent că vorbim despre o tematică istorică, arheologică, religioasă sau gastronomică. Ce ne propunem noi, la nivelul ministerului, este să le oferim această recunoaștere și astfel să subliniem importanța dezvoltării produselor turistice românești”
a declarat Emil-Răzvan Pîrjol,
secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism.
Sistemul de recunoaștere voluntară, caracterizat de experiența dobândită la nivel instituțional prin exercitarea calității de membru al Acordului Parţial Extins, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, urmărește conștientizarea actorilor din turism asupra semnificației patrimoniului cultural material și imaterial pentru societate și pentru generațiile următoare, în contextul valorificării economice durabile.
Un alt obiectiv al acestui demers este identificarea Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate pe plan local, regional sau național, cu scopul de a implementa modele de bune practici care pot crește competitivitatea activității turistice. Se are în vedere, totodată, acordarea de consultanță celor care doresc să le dezvolte la nivel național sau eventual să le certifice la nivel european.
Procedural, după depunerea documentației la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, autorii vor primi în termen de 30 de zile răspunsul privind recunoașterea drept Rută Cultural Turistică locală, regională sau națională. Rutele Cultural Turistice Naționale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei județe, iar cele realizate la nivel regional din minimum 2 localități.
Amintim că mai multe obiective turistice din țara noastră sunt incluse în 8 rute culturale certificate de Consiliul Europei, respectiv Ruta Transromanica, Ruta Moştenirii Evreieşti, Ruta Cimitirelor Semnificative, Ruta Art Nouveau, Ruta Împăraților Romani și Dunăreană a Vinului, Ruta Culturală ITER VITIS, Ruta Culturală ATRIUM și Ruta Cortinei de Fier.
De asemenea, țara noastră face parte și din Ruta Istoriei Antice a României la Marea Neagră și Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova. În prezent, sunt în proces de finalizare Ruta Națională a Orașelor și Stațiunilor Balneare Istorice și Ruta Națională a Vinului Românesc.
Sistemul de recunoaștere voluntară, caracterizat de experiența dobândită la nivel instituțional prin exercitarea calității de membru al Acordului Parţial Extins, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, urmărește conștientizarea actorilor din turism asupra semnificației patrimoniului cultural material și imaterial pentru societate și pentru generațiile următoare, în contextul valorificării economice durabile.
Un alt obiectiv al acestui demers este identificarea Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate pe plan local, regional sau național, cu scopul de a implementa modele de bune practici care pot crește competitivitatea activității turistice. Se are în vedere, totodată, acordarea de consultanță celor care doresc să le dezvolte la nivel național sau eventual să le certifice la nivel european.
Procedural, după depunerea documentației la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, autorii vor primi în termen de 30 de zile răspunsul privind recunoașterea drept Rută Cultural Turistică locală, regională sau națională. Rutele Cultural Turistice Naționale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei județe, iar cele realizate la nivel regional din minimum 2 localități.
Amintim că mai multe obiective turistice din țara noastră sunt incluse în 8 rute culturale certificate de Consiliul Europei, respectiv Ruta Transromanica, Ruta Moştenirii Evreieşti, Ruta Cimitirelor Semnificative, Ruta Art Nouveau, Ruta Împăraților Romani și Dunăreană a Vinului, Ruta Culturală ITER VITIS, Ruta Culturală ATRIUM și Ruta Cortinei de Fier.
De asemenea, țara noastră face parte și din Ruta Istoriei Antice a României la Marea Neagră și Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova. În prezent, sunt în proces de finalizare Ruta Națională a Orașelor și Stațiunilor Balneare Istorice și Ruta Națională a Vinului Românesc.
! Videoclipul de prezentare a Rutei Bisericilor de Lemn din Bihor poate fi urmărit accesând următorul link: https://www.facebook.com/MinisterulTurismuluiMT/videos/669755700258756
SERVICIUL RELAȚIA CU MASS-MEDIA
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.
,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu . În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.
Bucurie, frumusețe și magie găsiți în expoziția de artă CATS ARE TAKING OVER, care este un remediu pentru suflet așa cum este pisica, personajul principal al acestei expoziții. Un nou spațiu cultural din București - Vila Catena s-a deschis cu această inedită expoziție, care reunește lucrările a 45 de artiști și grupuri artistice din România, China, Franța, Polonia, Spania, Australia, SUA. Expoziția este deschisă în perioada 10 aprilie - 30 iulie 2025, joi și vineri între orele 15 -19, sâmbătă între orele 12-16, la Vila Catena (str. Radu Calomfirescu nr. 15, București).
Muzeul Oului din Vama-Bucovina a marcat la finele anului 2024 aniversarea de 30 de ani de la deschidere iar fondatoarea acesteuia, prof.ing.Letiția Orșivschi Heiser a împlinit 25 de ani de activitate internațională.
În urmă cu 21 ani, în anul 2004, în destinațiile rurale românești a fost marcată pentru prima dată Ziua Națională a Turismului Rural . Sărbătorită an de an în Duminica Floriilor, această zi specială a turismului autohton adună laolaltă proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști…într-o veritabilă horă a ospitalității și autenticității.
O fascinantă introspecție realizează artistul vizual Ion Anghel, prin operele sale de artă. Sincere și profunde, lucrările reunite în expoziția "Agorafobia", transmit esența trăirilor artistului și ne ajută să înțelegem societatea actuală. Vă invităm să vizitați expoziția "Agorafobia" în perioada 13 martie – 9 aprilie 2025, la Muzeul Național al Țăranului Român din București.
In data de 28 Martie 2025, incepand cu ora 18.30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani va avea loc concertul "În lumea lui George Enescu". Alexandru Tomescu- vioară Eduard Kunz- pian În program: Jules Massenet- Meditația Fritz Kreisler- Frumosul rozmarin Fritz Kreisler- Capriciul vienez Fritz Kreisler- Liebesfreud George Enescu- Balada George Enescu- Lăutarul George Enescu- Sonata a III-a în caracter popular românesc Informații: Site: https://filarmonicabotosani.ro/
În perioada 23-25 aprilie 2025, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează cea de-a XVIII-a ediție a activității Târgul Meșterilor Populari. Manifestarea are ca obiectiv principal valorificarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale autentice.
În pitorescul meleag al Argeșului ,în Valea Siliștii, comuna Aninoasa , o frumoază zonă deluroasă, la marginea pădurii, oaspeții ce trec pragul complexului agroturistic și de agrement “ Pe culmile Bucuriei ” vor experimenta îmbinarea ospitalitații cu relaxarea, dar și cu sănătatea prin activități sportive și recreative.
Gala anuală a premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (AJTR) – preşedinte, Mihai Ogrinji – desfăşurată în Vâlcea, la Drăgăşani, ne-a ocazionat o (re)descoperire a respectivelor meleaguri. Astfel, între altele, am vizitat, cu pioşenie, mănăstirile brâncoveneşti Mamu Lungeşti (pictor, Pârvu Mutu) – stareţă, maica Pavelina Ioniţă – şi Brâncoveni – aceasta din urmă în apropiere, în judeţul Olt, în perimetrul aceleiaşi localităţi regăsindu-se şi fragmentele de zid ale caselor domneşti în care s-au născut Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu; catedrala din Drăgăşani (construcţie 1930-1936); „expoziţia documentară Gib. I. Mihăescu”, găzduită într-o cameră a casei prozatorului drăgăşenean, acum aflată în proprietatea unei nepoate, dna Daciana Floroiu – absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti – care înţelege perfect importanţa cultivării memoriei bunicului său.
