Expoziţia “Cela Neamţu – Miracolul firului de lână”, Muzeul Naţional Cotroceni

revista@vacantelatara.ro
catena-blog

De la începutul lunii Martie și până pe 15 Aprilie 2024, Muzeul Naţional Cotroceni a găzduit impresionanta expoziţie “Cela Neamţu – Miracolul firului de lână”. Exponatele sunt veritabile obiecte de patrimoniu realizate în peste 60 de ani de creaţie și inspiraţie artistică de doamna Cela Neamţu, considerată” Pasărea cea măiastră a tapiserei româneşti”.

 

Așa cum ne-a obișnuit an de an, în luna Martie, Muzeul Naţional Cotroceni prezintă publicului o artistă contemporană, ocazie prin care, în cultura românească s-a realizat o îmbinare între tradiţia autentică românească și arta universală contemporană, mărturie fiind creaţiile expoziţiei “Mircolul firului de lână”.

 

Astfel, timp de o lună și jumătate vizitatorii au avut ocazia de a admira tapiserii impresionante realizate de artista Cela Neamţu aduse de la muzee din toată ţara.

 


Dintre lucrări expuse în cadrul Muzeul Naţional Cotroceni menţionăm: “Colegele” - Muzeul Județean Buzău; “Altar” - Muzeul de Artă Vizuală Galați, “Imperiala” - Centrul Cultural „Cela Neamțu”, Ciurea, Iași, “Umbrae Parvae” - Colecția Lixandru Neamțu, “Broderii cu Punctul de la Putna”, “Colecția Cela Neamțu”, sau “Fereastră Manuelină”- Colecția Tudor Bălan.

“Mereu declar că-mi place să mă joc cu firele. Aşa am făcut şi cu petecuţele primite de la Lena Constante, deşi iniţial, femeile ce au avut grijă de dânsa au dorit să le arunce. Pot spune că le-am salvat, le-am adoptat şi-n forma pe care le prezint, cred că pot ţine şi 500 de ani. Nu sunt asemenea iilor de îmbrăcat. Aceste creaţii ale mele sunt “ii-tablou”, petece de ii cu desen pastel – un act de creaţie, pe care l-am început în 2015.

E o terapie pentru mine, bucuria aceasta a lipitului, a croitului cu petice. E un fel de joc copilăresc. Când eram mică mama îmi dădea petice și mă jucam pe prispă, le coseam, le tăiam… Asta e bucuria pe care o simt acum când stau și lucrez asemenea minunății”, declară artista Cela Neamţu.


Cela Neamţu – “Doamna tapiseriei româneşti”

Născută în data de 16 Iulie 194 în localitatea Piciorul Lupului din judeţul Iaşi, Cela Neamţu a dus povestea taipseriei româneşti peste tot în lume, culegând aprecieri pe deplin meritate. Începând cu anul 1970 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, după absolvirea Istitutului “Nicolae Grigorescu” – secţia “Artă Textilă” din Capitală. Dincolo de graniţele ţarii, doamna tapiseriei româneşti a fost aleasă în anul 1990 drept membru corespondent al E.T.N – “Eurpean Textile Network” cât şi al I.T.N.E.T – International Textile Network.

Artista Cela Neamţu s-a afirmat în lumea tapiseriei prin crearea "Punctului de la Putna. Acesta este inspirat din broderiile medievale românești. În anul 1987, lucrările sale realizate în această tehnică spectaculoasă au impresionat publicul prezent la cea de-a XIII-a ediție a Bienalei de Tapiserie din Lausanne, Elveția.

Premii şi distincţii: 

1974 - Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru prototip;

1978 - Premiul II pentru Tapiserie oferit de Ministerul Culturii;

1984 - Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru Tapiserie;

1986 - Diplomă de Onoare la Cvadrienala Artelor Decorative din Erfurt, Germania;

1987 - Placheta la a 8-a Bienală Internaţională de Arte din Valparaiso, Chile;

2000 - Medalia Mihai Eminescu;

2001 - Ordinul Naţional Serviciul Credincios în Grad de Comandor;

2003 - Nominalizată pentru Premiul Academiei Române;

2005 - Premiul de Excelenţă din partea Patronatului Naţional Român;

2006 - Medalia de Aur a Salonului Artiştilor Plastici Francezi, ediţia nr. 217, Grand Palais, Paris;

2008 - Premiul “Vasile Pogor” din partea primăriei oraşului Iaşi;

15 decembrie 2011 - ACADEMIA ROMÂNĂ acordă PREMIUL ,,ION ANDREESCU” în domeniul artelor plastice pentru ÎNTREAGA CREAŢIE doamnei CELA NEAMŢU. STOP

 (www.celaneamtu.ro)

 

Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.

 

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

March 14, 2026
“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.
February 26, 2026
”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.
February 9, 2026
În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.
February 8, 2026
Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”
February 8, 2026
În liniștea pădurii de foioase, pe culmea unui deal pitoresc, pensiunea “Casa cu Tei” din Sărata-Monteoru își scrie firesc povestea ospitalității buzoiene, o poveste frumoasă de la începutul anilor 2000.
By Cristian Catana February 6, 2026
Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre. Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.
February 6, 2026
Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.
By Cristian Catana February 6, 2026
Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .
January 30, 2026
𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐 marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei. Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.
January 22, 2026
Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor. În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare. Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.
Mai multe articole
catena-page