Iunie – Cireşar
Prima lună a verii, iunie așa cum arată denumirea populară, este luna în care se coc cireşele și alte fructe specifice începutului verii, cu alte cuvinte se dă startul la cules de fructe. Oamenii petrec cea mai mare parte din zi în natură poate și datorită faptului că predomină mirosul de tei, iasomie şi privirea e încântată de roşul macilor din lanurile de grâu. Fructele specifice sau de sezon, suculente şi aromate, sunt caisele, căpşunele, vişinele, zmeura şi, nu în ultimul rând, cireşele.
Este a șasea lună calculat după calendarul gregorian și are 30 zile, în data de 21 iunie este solstițiului de vară care marchează ziua cea mai lungă a anului în emisfera nordică, după această dată ziua începe să scadă și noapta să crească. Mai exact, solstițiul de vară este momentul din timpul zilei în care Pământul este cel mai aproape de Soare, marcând începutul verii astronomice.
Iunie are o serie de sărbători unele cu dată fixă, altele cu dată mobilă respectiv cele legate de sărbătoarea Învierii Domnului.
Nu sunt multe cele cu dată fixă, unele sunt dedicate sfinților pe când altele au și semnificații legate de lucrările agricole. În calendarul popular, Sărbătoarea Grâului este prezentă în ziua de prăznuire a Sfântului Vartolomeu, în data de 11 iunie. Sfântul Vartolomeu a fost unul dintre cei doisprezece ucenici ai Lui Hristos. El a vestit Evanghelia în Arabia, Persia, India și Armenia. Țăranii credeau că Sfântul Vartolomeu bagă bob spicului de grâu, îl împârguiește și îi grăbește coacerea. Ca personificare a zilei ce-i poartă numele, Vartolomeul Grâului îi pedepsea pe cei care îi nesocoteau ziua: bătea piatra, stârnea furtunile și vijeliile (Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Transilvaniei). În această zi, țăranii mergeau cu grâul la biserică, pentru a fi binecuvântat. Din acest grâu se făcea pâinea, dar ei hrăneau cu el și animalele și pasările, pentru a fi ferite de boli. Mulți cred și acum că pe bobul de grâu se vede chipul Lui Hristos. Pâinea este considerată "fața Lui Hristos", iar cine o călca în picioare săvârșea un mare păcat. Țăranii mai știau un lucru: din grâu se face pâinea, iar din pâine se preface Trupul Lui Hristos în Liturghie.
Ziua de 24 iunie are o dublă semnificație, este ziua în care se face pomenirea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul dar și Sânzienele sau Drăgaica, a cărei denumire diferă în funcție de regiunea țării de unde provine planta: în Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureș, nordul Moldovei se numește sânziană și drăgaica în Dobrogea, Moldova de sud și centrală, și Muntenia.
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută și sub denumirea de "Cap de vară”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu.
Potrivit tradiției, Sânzienele considerate zâne, bune sau rele, plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și pasările, umplu de leac și miros florile, tămăduiesc bolnavii și apară semănăturile de grindină.În ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe câmp flori de sânziene și împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Dacă acestea se agățau de horn, era semn că se apropie cununia. Tot în noaptea de Sânziene, fetele își puneau sub pernă flori de sânziene pentru a-și visa ursitul. În unele zone ale țării, fetele agățau coronițele în diferite locuri și dacă a doua zi le găseau pline de rouă, era semn că se vor mărita în vara care urma să înceapă.
Sânzienele ca zâne, pot fi aducătoare de rele dacă oamenii lucrează în ziua de 24 iunie. Dacă nu sunt cinstite, stârnesc vijelii și lasă câmpul fără rod și florile fără leac. Manifestările cultice de altădată, de cinstire a zeiței agrare, au devenit ocazii de întâlnire și cunoaștere a tinerilor în vederea căsătoriei și apoi, vestite târguri, bâlciuri și iarmaroace de Drăgaică, Sânziene și de Fete.
În aceeași zi este celebrată ziua națională a iei care din decembrie 2022 a intrat pe lista patrimoniului imaterial UNESCO: Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România.
Pe data de 29 iunie, se face pomenirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, de 29 iunie a anului 67, în timpul prigoanei creștine declanșată de împăratul roman Nero. Importanța sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru care, spre deosebire de Postul Paștelui, Postul Crăciunului și Postul Sântămăriei, are număr variabil de zile, începe după sărbătoarea Rusaliilor și uneori poate dura 2-3 zile. Local, sărbătoarea era anunțată de anumite repere cosmice și terestre: apariția licuricilor, amuțitul cucului, răsăritul constelației Găinușei și altele.
Sărbătorile cu dată mobilă care pot fi celebrate în luna iunie sunt Înălțarea Domnului (40 de zile de la Înviere, celebrată în luna iunie doar când Paștele cade târziu în aprilie sau chiar la început de mai) și Rusaliile sau Cinzecimea, Pogorârea Sfântului Duh (50 de zile de la Înviere). A fost numită "Rusalii" de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană "Rosalia", consacrată cultului morților. Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea Rusaliilor este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară.
Superstițiile din specifice acestei luni ne spun că dacă este să ne luăm după prezicerile populare, atunci când tună și fulgeră în luna iunie, vara va fi ploioasă, iar recoltele de grâu vor fi bogate. În schimb, dacă în această lună vor fi multe ploi, culturile de porumb și de viță-de-vie vor fi afectate, însă de Crăciun vom avea parte de belșug. De asemenea, dacă în iunie sunt omizi, înseamnă că va fi recoltă bună de grâu şi de struguri. În ce privește calendarul agricol în această lună se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, iar viile se sapă pentru a doua oară.
Denumirea de Iunie vine din latinescul Iunius, de la zeiţa Iuno, soţia lui Jupiter şi ocrotitoarea femeilor măritate (după alte surse este protectoarea căsătoriilor și a femeilor care nășteau). Probabil din acest motiv cele mai multe nunţi se făceau în luna Iunie. Grecii numeau luna iunie Skirophorion.
Text: Crina Chiriac, Foto: Cristian Catana
Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec
