Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

RAD Sculpture Park 2026 - RAD ART FAIR 2026, Hotel Caro, Bucuresti

Wed, 29 Apr 2026 08:19:19 GMT

RAD ART FAIR 2026 continuă cu cea de-a patra ediție desfășurată la Caro Hotel Bucharest - ca o platformă colaborativă dedicată consolidării scenei de artă contemporană din România și creșterii vizibilității artiștilor și galeriilor locale într-un context international. Evenimentul se desfășoară în perioada 23 – 26 Aprilie 2026.

Totodată, RAD Sculpture Park 2026 revine în grădinile CARO cu un nou concept, „CO-LAC”, curatoriat de Alex Radu și Anne Marie Lolea. Designul expoziției este dezvoltat de Justin Baroncea, Maria Ghement și Alexandra Müller.

Reunind peste 60 de artiști și peste 100 de lucrări, proiectul se desfășoară de-a lungul malului Lacului Tei și continuă să extindă ceea ce poate fi o expoziție în aer liber.

Conceptul pornește de la ideea de „co”, adică colaborare, conviețuire și conexiune, iar acest lucru se reflectă în modul în care se desfășoară expoziția. Aceasta analizează ce înseamnă să fii împreună, să împărtășești spațiul și să exiști în relație unul cu celălalt, mutând accentul de la lucrările individuale la experiență în ansamblu.

Expoziția “RAD Sculpture Park 2026” se poate vizita gratuit în grădinile Hotelului Caro până în data de 15 Mai 2026.

Expoziția „Sărbătoarea florilor" la Galeria Romană

Wed, 29 Apr 2026 08:06:11 GMT

Galeria Romană vestește primăvara prin minunatele opere de artă din expoziția „Sărbătoarea florilor" . Având în centru artiștii Grupului Prolog, această expoziție este ca un câmp încântător unde vibrează diferite culori. Expoziția de pictură și sculptură „Sărbătoarea florilor" este deschisă la Galeria Romană (Bd. Lascăr Catargiu nr. 1, București) în perioada 25 martie – 2 mai 2026.

Privim “Floarea de măr” pictată atât de sensibil de maestrul Paul Gherasim, și simțim forța frumuseții și a renașterii primăverii. Admirăm cu sufletul deschis lucrările de artă și să lăsăm bucuria lor să ne învăluie.

Această expoziție este o carte de vizită a Galeriei Romană, astfel fiind sărbătoriți și comemorați artiștii apropiați galeriei. Sunt expuse lucrări semnate de: Silvia Radu, Ruxandra Grigorescu, Maria Grigorescu, Grupul Prolog, Ștefan Râmniceanu, Florin Niculiu, Vasile Gorduz, Sorin Dumitrescu, Dinu Săvescu, Cristian Dițoiu, George Hristea, Bogdan Turcea, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu, Marin Mihai Horea, Mircea Hristescu și Teodor Zaica.

Text si poze: www.sensoarte.ro

Ziua Națională a Turismului Rural marcată în Duminica Floriilor

Thu, 02 Apr 2026 09:45:27 GMT

Începând din anul 2004, Ziua Națională a Turismului Rural este sărbătorită în Duminica Floriilor. Iată cum după 22 de ani această zi este marcată în zone prielnice turismului rural și agroturismului, unind proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști… pentru a sărbători ospitalitatea și autenticitatea locală.

În toți acești ani de când sărbătorim Ziua Naţională a Turismului Rural, aceasta a călătorit în zone reper precum: Fundata, Şirnea, Moieciu, Bran, Râşnov, Prejmer, Rucăr, Dragoslavele, Horezu, Peștișani-Hobița, Tismana, Cazanele Dunării-Eșelnița, Rășinari, Sibiel-Mărginimea Sibiului, Alba Iulia, Albac, Turia-Băile Balvanyos, Oituz, Praid, Târgu-Neamţ, Agapia, Iași, Poiana Stampei, Ciocănești, Vama-Bucovina, Botiza,Sărata-Monteoru, Berca, Crişan-Tulcea.

Anul 2026 este declarat “Anul Constantin Brâncuși ” și ne dorim să subliniem importanța culturii locale și naționale ca element esențial al turismului rural. Satele și destinațiile rurale din România oferă vizitatorilor oportunitatea de a descoperi muzee, case memoriale, meșteșuguri și povești care păstrează vie identitatea noastră culturală.

. Pe lângă omagiul adus artistului Constantin Brâncuși, este o oportunitate de promovare a reperelor culturale, a patrimoniului artistic și de organizare de evenimente care să contureze rolul pe care l-a avut marele sculptor în arta românească, cu realizări recunoscute internațional.

Ne dorim ca atât vizitatorii, cât și autoritățile locale să susțină și să promoveze legătura dintre autenticitate, cultură, istorie și turismul rural.

În același timp, încurajăm pensiunile și gazdele din toate colțurile țării să dezvolte și să promoveze turismul cultural prin rute tematice, care să pună în valoare patrimoniul local și experiențele autentice.

Foto: Casa Memoriala "Nicolae Iorga", Botosani , Agrement in Sadova, Suceava, Muzeul Memorial Ipotesti, Botosani

Pentru turismul rural, aceste rute sunt extrem de valoroase. Ele prelungesc durata șederii, încurajează explorarea zonei și aduc beneficii mai multor comunități, nu doar unei singure unități de cazare.

“Anul 2026 este "Anul Constantin Brâncuși" iar acest lucru ne inspiră să încurajăm cât mai multe comunități rurale să își pună în valoare patrimoniul, creativitatea și spiritul local, într-un mod autentic și viu, promovând astfel destinațiile rurale și atrăgând turiștii. Îmi doresc ca Gorjul și operele lui Brâncuși din Târgu-Jiu să fie descoperite și redescoperite de câți mai multi vizitatori! Totodată, locuri, oameni, evenimente locale și toate elementele ce țin de cultură și specific zonal să le vedem evidențiate în cât mai multe destinații din România, dar și de peste hotare.

La mulţi ani turismului rural și… la cât mai mulţi turiști fericiţi!” declară conf. univ.dr. Maria Stoian, fondator ANTREC.

Calendarul și timpul lui - Aprilie – Prier.

Thu, 02 Apr 2026 09:17:24 GMT

Prier vine de la primăvară, deoarece în această lună primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi. În această lună se continuă semănăturile de primăvară, se închid țarinele pentru pășunatul devălmaș, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite.

Se sărbătorește Sf. Gheorghe care înverzește codrul este opusul Sf. Dumitru care se sărbătorește în octombrie/Brumărel. În latină, există mai multe variante referitoare la denumire. Numele vine de la Apreio, apreris, care înseamnă a deschide, deoarece acum se deschid mugurii plantelor. Pe de altă parte, se consideră că vine de la Afrodita, zeița greacă a dragostei și a frumuseții, iar Venus, corespondenta latinească, era sărbătorită în mod tradițional în aprilie.

Text: dr. Alexandra Crina Chiriac

Călător prin tradiții

Wed, 25 Mar 2026 09:47:29 GMT

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” invită copii să participe la ateliere inspirate din obiceiuri, sărbători și meșteșugurile tradiționale, ateliere organizate în cadrul programului Călător prin tradiții. Atelierele durează 50 de minute și se adresează copiilor peste 10 ani și adulților, în funcție de specificul fiecărei activității.

Detalii găsiți în textul formularului, al cărui link este acesta https://forms.gle/ebq5tWj64Fhki7HGA

Expoziția Brâncuși de la Neue Nationalgalerie Berlin

Sun, 22 Mar 2026 09:41:06 GMT

Un public numeros și un interes mediatic remarcabil au marcat vernisajul expoziției dedicate lui Constantin Brâncuși la Neue Nationalgalerie din Berlin, desfășurat joi, 19 martie 2026. Evenimentul a reunit peste 100 de jurnaliști acreditați și un număr impresionant de invitați, confirmând încă de la deschidere amploarea și relevanța internațională a proiectului. Expoziția este deschisă publicului larg, oferind acces la o amplă retrospectivă organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului român. Reunind peste 150 de lucrări – sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă – expoziția propune o perspectivă complexă asupra operei lui Brâncuși și a influenței sale asupra modernismului european.

Proiectul, realizat în colaborare cu Centre Pompidou, se desfășoară sub înaltul patronaj al Președintelui Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, al Președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, și al Președintelui României, Nicușor Dan, subliniind dimensiunea europeană a proiectului. Ambasada României în Republica Federală Germania și Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin se numără printre partenerii instituționali. Expoziția este realizată într-un spațiu iconic proiectat de Ludwig Mies van der Rohe, recunoscut pentru transparență, claritate și rigurozitate geometrică, calități care amplifică experiența vizuală a sculpturilor. Curatorii Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp, împreună cu Ariane Coulondre și Valérie Loth, au declarat pentru presa germană că relația dintre lucrări și spațiul muzeului oferă o percepție unică a formelor brâncușiene și evocă modul în care Brâncuși își concepea atelierul.

Expoziția oferă publicului o incursiune în universul artistic al lui Constantin Brâncuși, prezentând nu doar sculpturile sale renumite – de la „ Sărutul” și „Muza Adormită” la „Pasărea în spațiu” – ci și o reconstrucție parțială a celebrului său atelier parizian de pe Impasse Ronsin, unde a creat majoritatea lucrărilor sale și unde a primit prieteni, artiști și colecționari. Brâncuși a lucrat în stilul „taille directe”, modelând direct piatra și lemnul, iar fiecare bază a sculpturilor sale era parte integrantă a operei. Expoziția ilustrează preocuparea sa pentru formele esențiale, pentru ambiguitatea formelor și pentru interacțiunea dintre obiect, soclu și spațiu, precum și folosirea luminii și a mișcării pentru a pune în scenă sculpturile. Această abordare face ca expoziția să fie nu doar o retrospectivă a lucrărilor, ci și o experiență comprehensivă asupra modului în care Brâncuși a redefinit sculptura modernă.

Text, foto: https://www.modernism.ro/

Expoziția „Artele focului”,Muzeul Județean Botoșani

Thu, 19 Mar 2026 09:05:10 GMT

Muzeul Județean Botoșani organizează, în perioada 18 martie – 18 aprilie 2026, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă”, expoziția „Artele focului”, cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Științele Naturii Dorohoi (Galeria de Artă Contemporană Sticlă-Porțelan).
Expoziția reunește peste 40 de obiecte decorative din sticlă și porțelan realizate de artiști sticlari și ceramiști din întreaga țară, sub egida unor tabere de creație organizate la Întreprinderea de Sticlărie și Porțelan Dorohoi, în cadrul Simpozionului Național de Creație Industrială „Ambient”.

În expunere se regăsesc obiecte create de artiștii Aurelian Antal, Maria Antal, Dan Băncilă, Mihai Debeli, Daniela Făiniș, Cătălin Hrimiuc, Leon Mocanu, Neag Valer, Tereza Panelli, Dionisie Popa, Horia Pușcariu, Cristina Rusu, Ioana Șetran și Valerian Țopa.
Curator expoziție: Elena Mihaela Ștefură.
Expoziția poate fi vizitată zilnic, în perioada 18 martie – 18 aprilie 2026, între orele 09.00 – 16.30. Taxă de vizitare: 5 lei grup, elevi, pensionari/10 lei adulți.

Foto, text: CNIT Botosani

Sculpturile artistului Cristian Răduță expuse la Sandwich Neurohope

Sat, 14 Mar 2026 07:48:26 GMT

“Sufletul omului n-a rămas încătușat de pământ, de când știința deschide drumul văzduhului”, spunea Aurel Vlaicu. Iar cunoscutul astronom Carl Sagan scria: “Imaginația ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără ea, nu mergem nicăieri.” Cum și-a imaginat sculptorul Cristian Răduță călătoria în altă lume? Aflați vizitând expoziția intitulată "Să-ți construiești o scară din oasele tale" deschisă la Sandwich Neurohope, în perioada 17 decembrie 2025 – 15 martie 2026.

Sculptorul Cristian Răduță povestește că “expoziția e gândită în două acte. Pentru a o parcurge am ales să începem din camera exploratorie, unde de fapt este o fabrică – zona unde se construiește modulul de explorare. Și vedem diverse personaje care fac planurile – pantera care trasează viitoarea călătorie și caută pe cer constelația perfectă pentru viitorul traseu.

În următoarea încăpere avem desfășurarea evenimentelor și ultima lucrare din acest parcurs, pe care aș vrea s-o vadă lumea. Sculptura reprezintă de fapt întoarcerea din călătorie, fiind magnetizați tot de Pământ și de lucrurile de aici. E cumva ca un vis, coșmar, în ideea că vrei să pleci de pe Pământ dar totuși trebuie să te întorci pentru că ai niște lucruri de rezolvat aici. Imaginea e dramatică dacă te gândești că e o panteră care cade fără parașută, dar în același timp e o imagine jucăușă.”

“Aterizate în tărâmul generos al Neurohope Sandwich, animalele și păsările subțiri și întinse ale lui Răduță, turnate în aluminiu, rășină sau bronz, devin cadeții cosmici mai mult decât umani, purtători ai încercărilor eșuate repetate ale omului de a domni asupra spațiului extraterestru” scrie Maria Bîrsan.

Foto, text. www.sensoarte.ro

Picturile artistei Ecaterina Vertis expuse la Galeria Romană

Thu, 26 Feb 2026 07:57:52 GMT

”Unde-i iubire, nu-s hotare, Unde-i lumină, nu-i întemnițare” spune artista vizuală de origine română Ecaterina Vertis, cea care a găsit libertatea absolută în iubire și lumină. În picturile sale expuse la Galeria Romană, descoperim multă iubire - iubire pentru copii și părinți, pentru lumea întreagă și pentru artă. Prima expoziție a artistei Ecaterina Vertis organizată la București, se intitulează “ CONTINUUM Fără Început, Fără Sfârșit” și poate fi vizitată în perioada 10 - 27 februarie 2026.

Linia vieții artistei a fost în continuă schimbare, o mișcare fără sfârșit care se reflectă în picturile sale. Născută în Republica Moldova, Ecaterina Vertis a studiat în Ucraina, apoi a plecat în Armenia unde și-a dezvoltat cariera artistică. Călătoria sa continuă, Cipru fiind o nouă sursă de inspirație.

Dr. Dalina Bădescu, critic și istoric de artă, spune: „Tema artistei este una arhetipală – corpul uman adus la geometria fondatoare, prezentat în toate perspectivele pe care artista a putut să le identifice. Și până la urmă arhetipul este în mod profund atemporal, aspațial, dincolo de culturi, dincolo de un moment bine definit și încadrabil într-o definiție. Așadar expoziția „Continuum. Fără început, fără sfârșit” este de fapt un moment atât din creația artistei, cât și din creația unui tip de gândire plastică, care este dincolo de orice fel de delimitare previzibilă.”

Text, foto: www.sensoarte.ro

Primăvara în Sat. Târg de Mărțisor - Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Mon, 09 Feb 2026 11:35:57 GMT

În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.

Sub nenumărate înfățișări, de la simplul șnur, cel mai adesea alb-roșu, însoțit sau nu de o amuletă, până la cele mai meșteșugite forme, prins în piept sau la încheietura mâinii și apoi agățat adeseori într-un pom înflorit, dăruit fetelor, dar și băieților, mărțișorul este unul dintre cele mai populare obiceiuri românești. Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă. Includerea în patrimoniul imaterial UNESCO în anul 2017 printr-un demers comun al României, Republicii Moldova, Bulgariei şi Macedoniei stă mărturie a valorii acestei tradiții desprinse din credințele agrare ale reînnoirii timpului.

Atât de vechi și totuși niciodată învechit, mărțișorul vă așteaptă să-i aflați tainele la târgul nostru din Șos. Kiseleff nr. 28-30, de luni până duminică, între orele 9:00-17:00, unde , ca în fiecare an, meșteri populari și artiști plastici vor expune cele mai frumoase mărțișoare, pe care le puteți cumpăra pentru a le oferi celor dragi.

Accesul se face pe baza biletului de intrare in muzeu.

De vorbă cu meșterii populari - Jozsef Kiss din Câmpenița, Mureș

Sun, 08 Feb 2026 11:34:34 GMT

Domnul Kiss este meșter popular și Tezaur Uman Viu, meșteșugul cu care se îndeletnicește constă în împletituri vegetale din papură. Are pălării, coșuri, suporturi pentru farfurii, papuci, îmbrăcăminte decorativă pentru sticle și multe alte articole cu diverse întrebuințări pentru uz personal, în gospodărie sau extrem de potrivite pentru un cadou. L-am întâlnit la Târgul meșterilor populari de la Oradea și mi-a făcut o plăcere deosebită să stau de vorbă cu dânsul. Mi-a povestit din copilărie, de când satul era plin de meșteri, aproape toți, cu mic cu mare, lucrau la împletituri și făceau o meserie din asta. Mai ales că se câștiga binișor, marfa era achiziționată de cooperație și mai apoi vândută în rețeaua proprie sau mergea la export. ”La început de lună luai o comandă și la final de lună mergeai, predai, … nici atunci nu era mare câștig dar puteai să trăiești.” Când a terminat școala profesională era lacătuș mecanic categoria a 2a iar când a ajuns la categoria a 4a, pe la începutul anilor 90, ”nu câștigam eu ce câștigau părinții din meseria asta!”

Domnul Kiss își aduce aminte că în sat lucrau de dimineață până seara cam toți membrii familiei, 3 sau chiar 4 generații, și toți erau motivați, știind că împletiturile românești ajungeau până în Japonia! Nu mai vorbim de faptul că în țări europene marfa se transporta cu vagoanele, nu atât ca mijloc de transpot cât din punct de vedere al cantității. Pentru că în zonele rurale ocupația principală era realizarea obiectelor de artizanat specifice, în funcție de materia primă existentă. ”Nu doar familia, ci aproape tot satul lucra” a ținut să precizeze. ”Din 800 de suflete, dacă nu luăm în calcul și copiii, circa 80% lucrau.” Normal, când desfacerea era asigurată era mult mai ușor să te concentrezi pe învățare și perfecționare, realizarea obiectelor era scopul final. Acum mai sunt cam 20 de persoane care lucrează, destul de în vârstă și din păcate meșteșugul e pe cale de dispariție. Cel puțin în zonă.

Meșteșugul l-a învățat de mic copil, de la părinți și bunici, și din câte își aduce aminte, deși nu e chiar foarte sigur, și străbunicii lucrau împletituri. Meseria de bază este lăcătuș mecanic, a făcut școala profesională și a lucrat o perioadă însă în timp, dragostea de meșteșugul învățat în copilărie l-a determinat să se concentreze mai mult pe învățarea și perfecționarea a ceea ce a moștenit de la ai lui așa încât la 35 ani a decis să se dedice acestuia. Acest lucru i-a adus și recunoașterea în domeniu astfel încât din iunie 2025, a primit titlul de Tezaur Uman Viu: ”când am depus dosarul am avut eu speranțe dar nu mari speranțe, mai ales că s-au acordat doar 15 titluri pe toată țara”. Dosarul l-a depus în 2024 și a trebuit să facă dovada cunoașterii meșteșugului, a făcut demonstrație, a arătat diplomele de participare la târguri și a adus și persoana care îi duce meșteșugul mai departe, pentru că dacă nu ai cui lăsa meșteșugul nu poți fi tezaur uman viu, este una din condiții. ”… Am 2 fete și ele au învățat. Cea mică a fost și a făcut și ea demonstrație, că știe meșteșugul”. Alți ucenici nu are iar fetele lucrează când pot. ”Acum din păcate, din ce vinzi nu poți întreține o familie”. De regulă lucrează iarna, iar vara participă la târguri și se ocupă cu vânzarea mărfii.

Domnull Kiss știe că un meșter trebuie să cunoască nu doar tehnica de lucru ci și materialul cu care lucrează. Dânsul își procură materia primă, papura, din ”pescării, din apă statătoare pentru că în apa curgătoare nu crește”. Chiar dânsul recoltează pentru că trebuie să cunoști papura dacă e verde, chiar dacă e coaptă ca să fie firul flexibil, să nu se usuce, altfel la anul nu poți lucra cu ea. ”De acolo începe, mi-a mărturisit meșterul, așa e un meșteșug adevărat, să lucrezi cu un material autentic, natural”.

Oferirea acestui titlu este o recunoaștere a valorii persoanelor care valorifică patrimoniul imaterial și îl duc mai departe iar domnul Kiss a înțeles acest lucru. Dorința de a duce mai departe acest meșteșug a fost mai puternică decât efortul depus și rezultatele nu s-au lăsat așteptate, iar de acest lucru beneficiem cu toții: domnul Kiss este pe lista celor puțini, Tezaure Umane Vii din județul Mureș iar noi suntem cei care ne bucurâm de toate obiectele de artizanat realizate de dânsul și de fetele sale - ucenice, și, de ce nu, să avem curiozitatea să le învățăm!

Text, foto: Alexandra Crina Chiriac

Ospitalitate buzoiană la pensiunea “Casa cu Tei, Sărata Monteoru

Sun, 08 Feb 2026 11:23:26 GMT

În liniștea pădurii de foioase, pe culmea unui deal pitoresc, pensiunea “Casa cu Tei” din Sărata-Monteoru își scrie firesc povestea ospitalității buzoiene, o poveste frumoasă de la începutul anilor 2000.

Gazda, Poliana Partal, și-a dedicat viața domeniului turismului și ospitalității, alegând să continue activitatea din OJT Buzău, cu înființarea unei agenții de turism, alăturându-se familiei ANTREC - președintele filialei ANTREC Buzău – împreună cu fiica sa, Cristina. Iar toate acesea sunt încununate cu ospitalitatea și profesionalismul unei gazde bune, la pensiunea “Casa cu Tei”, dovadă că omul face cinste locurilor.

“Inițial am cumpărat teren pe aceste meleaguri, chiar unde se află acum pensiunea, investind practic într-o dorință. Astfel, am construit pensiunea începând prin a oferi servicii de cazare în patru camere, urmând, ca după accesarea unui proiect, să ne extindem la 8 camere. Era și este afacerea noastră de familie, având fiicele aproape, Irina și Cristina implicându-se activ alături de mine. A fost mai greu la început, că nu avusesem bani şi a trebuit să apelez la credite bancare, ca să pun partea mea de contribuţie, la proiect. Iniţial, locuiam în Buzău şi a trebuit să vindem apartamentul, ca să facem rost de bani. Practic, am riscat totul... dar când vedem astăzi rezultatele realizăm că a meritat şi am câştigat! După aceea, an de an, noi am reinvestit din ceea ce am câştigat, am continuat să accesăm fonduri europene, dar sume mici, că să ne putem susţine partea noastră de contribuţii... Așa am ajuns acum la 26 de camere, restaurantul, terase, și mai nou, piscina cu apă sărată care se bucură de un mare succe s."”, povestește cu nostalgie, Poliana Partal.

Condiții de cazare

Iată cum după 25 de ani, de la cele 4 camere, astăzi pensiunea “Casa cu Tei”, clasificată cu 3 margarete, reprezintă un etalon pentru ospitalitatea pensiunilor buzoiene, oferind servicii de cazare în 26 de camere duble .

Toate camerele dispun de grup sanitar propriu, televizor, Wifi și minifrigider. Unele camere au balcon ce oferă priveliști încântătoare către pădurea din jur sau spre stațiune. Camerele situate la parter au ieșire direct în grădină și livadă, fiind ideale pentru cei ce caută liniște și aproapierea de colțuri de natură.

Piscina cu apă sărată – una dintre principalele atracții la “Casa cu Tei”

Unul dintre cele mai pitorești colțuri ale pensiunii “Casa cu Tei” îl reprezintă zona piscinei și a terasei exterioare, unde, în sezonul cald, turiștii nu numai că se relaxează ci se și bucură de un veritabil izvor de sănătate. Având o dimensiune de 15 x 8 m cu o adâncime între 1 m și 1,8 m, piscina beneficiază de apă sărată, extrem de bogată în minerale - clorurate, sodice, bromurate, iodurate, calcice, magneziene, sulfuroase, apă provenită din Dealul Murătoarea – sursa de apă sărată a stațiunii Sărata-Monteoru.

Gastronomia tradițională valorificată în preparatele restaurantului “Casa cu Tei”

În restaurantul cu specific traditional cu o capacitate de 100 de locuri sau pe terasa acoperită, oaspeții se pot bucura de un meniu variat ce promovează gusturile autentice ale meleagurilor buzoiene. Totodată, în restaurantul pensiunii turiștii au la dispoziție un colt cu produse tradiționale pe care le pot achiziționa. Nu lipsesc vinurile din zona Istrița-Dealul Mare, bere artizanală produsă local, borcane cu dulceață, zacuscă, tării și alte surprize.

Nu trebuie să ratați o masă îmbelșugată cu preparate tradiționale: ciorba de babic, cârnații de Pleșcoi, Tigaia picantă buzoiană cu carne de oaie, “Platoul Drumețului”, Clătitele cu brânză dulce și sos vanilat și multe alte delicii pe care le vom prezenta pe larg într-o ediție viitoare. Dar până atunci, vă recomandăm să le degustați în restaurantul pensiunii “Casa cu Tei”.

Facilități și agrement

- Zonă de relaxare cu bibliotecă și spații de lectură;

- Sală de conferințe cu o capacitate de 70 pers. și toate dotările specifice;

- Terasă panoramică cu spații de relaxare și șezlonguri;

- Colțuri rustice cu elemente tradiționale românești;

- Foișor rustic;

- Locuri de joacă;

- Traseu tematic prin pădure și în livada pensiunii – “Poliana și Livada Magică”;

- Grădină și livadă cu spații de popas și jocuri;

- Restaurant cu meniu traditional și cu o capacitate de 100 locuri;

- Sală de fitness;

Binecuvântată de cadru natural, indiferent de anotimp, pensiunea “Casa cu Tei” oferă oaspeților o experiență de vacanță de neuitat. Fie că doresc relaxare în cadrul pensiunii, bucurându-se de o diversitate de facilități sau că aleg să exploreze zona Buzăului – Sărata-Monteoru, turiștii vor fi pe deplin mulțumiți. În plus, zona Sărata-Monteoru este cunoscută pentru climatul său cu efect sedativ de crutare, specific acestei zone, cu rezultate benefice în cazul persoanelor ce depun efort psihic prelungit.

Pensiunea “Casa cu Tei”, Sărata Monteoru

https://casacutei.ro/

Drumul Schelei, nr. 207,

comuna Merei, Buzău

Lake View Villas, Băbuești, Vâlcea

Fri, 06 Feb 2026 10:23:12 GMT

Indiferent cum te-ai gândi, fără să vrei, Oltul te duce către haiduci și la vremurile de altă dată. Ca un șarpe lung, Oltul se pierde în pădurile, parcă fără sfârșit, ale Dăeștiului, apoi apare iar pentru câteva clipe, urmând să-și găsească drumul către Râmnicu Vâlcea și, de aici, către Dunăre.

Comuna Dăești, cu satele aparținătoare Dăești, Băbuești, Fedeleșoiu și Sânbotin, prin așezarea sa geografică, a fost locul perfect pentru întemeierea castrelor romane, cu munții în spate și apa lângă ele, dovezi ale existenței lor fiind chiar monede găsite ce datează încă din anii 33. Un loc cu o istorie de invidiat, un loc unde viața parcă a uitat să meargă mai departe, un loc unde o zi petrecută echivalează cu renașterea.

În acest ținut de liniște și reverie am găsit locul perfect pentru relaxare, Lake View Villas . Pe dealurile Băbueștiului, la doar câțiva kilometri de drumul național ce leagă Râmnicu Vâlcea de Sibiu, Lake View Villas acoperă toate necesitățile oricărei persoane care nu dorește altceva decât să se relaxeze.

Situat pe DC 17, Lake View Villas vine în întâmpinarea celor ce-i calcă pragul cu facilități pe care nu ți-ai fi putut imagina că le poți găsi aici, în acest colț de lume unde timpul parcă, fascinat, stă pe loc.

Trei vile identice, pe marginea lacului, urează musafirilor bun venit și te îmbie la relaxare cu un living la parter cu bucătărie și șemineu, un salon pentru servirea mesei, terasă la parter cu vedere spre lacul din spate unde se poate pescui și face plajă și cu două balansoare, în față, cu loc special pentru grătar și ciubăr.

La etaj, două camere primitoare cu balcoane ce dau deopotrivă către lac și către ciubăr lasă privirile să hălăduiască nestingherite către meleagurile Oltului.

Toate cele trei vile dispun de aceleași facilități, fiecare vilă având intimitatea proprie.

Bineînțeles, nu lipsesc nici animalele de companie, cățelul și pisica, companioni de nădejde pe toată perioada șederii voastre aici.

Parcarea se face în curtea complexului, iar accesul la internet se poate face prin intermediul unei conexiuni wireless disponibilă pe toată suprafața proprietății. Pentru doritori, Lake View Villas poate organiza și plimbări cu poneii, aceștia putând fi admirați în toată splendoarea lor, pe toată perioada șederii voastre aici.

De menționat este faptul că aici, la Lake View Villas, proprietarul deține și o fermă de vaci, deci aveți ocazia să vă aprovizionați, zilnic, cu lapte proaspăt și produse lactate din fermă proprie.

Pentru doritorii de drumeții, dealurile premergătoare Masivului Cozia oferă o varietate de trasee, majoritatea ducând către castrele romane existente și către bisericile vechi din zonă, cea mai veche fiind situată la doar câteva sute de metri de Lake View Villas, biserica din Băbuești, construită undeva spre finalul secolului XV.

În orice caz, ciubărul cu apă încălzită, liniștea, peisajul mirific, verdele și foșnetul copacilor fac din Lake View Villas locul perfect, departe de tumultul civilizației, unde poți savura fiecare clipă și te poți bucura de relaxarea mult visată.

Lake View Villas,

Băbuești, județul Vâlcea

https://www.lakeview-resort.ro/

Text, foto: Adriana Roman

Februarie – Făurar

Fri, 06 Feb 2026 10:10:11 GMT

Deși e ultima lună de iarnă, februarie era o lună geroasă, cu zăpezi și viscole. Se spune că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Date fiind condițiile aspre, în satele aflate la liziera pădurii, lupii se strângeau în haite și colindau gospodăriile în căutarea hranei, poate tocmai de aceea în trecut era numită și „luna lupilor”. În realitate, uneori lucrurile stau invers, gerul sau înghețul apar la final de lună, de aceea în popor la acest final de lună i se mai spune femartie. Este o lună de tranziție, în care oamenii își făureau plugurile pentru aratul pământului, ascuțeau uneltele pentru începutul sezonului agrar, fierarii își făureau potcoave pentru cai, dar și alte unelte pe care le utilizau la muncile de pe lângă casă sau la câmp, de unde și denumirea populară - Făurar , care vine evident de la a făuri. Totodată, este considerată luna tradițiilor legate de ciclul ”sfârșit – început”, fiind luna în care șezătorile se termină iar activitățile gospodărești se mută treptat spre exterior, ţăranii se pregătesc să întâmpine primăvara, se reiau activitățile pe câmp, natura renaște.

Prima sărbătoare înscrisă în calendarul ortodox este a Sfântului Trifon sau Trif Nebunul prăznuit la 1 februarie, cel care apără viile si livezile de omizi, lăcuste, viermi, gândaci. Pentru a proteja recoltele de insecte, era sărbătorit prin diferite interdicții la muncă. Oamenii se duceau dimineața la biserică ca să ia aghiazmă făcută anume, cu care stropeau culturile, viile, livezile, grădinile. Dealtfel este singura sărbătoare în care se sfințește agheazmă în afara Bobotezei (când se sfințește agheazma mare). Cei din zonele montane fac și ritualuri pentru protecția animalelor din stână, în fața lupilor sau urșilor. De regulă ritualurile erau practicate de bărbați, pentru că ei se ocupau de munca din afara casei, pe când femeile primeneau gospodăria, lipeau cu pământ cuptorul, pereții și vatra casei. Deși Sf. Trifon este un sfânt care oferă protecție în mod special gospodăriilor cu tot ce conțineau acestea, este pomenit alături de sfinții doctori fără de arginți, cunoscuți pentru tămăduirea diverselor boli, numiți adesea în pereche în cadrul slujbelor când se săvârșește taina Sf. Maslu: Cosma și Damian, Chir și Ioan, Pantelimon și Ermolae, Samson și Diomid, Mochie și Anichit, Talaleu și Trifon. Aceștia sunt sfinți vindecători din tradiția creștină ortodoxă, patroni ai medicilor, farmaciștilor și chirurgilor, care uneau știința medicală cu rugăciunea, cunoscuți pentru că ofereau gratuit îngrijire medicală bolnavilor, fără a cere plată, lucrând în numele lui Hristos și promovând credința..

La 40 zile după Crăciun, la 2 februarie, biserica ortodoxă sărbătorește Întâmpinarea Domnului, numită și Stretenie sau Ziua Ursului. Starea vremii mai era interpretată după cum „iese ursul din bârlog”. Pentru a-i câștiga bunăvoința, pe potecile pe unde acesta umbla erau puse bucăți de carne sau vase cu miere de albine. Se consideră că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceștia se ungeau, în ziua de 2 februarie, cu grăsime de urs. Bolnavii de "sperietoare" erau tratați în această zi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea având rolul de a prevedea vremea. Altfel spus iarna începe să-și piardă din puteri, dacă este cald și umezeală, atunci vara va fi călduroasă și roditoare, iar dacă este ger și viscol, atunci urmează o vară rece și cu recolte mici.

24 februarie – Dragobetele, e o sărbătoare păstrată până în zilele noastre deși rădăcinile aproape că sunt greu de determinat, se pare că originile sale se află pe timpul dacilor. Legenda spune că Dragobete este fiul babei Dochia, fiind întruchiparea principiului binelui, al înnoirii, al dragostei și bunei dispoziții și în unele zone poartă numele de Năvalnicul (a fost transformat de Maica Domnului în floarea cu același nume) sau Logodnicul păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. De ziua lui se împerechează toate păsările și toate animalele. Este ziua în care „este obligatoriu ca pe fete să le vadă măcar un băiat, pentru a fi încredințate că vor fi iubite tot anul“. La țară era obiceiul ca în această zi fetele și băieții să se îmbrace în haine de sărbătoare și să culeagă ghiocei, viorele, tămâioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste. De asemenea dacă un băiat își prindea aleasa, era musai să îi fure o sărutare în văzul lumii, ca simbol al dragostei lor. De aici și celebra zicală: Dragobetele sărută fetele! Băieții aveau grijă ca în această zi să nu fie fără pereche, deoarece ar fi fost un semn rău, prevestitor de singurătate până la următoarea zi de Dragobete.

Ziua mai este numită și „capul de primăvară” și era prilej pentru băieții să se prindă ca frați de cruce, iar fetele – surate. Ritualul se făcea „pe pâine și pe sare, însoțite de un jurământ de credință până la moarte”. Începând cu 24 februarie femeile se spălau cu zăpadă topită în care puneau și frunze fragede de fragi, „ca să fie frumoase și plăcute peste an”, dar și pentru a „fi curate, sănătoase și plăcute ca fragii”. Se spunea că dacă plouă în această zi va fi belșug altfel va fi secetă.

In ce privește sărbătorile cu dată mobilă, în luna februarie poate începe Postul cel Mare sau Postul Sfintelor Paști, este singurul post care are două Lăsata Secului, unul pentru carne (Duminica Înfricoșatei Judecăți), celălalt pentru lactate, ouă și pește (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai). Spun că poate începe in februarie pentru că această dată este calculată cu 8 săptămâni înainte de data Paștelui ortodox, ceea ce poate plasa data Lăsatei Secului la începutul lunii martie. De aici vine și expresia ”nu poate să lipsească martie din post”.

Multe dintre superstițiile lunii februarie se leagă de vreme, astfel dacă în luna februarie nu există îngheț, atunci e semn că va fi mană în decursul anului sau dacă în luna lui făurar apa curgătoare e caldă, atunci urmează un ger năprasnic. De asemenea, tot în popor se crede că dacă în luna februarie nu vin ninsorile și viscolele, atunci vor apărea la Paște. Dacă se întâmplă ca în februarie să tune, atunci la vară vor fi furtuni însoțite de grindină.

Text: Alexandra Crina Chiriac

2026 – “Anul Constantin Brâncuși”

Fri, 06 Feb 2026 10:01:18 GMT

Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .

Recunoscut drept una dintre cele mai marcante figuri ale sculpturii internaționale ale secolului al XX-lea, Constantin Brâncuși s-a născut în data de 19 Februarie 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj.

Pe lângă omagiul adus artistului Constantin Brâncuși, este o oportunitatea de promovare a reperelor culturale, a patrimoniului artistic și de organizare de evenimente care să contureze rolul pe care l-a avut marele sculptor în arta românească, cu realizări recunoscute internațional.

Vom căuta ca-n edițiile noastre din acest an să marcăm astfel de evenimente și ceremonii, dorindu-ne să le vedem evidențiate în cât mai multe destinații din România, dar și de peste hotare.

Totodată, ne dorim ca Gorjul și operele lui Brâncuși din Târgu-Jiu să fie descoperite și redescoperite de câți mai multi vizitatori!

Expozitia - 𝐑𝐚𝐝𝐮 𝐎𝐫𝐞𝐢𝐚𝐧: 𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐, Art Encounters Foundation, Timisoara

Fri, 30 Jan 2026 09:02:50 GMT

�� marchează prima expoziție personală de amploare a lui Radu Oreian în România din ultimii 15 ani, după o serie de expoziții și proiecte prezentate cu succes în Italia, Franța și Statele Unite. Expoziția este curatoriată de Diana Marincu și reunește picturi și desene care explorează relația dintre imagine, materialitate și percepție, cu referințe la miniaturi și istoria artei.

Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.

��
Radu Oreian (n. 1984, Târnăveni, România) trăiește și lucrează în Franța. Practica sa se concentrează asupra mediilor clasice ale desenului și picturii, explorând modul în care istoria, miturile antice și arhivele vizuale modelează înțelegerea noastră asupra umanității. Lucrările sale construiesc o amprentă vizuală densă și meditativă, aflată într-o stare pulsantă de tensiune și relaxare. Este reprezentat de 1969 Gallery, Eduardo Secci Gallery și Gallery Nosco.

Expoziția va putea fi vizitată între 23.01 - 21.03.2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00-18:00.

Expoziția este susținută de parteneriatul strategic cu Banca Transilvania, de Catena - partener expoziție și ISHO. Proiect desfășurat în parteneriat cu Institutul Francez din Timișoara, Jecza Gallery, 1969 Gallery și SECCI Gallery. Parteneri media: Revista Arta, Radio România Cultural, Empower Artists, RFI România, Zeppelin și Igloo.

Text, Foto: Art Encounters Foundation

24 Ianuarie 2004 - 24 Ianuarie 2026 – 22 de ani de…”Vacanțe la țară”

Thu, 22 Jan 2026 09:29:27 GMT

Luna Ianuarie aduce în colectivul revistei „Vacanțe la țară” împlinirea a 22 de ani de la publicarea primei ediții, un moment special din viața noastră, marcat la Casa Capșa din București, într-o zi de sărbătoare – 24 Ianuarie 2004, cu ocazia Unirii Principatelor.

În călătoria noastră din 2004 până în 2026 am răsfoit împreună cu cititorii, prietenii și abonații noștri, mii de pagini de articole, fotografii, povești și destinații, toate împărtășite în peste 265 de ediții lunare.

Familia “Vacante la țară” iubește tradițiile, cultura locală, ospitalitatea pensiunilor, gastronomia tradițională, destinațiile rurale autentice, iar de peste două decenii ne dorim să aducem mai aproape de cititori farmecul satului românesc, cu tot ce are el mai valoros. Toate acestea ne-au arătat sau ne-au amintit număr de număr cât de bogată, valoroasă și autentică este lumea satului românesc.

Privim spre 2026 cu entuziasm și dorim ca în acest an să punem în paginile noastre un accent și mai puternic pe legătura dintre cultură și turism, pe promovarea elementelor culturale care dau identitate fiecărei destinații.

Anul 2026 este Anul Constantin Brâncuși , iar acest lucru ne inspiră să încurajăm cât mai multe comunități rurale să își pună în valoare patrimoniul, creativitatea și spiritul local, într-un mod autentic și viu, descriind toate acestea în paginile revistei noastre.

Continuăm să fim activi și constanți în mediul online prin campanii și postări pe social media (Instagram, Facebook, Twitter, Newsletter, Site), plus o variantă online a revistei – mai facilă celor plecaţi peste graniţe.

Aprecieri tuturor celor care ne-au fost aproape în acești 22 de ani. Ei ne-au asigurat continuitatea, ne-au sprijinit logistic și material. Ne-au susţinut eforturile și preţuiesc munca noastră. Mulţumim cititorilor, abonaţilor noștri prezenti si viitori și vă invităm să ne citiți în continuare, să descoperim împreună România rurală, pas cu pas, poveste cu poveste, pagină cu pagină mulți ani și multe ediții de acum înainte!

La mulţi ani, “Vacanţe la ţară”!

Meniu tradițional de la Hanu Ancuței, Tupilați, Neamț

Wed, 21 Jan 2026 09:27:10 GMT

Când pașii drumeților poposesc în Ținutul Neamțului la Hanu Ancuței din Tupilați, fie că optează pentru tradiționalul Han sau aleg Terasa Drumețului Grăbit, poftele vor fi răsfățate cu preparate și bunătăți tradiționale din Meniul Hanului.

Mic dejun

Scorb moldovenesc cu pastramă, cârnat și carne afumată scoase din oala de lut;

Mix de afumături de rață și legume;

Mix de brânzeturi și legume

Lapte acru făcut în casă cu plăcintă tradițională;

Budincă de orez cu dulceață de vișine.

Prânz

Supă de găină cu găluște / Borș de găină cu tăiței;

Dresală cu afumătură de porc;

Ciorbă de coadă de vițel cu tarhon;

Pastramă de porc/oaie la grătar cu mămăligă;

Prune afumate în costiță afumată;

Cotlete de berbecuț cu cartofi făcăluiți cu praz și sos de mentă;

Rasol de vită cu cartofi natur și sfeclă roșie;

Măr copt în aluat cu cremă de vanilie și sos caramel;

Alivancă cu sos de piper și caramel;

Găluște cu prune.

Cină

Cocoșel de munte la grătar cu cartofi glasați;

Bulz țărănesc;

Hribi cu smântână și mămăligă;

Burtă de crap la grătar cu mămăligă;

Păstrăv prăjit cu mămăligă și mujdei;

Colțunași cu brânză și smântână;

Cremă de zahăr ars cu bezea.

Poftă bună!

Hanu Ancuței, Tupilați, Neamț

https://www.hanu-ancutei.ro/

Tihnă, credință și natură la Mănăstirea Agapia

Wed, 21 Jan 2026 09:15:17 GMT

Printre dealuri și păduri, în sufletul tradițional al Ținutului Neamțului, călătorul poate face un popas de suflet pentru tihnă, credință și liniște la Mănăstirea Agapia, așezământ monahal ce poartă hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, sărbătorit în data de 8 noiembrie.

Un detaliu aparte despre Mănăstirea Agapia este felul în care acest așezământ este organizat. Apropiindu-ne de Mănăstire, în dreapta ori în stânga noastră, vom admira casele vopsite în alb și verde, cât și curțile atent îngrijite și pline de flori, unde trăiesc măicuțele. Practic, vom păși printr-un veritabil sat monahal unde viețuiesc în tihnă peste 450 de măicuțe, făcând din Agapia locul cu cea mai mare comunitate de acest fel din România.

Istoria Mănăstirii Agapia începe în secolul al XIV-lea, în vremea când călugărul Agapie a plecat de la Mănăstirea Neamț și s-a retras în sihăstrăie. Astfel a pus bazele unui mic schit de lemn, la aproximativ la 2 km de construcția actuală. Schitul s-a numit inițial Agapia din Deal sau Agapia Veche. Numele „Agapia” vine din grecescul “agapis”, care înseamnă „dragoste creștină”.

Forma pe care o vedem astăzi a fost conturată mai târziu, între anii 1642–1644, când domnitorul Vasile Lupu a sprijinit construirea unei biserici din piatră. De-a lungul timpului, așezământul s-a dezvoltat, iar Agapia a devenit o mănăstire de maici, una dintre cele mai mari din România.

În data de12 septembrie 1647 a avut loc slujba de sfinţire a Mănăstirii Agapia. Aceasta a fost ținută de către Mitropolitul Varlaam Motoc, alături de un sobor de preoţi şi călugări din zonă, în prezenţa domnitorului Vasile Lupu cât și a celor mai de seamă boieri din Moldova.

Un moment esențial din istoria mănăstirii are loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când interiorul bisericii este pictat de Nicolae Grigorescu, pe atunci un tânăr artist în vârsă de 20 de ani, aflat la început de drum. Pictura a durat aproximativ 3 ani (1858-1861), perioadă în care Mănăstirea Agapia a mai fost înzestrată și cu mobilier autentic lucrat în Viena și Paris.

Pictura de la Agapia este unică în lumea ortodoxă: sfinții au chipuri calde, foarte aproape de înfățișări firești omenești. Se spune că tânărul Grigorescu s-a inspirat chiar din “modele vii”, reale – pelerinii ce vizitau locașul. În picture sa, Nicolae Grigorescu a îmbinat tradiția bizantină cu influențe occidentale.

În incinta Mănăstirii Agapia vom descoperi și o impresionantă colecţie muzeală de artă religioasă şi medievală, cât şi o bibliotecă ce cuprinde cărţi şi manuscrise vechi.

Casa Memorială Alexandru Vlahuță – o oprire culturală

La doar câțiva pași de mănăstire, aparținând de satul Agapia, se află Casa Memorială Alexandru Vlahuță, un loc înconjurat de natură, liniște și plin de farmec. Aici a locuit și a scris o parte importantă din opera sa Alexandru Vlahuță care a fost profund îndrăgostit de peisajul și spiritul Moldovei.

Istoria casei tradiționale începe în anul 1880 când sora lui Alexandru Vlahută, Elisabeta Străjescu (1850-1925), a rămas văduvă și s-a călugărit la Mănăstirea Agapia. Aici a ridicat actuala căsuță cu cerdac unde scriitorul Alexandru Vlahuță venea destul de des, se odihnea sau scria, mai ales primăvara și vara. Mai mult decât atât, iubind tihna acestor locuri, Alexandru Vlahuță își invita în vacanță și prietenii, unul dintre ei fiind chiar Nicolae Grigorescu.

Anul cultural Constantin Brâncuși se deschide chiar acasă la marele sculptor

Thu, 15 Jan 2026 09:51:56 GMT

Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” deschide seria de evenimente culturale dedicate „Anului Constantin Brâncuși” cu expoziția personală a bine-cunoscutului artist plastic Petru Lucaci, profesor în cadrul Universității Naționale de Artă din București, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Astfel, în perioada 15 ianuarie – 17 februarie 2026, vă așteptăm la o incursiune printre formele și lucrările monocrome semnate de Petru Lucaci, integrate în expoziția ”Monochrome. There is so much grey to every story”, la sediul Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” din Strada Victoriei 2, Târgu Jiu.

Publicul este așteptat, în data de 24 ianuarie, de la ora 15:00, la un eveniment de tip ”Artist Talk”, în prezența artistului și echipei curatoriale.

Curator al expoziției este Ana Negoiță, lector doctor în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, din cadrul Universității București, iar din echipa curatorială fac parte Ruxandra Barna, Corina Dutu, Maria Mariniță.

Expoziția aduce în atenția publicului din Târgu Jiu, o complexă serie de lucrări monocrome, serie elaborată de artist în perioada 2022-2025.

Proiectul expozițional ”Monochrome. There is so much grey to every story” este realizat în cadrul parteneriatului instituțional dintre Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” și Centrul de Excelență în Studiul Imaginii – CESI din cadrul Universității București.

Sursa: Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”

Prima expoziție Brâncuși în Germania în jumătate de secol

Thu, 15 Jan 2026 09:45:46 GMT

Cea mai mare retrospectivă a operei lui Constantin Brâncuși în Germania este organizată anul acesta la Berlin de Fundația Patrimoniului Cultural Prusac în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris.

Neue Nationalgalerie găzduiește, în perioada 20 martie – 9 august, mai mult de 150 de sculpturi, fotografii, filme și materiale de arhivă. Lucrările provin de la Pompidou, dar și din colecții private și publice internaționale. Vor fi prezentate opere ca „Sărutul”, Pasărea măiastră” și Coloana fără sfârșit”. Un punct de atracție special este reconstrucția parțială a celebrului său atelier, expus în afara Parisului pentru prima dată în șapte decenii.

Constantin Brâncuși (1876 – 1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX. După ce a început cu o formare academică tradițională, și-a dezvoltat propriul stil distinctiv la Paris, începând cu anul 1907. Formele sale organice, reduse la esență, l-au consacrat ca pionier al abstracționismului sculptural la începutul secolului XX. Căutarea continuă a lui pentru un ideal artistic se reflectă în variațiile formale ale câtorva motive centrale și în utilizarea diferitelor materiale și suprafețe.

Expoziția Brâncuși de la Berlin este prima care are loc în Germania în mai bine de 50 de ani. Este curatoriată de Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp, de la Neue Nationalgalerie, și de Ariane Coulondre și Valérie Loth, de la Centrul Pompidou Paris.
Ea are loc sub patronajul comun al președintelui federal Frank-Walter Steinmeier și al președintelui francez Emmanuel Macron.

Anul 2026 este desemnat Anul Brâncuși, marcând 150 de ani de la nașterea artistului. La Roma va fi organizată de Muzeul Național de Artă al României expoziția „Brâncuși: originile infinitului”, concepută ca o incursiune în matricea creativității moderniste. În țară nu au fost încă anunțate evenimente majore. Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu va găzdui prima ediție a Trienalei de sculptură „Constantin Brâncuși”, eveniment cu participare internațională și vor fi fi organizată cea de-a treia ediție a Bienalei Internaționale de Arte Grafice „Constantin Brâncuși” și conferințe științifice cu participarea reprezentanților Academiei Române.

Sursa: https://curatorial.ro/

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Vorona, Botoșani

Wed, 24 Dec 2025 09:40:36 GMT

Tradiția organizării Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Vorona, Botoșani continuă și în acest an.

Organizatorii și cetele de colindători vă așteaptă în Piața Comunală Vorona, Miercuri, 31 Decembrie 2025, începând cu ora 10.00.

Meniu specific de Sărbători, “Casa Tradițiilor”, Ieud, Maramureș

Fri, 19 Dec 2025 10:27:25 GMT

Mic dejun:

- Omletă sau ouă ochiuri, salată de boeuf, cotlet afumat, unt de casă, zacuscă, brânză de oaie și de vacă și alte mezeluri de casă, dovelcel pane;

- Preparate făcute din porcul sacrificat conform tradițiilor, împreună cu oaspeții: chiftele, cârnați, șorici,șnițele, jumări, slănină;

- dulcețuri de fructe, lapte de vacă, ceaiuri făcute cu ierburi plantate în curte, pâine proaspătă făcută în cuptor, cafea, clătite, plăcinte.

Prânz / Cină festivă

Ciorbă de văcuță, ciorbă de fasole cu ciolan afumat, supă de pui cu tăieței, ciorbă de perișoare

Feluri principale:

Sarmale cu smântână și afumătură, sarmale cu păsat;

Carne cu sos și mămăligă

Friptură de porc la tavă cu cartofi și rozmarin

Coaste cu cârnați

Varză murată cu afumătură

Desert:

Cozonaci

Prăjitură cu brânză dulce și stafide

Papanași cu dulceață de afine

Cornulețe cu magiun

Prăjitură cu măr

Gogoși.

Poftă bună și Sărbători Fericite!

Pensiunea “Casa Tradițiilor”,

Str. Principală, nr.794A, Ieud, Maramureș

www.casatraditiilor.ro

Calendar - Decembrie – Undrea sau Andrea.

Fri, 19 Dec 2025 10:21:52 GMT

Decembrie este a 12-a lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele șapte luni ale anului cu o durată de 31 de zile. Deși este ultima lună din an, ea este prima lună de iarnă, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (începând cu Sf. Nicolae 6 decembrie) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă). Tot la solstițiu este momentul în care ziua începe să crească până la solstițiul de vară, când este cea mai lungă zi a anului. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și septembrie.

Din perspectivă istorică, evenimentele ultimului secol petrecute în luna decembrie sunt hotărâtoare pentru destinul țării, astfel:

- Pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Naţională din Alba-Iulia, cei 1228 de delegaţi aleşi votează Rezoluţia Unirii Transilvaniei cu Regatul României.

- La 29 decembrie 1919 Parlamentul României votează legile prin care se ratifică Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României.

- La 31 decembrie 1919 Regele Ferdinand I promulgă legile prin care se ratifică Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României.

- La 30 decembrie 1947 Regele Mihai I abdică. Este proclamată Republica Populară Română.

În 10 decembrie 1974 savantul George Emil Palade primeşte Premiul Nobel pentru medicină.

Începând cu 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Potrivit tradiţiei bisericeşti şi hotărârii Sfântului Sinod, în data de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României , în catedralele, bisericile patriarhale şi mănăstireşti din ţară şi străinătate, în paraclisele şcolilor de teologie ortodoxă se oficiază slujba specifică ”Te Deum” unde sunt pomeniţi eroii neamului românesc care au înfăptuit unitatea naţională a românilor în anul 1918. La un moment în care patriotismul este atât de puţin important și se vorbește tot mai mult despre inutilitatea cadrului naţional, aniversarea Zilei Naţionale devine un prilej de afirmare a identităţii și tradiţiilor naţionale.

A vorbi despre luna decembrie din perspectiva calendarului popular este pe undeva complicat. În tradiția românească sărbătorile de iarnă încep odată cu Sf. Nicolae, la 6 decembrie și se încheie în 24 februarie, cu Dragobetele, care marchează începutul primăverii și al anului agricol așa că este greu să le cuprinzi pe toate sau să vorbești pe scurt. Decembrie rămâne luna din an cu cea mai mare încărcătură emoțională, în care domnește principiul repaosului și al odihnei. Acest lucru se resimte cel mai bine la sat unde timpul curge altfel, și toată suflarea se pregătește de sărbătoarea Nașterii Domnului și întâmpinarea Noului An.

Pe 6 decembrie creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și al Trimitundei, cel mai cunoscut și iubit sfânt al Bisericii Ortodoxe, slujind lui Dumnezeu și semenilor săi, nu numai până în ultimul ceas al vieții sale, ci și până astăzi. Este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzați pe nedrept, al comercianților și al călătorilor, al fetelor nemăritate și al mireselor și, în mod special, al copiilor mici. El ar fi al doilea sfânt făcut de Dumnezeu și ar sta de-a stânga Acestuia (primul făcut, Mihail, are cinstea să stea de-a dreapta). În lumea tradițională mai este cunoscut și drept Sân Nicoară. Sân Nicoară (ajutat de Sân Toader) păzește Soarele, ca nu cumva să fugă și să lase lumea în beznă și frig.

În 12 decembrie este prăznuit Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei. Cunoscut ca ”sfântul călător” deoarece papucii săi de mătase se uzează și sunt schimbați în fiecare an la praznicul său. Se spune că el vine cu trupul la cei bolnavi care îi cer ajutorul și le oferă vindecare. Despre cei doi sfinți, Părintele Cleopa spunea că toți sfinții sunt făcători de minuni dar ”când sosește ziua Sf. Nicolae și Spiridon fiți cu mare atenție, ca Aceștia sunt cei mai mari făcători de minuni”.

Pe 20 decembrie , de Ignat, are loc sacrificiul porcului, în credința populară se credea că sângele scurs la acest sacrificiu putea spăla crimele sau nelegiuirile oamenilor, cât de mari ar fi fost acestea. În calendarul popular românesc, Ignat, este considerat patronul acestui animal iar legenda ne spune că Ignat și-a omorât tatăl, nu pentru ca a fost îndemnat de diavol, ci aparent din greșeală: când a vrut Ignat să dea cu securea în capul porcului, nimerește pe tată-său și-l omoară! Singura activitate permisă în această zi era tăierea porcului. Se crede că în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiați. De acum încolo nu se mai îngrașă, nu mai pun carne pe ei și nu mai mănâncă, pentru că și-au visat tăierea. Acestei zile sunt asociate o serie de obiceiuri chiar și interdicții în ce privește lucrul, persoana care taie porcul, consumul diverselor părți ale porcului pentru vindecarea de boli.

Un obicei preluat relativ recent este împodobirea bradului de Crăciun deoarece tradiția românească nu-l cunoștea, bradul având la noi alte întrebuințări legate mai ales de naștere, nuntă sau înmormântare. Ajunul Crăciunului reprezintă un moment deosebit, colindatul de Moș Ajun datează din vremuri străbune și creștine, fiind cel mai vechi mesaj dus de copii, despre vestea Nașterii Pruncului Iisus. Colindele se cântă în grup iar cetele de colindători erau de mai multe feluri, ca regulă fetele nemăritate nu colindau. Moș Ajunul este singurul colind la care participă băieți și fete (toți fiind copii neprihăniți), ulterior, Plugușorul fiind colindul băieților, iar Sorcova este atribuită fetelor.

25 decembrie Craciunul, Nașterea Domnului! Cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, este Nașterea, numită în popor și Crăciunul, sărbătoarea anuală a nașterii cu trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Ea a fost vestită prin proroci, care au arătat locul nașterii, seminția din care Se va naște și multe alte semne. Pe rit vechi, Crăciunul se serbează pe 6 ianuarie. Tradiția românească despre Moș Crăciun, ne spune că el este Bătrânul Crăciun și Regele Păstorilor. Tradiția creștină spune că Moș Crăciun ar fi fost proprietarul staulului în care a născut Fecioara.

Denumirea populară a lunii, Undrea sau Andrea vine de la Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 Noiembrie, a cărui amintire e încă păstrată. Pe alocuri i se mai spune și Ningău. Denumirea de Decembrie vine de la latinescul decem – zece, pentru că în calendarul roman, era a zecea lună din an. Grecii numeau luna decembrie Poseidon .

Text:Alexandra Crina Chiriac

Cărări albe “La Bisericuţă”, Moieciu de Sus

Thu, 11 Dec 2025 09:55:16 GMT

Mergând la pas prin Moieciu de Sus, pe valea Băngăleasa, la intrarea în “Parcul Naţional Bucegi”, pornește o potecă tematică - traseu ecoturistic spre vârful Bisericuţa – 1322 m.

Este cunoscut faptul că în zona Moieciu – Fundata, un total de 9 traseele ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană, pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale. Aceste trasee au ca marcaj turistic – omuleţi de diverse culori.

Traseul ecoturistic “T8” – “Pe culmea Bisericuţei” este marcat cu omuleţ roșu – pornește fie de la Caminul Cultural din Moieciu, fie de la căpătul Văii Băngăleasa (parcurs în sens invers și recomdat). Această variantă de traseu pornește din partea dreaptă, înainte de bariera care delimitează “Parcul Naţional Bucegi” de terminarea accesului auto în zonă.

Poteca se angajează într-o urcare destul de anevoioasă, printr-o pădure umbroasă și răcoroasă de brazi și molizi. Timp de 30 minute vom urca prin pădure, câștigând rapid în altitudine. În partea dreaptă, în direcţia de urcat, vom vedea peisaje agropastorale tipice fâneţelor moiecene, cu odăi pe lângă care vom zări oi, vaci, cai sau măgăruși.

Poteca se oprește din urcarea pronunţată în zona numiţă “Culmea Bărbuleţului” de unde vom continua pe poteci tradiţionale, vechi drumuri bătute de oieri. Din acest punct peisajul va fi impresionant, zările deschizându-se către semeţele creste ale Bucegilor, Pietrei Craiului sau Leaotei. De asemenea, din punctele belvedere vom admira și înșiruirea caselor, pensiunilor și gospodăriilor din zonă, de a lungul râurilor și pârurilor: Băngăleasa, Turcu, Stăncioiu, Valea Popii.

În zilele senine, din zona “Culmea Bărbuleţului” se pot vedea vârful și cabana Omu , vârful Bătrâna, și zonele de acces către traseele alpine din Bucegi prin Guţanu, Valea Gaura sau Muntele Bătrâna.

Pe culmea Bărbuleţului vom continua traseul timp 35-45 minute până cel mai înalt punct al drumeţiei noastre Vârful “La Bisericuţă, altitudine 1322 m . În lunile de primăvară aceste cărări au un farmec aparte datorită pâlcurilor de flori de primăvară, mai ales a brândușelor care colorează fâneţele.

De pe vârful “La Bisericuţă” putem admira platoul “Amfiteatrul Transilvania” spre care se poate continua traseul ecoturistic T8. Ridicând privirea vom vedea înșirate la poalele Pietrei Craiului satele Măgura și Peștera.

Expoziția de sculptură a artistului Alfred Dumitriu în Parcul Muzeului “B.P. Hașdeu”, Câmpina

Thu, 11 Dec 2025 09:39:44 GMT

Sculpturile monumentale ale artistului Alfred Dumitriu creează punți în timp și spațiu, între lumea terestră și Universul infinit. În perioada septembrie 2025 – mai 2026, ele sunt amplasate într-un loc minunat, plin de energie și frumos, în Câmpina în curtea castelului în care a trăit marea personalitate Bogdan Petriceicu Hașdeu. Le puteți admira în curtea acestui muzeu celebru, și prin intermediul lor să vă conectați cu lumea cosmică, deoarece aceste sculpturi îndeamnă la meditație. “Forma trebuie să-ți dea o emoție, pentru că orice formă are în ea această putere” mărturisește artistul Alfred Dumitriu.

Muzeul Memorial “B.P. Hașdeu” se află în Câmpina, pe B-dul Carol I nr. 199, și este deschis de marți până duminică între orele 9.00 – 16.00.

Sculptorul Alfred Dumitriu dezvăluie: “Aceste forme geometrice de tetraedre, pe care eu le-am numit Transcendent, pentru mine ele sunt niște simboluri ale legăturii dintre lumea materială (cu cele trei regnuri – animal, vegetal, mineral) și lumea spirituală. Aceste sculpturi se leagă de gândurile scrise de marele B.P. Hașdeu – “Crede în Dumnezeu și în nemurirea sufletului”. La mine, legătura se face în toate direcțiile. Această formă nu are numai un sens ascendent.

Piesa principală a acestei expoziții este chiar portretul lui Hașdeu. Am pornit de la povestea lui – SIC COGITO și cele trei întrebări fundamentale – Ce este viața? Ce este moartea? Ce este omul? În spatele lui Hașdeu am simțit nevoia să o așez pe Iulia. Sigur am figurat-o cumva mai puțin material, de aceea am lăsat corpul aproape transparent. Portretul l-am făcut cam în felul cum îi plăcea ei să se poarte prin curte cu coronițe, așa feciorelnică cum se știe. Pentru că am vrut să-i dau forma unei zeițe i-am pus și un scut. Pe acest scut se află o replică a autoportretului ei. Și în jurul scutului, discului sunt trecute reîncarnările Iuliei Hașdeu.

Forma de tetraedru a plecat de la un cub, care este simbolul armoniei. Dacă îl desfaci după regulile diagonalei, rezultă patru tetraedre perfect geometrice iar în interior, sâmburele, este acel tetraedru de lumină, tetraedrul perfect. Toate globurile lucioase de pe tetraedre, sunt ca niște entități care fac treceri, trimiteri. Dar practic, cel care se uită se vede pe sine însuși și poate să facă un dialog.”

Text, foto: www.sensoarte.ro

Expoziția „Maria Tănase - Chipuri”, Biblioteca Judeteana Slatina

Mon, 01 Dec 2025 12:29:30 GMT

Biblioteca Județeană din Slatina a găzduit o expoziție de pictură dedicată Mariei Tănase, una dintre cele mai reprezentative voci ale muzicii românești. Evenimentul a cuprins 25 de portrete semnate de artistul Mihai Dascălu.

Portretele au fost realizate de către Mihai Dascălu, un artist cu o pregătire profesională complexă, într-un timp record, de mai puțin de un an și pot fi acum admirate de către iubitorii de cultură slătineni.
Aducând farmecul și autenticitatea cântecului românesc pe cele mai mari scene ale lumii, Maria Tănase rămâne o emblemă a culturii noastre naționale, chiar și în ziua de astăzi. Expozitia a putut fi vizitata pana pe 3 Decembrie 2025.

Text, foto: https://www.olttv.ro/

Premiile “Margareta de Aur” decernate în cadrul Târgului de Turism al României

Wed, 26 Nov 2025 09:31:27 GMT

Decernarea premiilor “Margareta de aur” este o tradiție continuată și în anul 2025, evenimentul organizat de revista “Vacanțe la țară” împreună cu rețeaua “ANTREC România” ajungând la cea de a-XIX-a ediție. În acest an, gazdă a fost scena principală a Târgului de Turism al României, desfășurat la Romexpo, București.

Încă de la prima ediţie au fost recompensate rezultatele obţinute în evidențierea calității serviciilor de ospitalitate, păstrarea şi promovarea datinilor locale, identitatea gastronomică regională, promovarea și reprezentarea comunităţilor locale, posibilităţi de agrement și de petrecere a timpului liber, amenajarea grădinii etc.

Ca noutate, în ultimii ani premiem și Punctele Gastronomice Locale, cât și afacerile mici și exemplele de antreprenoriat zonal – repere de bune practici în diversificarea și promovarea ofertei unei destinații rurale. Totodată, sunt valorificate și componenta gastronomică specfică, cât și conservarea tradiţiilor zonelor prielnice agroturismului și ecoturismului.

De-a lungul celor XIX ediții câștigătorii premiilor “Margareta de Aur” devin ambasadori ai turismului rural contribuind la consolidarea unei imagini pozitive și competitive pentru România atât în plan national cât și internațional.

Felicitări tuturor câștigătorilor!

Preminați “Margareta de Aur 2025”

Marele Premiu “Margareta de Aur” - Pensiunea “Casa cu Tei”, Sărata-Monteoru, Buzău

Pensiune cu stil

Forest Valley Chalet, Gălmeia, Prahova

Casa Domnească, Curtea de Argeș, Argeș

Conacul Grigorescu, Rătești, Buzău

Valorificarea potențialului local

Casa de la Mara, Mara, Maramureș

Vila “Bella”, Borsec, Harghita

Pensiunea “Diana”,Cristur, Hunedoara

Cea mai frumoasă grădină

Casa Ianuș, Breaza, Prahova

Pensiunea „Vâlcan”, Vatra Moldoviței, Suceava

Tradiţie locală

Casa Tradițiilor, Ieud, Maramureș

Hanu Ancuței, Tupilați, Neamț

Ferma de sub Penteleu, sat Gura Milii – Varlaam, Buzău

Pensiunea „Melios” Ciocănești, Suceava

Experiențe de vacanță și agrement

Transilvania Inn, Predeluț-Bran, Brașov

Pensiunea “Pe Culmile Bucuriei”, Aninoasa, Argeș

Pensiunea „Grădinile Romane”, Chirițeni, Hangu, Neamț

Pensiunea “Ideal”, Cheia, Prahova

Club Vila Bran, Bran, Brașov

Cob Village – Satul de lut, Berca, Buzău

Pensiunea „Noor”, sat Roșu, Vatra Dornei, Suceava

“Via Transilvanica” – “Drumul care unește” – Asociația “Tășuleasa Social”

Gastronomie

Cabana „Elit”, Glodu - Panaci, Suceava

Domeniul “Bucuria”, Cheia, Prahova

Complex “Cetate”, Băile Balvanyos, Turia, Covasna

Puncte Gastronomice Locale

PGL “Terasa Gurmandului”, Băcia, Hunedoara

PGL „Căprițele lui Robert” - Răcoasa, Vrancea

PGL „Bucătăria Elenei”– Vaideeni, Vâlcea

PGL „Sanda lu’ Mărișica” – Valea Borcutului – Sângeorz Băi, Bistrița Năsăud

PGL „Colles Magni – Călimani” – Sărmaș, Hodoșa, Harghita.

Premiu special - Agenția Natională a Zonei Montane – Inițierea și administrarea paginii destinate Punctelor Gastronomice Locale din România – www.infopgl.ro

Festivaluri tradiţionale/Evenimente regionale

Festivalul “Târgul lui Pește”, Cheia, Prahova

Piața Artizanilor organizată de Slow Food Buzău -

Afaceri mici și antreprenoriat local

“Cearfisă” - Bere artizanală & Cola – Vatra Dornei, Suceava

Restaurantul “Butoiul Vesel”, Cheia, Prahova

„Păstrăvăria lui Andrei”– comuna Panaci, județul Suceava

Făbricuța de brânzeturi „La Izvorul Dornei”, Poiana Stampei, Suceava.

Casa “Ghizdeanu”, Poșta Câlnău, Buzău

Premiul special “Mioara Vișan Stoian” – pentru valorificarea tradițiilor și meșteșugurilor autentice – Crina Chiriac

Premii speciale

Premiu special - Olimpic Internațional Turism – Aniversare 35 de ani de activitate

Premiu special - Asociația Națională a Agențiilor de Turism – ANAT – Aniversare 35 de ani de activitate

Premiu special - Niculae Pupază, Președinte Asociația Națională Maitre d’ hotels din turism- România - ANMH - Pentru organizarea Concursului “Trofeul Marian Bugan”

Premiu special - Evenimentul “Copacul dă binețe omului” - Catena.

Premiu special - Romexpo – Organizarea Târgului de Turism al României

Galerie foto eveniment:

Târgul de Turism al României II – 12.000 de vizitatori și-au găsit vacanțele perfecte

Wed, 26 Nov 2025 09:14:46 GMT

Patru zile de oferte exclusive, dialog profesionist și experiențe imersive pentru public și industrie

ROMEXPO a închis ediția de toamnă a Târgului de Turism al României (20–23 noiembrie), confirmând rolul evenimentului ca hub național pentru inspirație de călătorie, vânzări directe și networking B2B. Pavilionul B2 a reunit un public numeros, atras de pachete promoționale pentru iarnă, city break-uri, destinații exotice și early booking pentru 2026, dar și de un program consistent de conferințe și demonstrații.

Rezultate și repere ale ediției

12.000 de vizitatori - cu un mix de public format din călători activi, familii și pasionați de city break-uri, alături de profesioniști din turism

103 companii expozante și un grad de internaționalizare de 41% , cu participare din partea agențiilor, touroperatorilor, hotelurilor, companiilor aeriene și a platformelor tech.

Oferte disponibile exclusiv la târg , cu discounturi dedicate și consiliere față în față pentru personalizare pe loc a pachetelor.

Program curatorial pe scenă : lansări, paneluri și workshopuri aplicate pentru profesioniști și publicul pasionat de călătorii.

„Mulțumim companiilor care au fost alături de noi și care au promovat, cu pasiune și profesionalism, cele mai frumoase zone turistice din România și din alte colțuri ale lumii, aducând în fața publicului oferte atractive și experiențe memorabile. Târgul de Turism al României rămâne locul unde participanții iau decizii de călătorie în mod informat, prin dialog direct și prin acces la cele mai mari oferte. Le suntem recunoscători expozanților și partenerilor pentru încrederea acordată și pentru conținutul valoros oferit la această ediție”, a declarat Oana Netbai, Director Comercial ROMEXPO.

Experiențe pentru public: „Herculane Stories” și produse pentru toate tipologiile de călător

Un punct de atracție al ediției a fost „Herculane Stories” , primul muzeu virtual din România dedicat unei stațiuni turistice – un demers de pionierat care a combinat patrimoniul balnear cu tehnologii imersive (arhivă, interviuri, reconstrucții 3D), propunând o nouă formă de a descoperi și promova destinațiile. În zona expozițională, vizitatorii au comparat pe loc pachete pentru sezonul rece, city break-uri europene, circuite tematice și vacanțe exotice, beneficiind de consiliere directă și scenarii de buget personalizate.

Pe componenta de turism intern, ediția a adus în prim-plan cele mai frumoase zone ale României – unele dintre ele fiind: Prahova , Alba , și Bucovina – prin prezentări dedicate, pachete tematice și activări pe scenă. Vizitatorii au putut descoperi trasee culturale și gastronomice, experiențe outdoor, spa & balnear, precum și propuneri de city break și sejururi familiale, într-un format curatorial care a conectat oferta locală cu nevoile reale ale publicului și ale profesioniștilor din industrie.

Scena de Networking: idei, studii de caz și parteneriate

Pe parcursul celor patru zile, Scena de Networking a găzduit:

Lansarea serialului documentar „Descoperim România Autentică” (DoctorTravel – partener CNIT);

CNIT LIVE : „Educația care inspiră” și „OMD – motorul comunităților turistice”;

RoBoost Talks – dialog deschis între antreprenori, HoReCa și promotori ai destinațiilor;

Prezentări dedicate piețelor emergente și conținutului editorial obiectiv (Unde Mergem®), rolului presei de specialitate (Asociația Travel Pro), experienței muzeale între digitalizare și autenticitate (CNIT & Asociația ESCU), precum și sesiunilor tematice despre transformarea produsului turistic (MWR Life / Travel Advantage).

Gala „Margareta de Aur” (Vacanțe la Țară & ANTREC), care a celebrat excelența în turismul rural.

Mulțumim expozanților, partenerilor și vizitatorilor pentru participare și implicare. Ediția a reconfirmat Târgul de Turism al României drept spațiul în care ofertele relevante, dialogul profesionist și tehnologia se întâlnesc pentru decizii rapide și parteneriate durabile.

Rămâi conectat

Descarcă aplicația ROMEXPO pentru a urmări noutățile, materialele post-eveniment și calendarul edițiilor viitoare. Companiile interesate să expună la următoarea ediție își pot pre-înregistra interesul pentru a beneficia de opțiuni preferențiale de amplasare.

Te așteptăm la următoarea ediție a Târgului de Turism al României, în perioada 12–15 februarie 2026 , la ROMEXPO – punctul de întâlnire pentru destinații, agenții, touroperatori, hotelieri și pasionații de călătorii.

Planifici bugetele pentru 2026? Atunci e momentul perfect să incluzi participarea la Târgul de Turism al României – Ediția de Primăvară 2026, locul unde industria se întâlnește, creează, inovează și vinde!

Rezervă-ți din timp participarea: companiile își pot asigura standul pentru vizibilitate maximă și întâlniri B2B, iar vizitatorii își pot planifica lista de oferte (city break, iarnă, Paște, early booking vară). Ne revedem cu promoții exclusive, parteneriate noi și inspirație pentru sezonul următor!

www.targuldeturism.ro

Expoziția “Covoare zburătoare” la Muzeul Național de Artă al României

Wed, 26 Nov 2025 09:11:18 GMT

Haideți să descoperim împreună expoziția “Covoare zburătoare” deschisă la Muzeul Național de Artă al României. Sunt expuse 15 covoare anatoliene de mare valoare din secolele XVII-XVIII din colecția MNAR din București și Muzeul Brukenthal din Sibiu, alături de 15 covoare contemporane realizate de renumitul artist Thomas Ruff. Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.

Erwin Kessler, directorul MNAR, dezvăluie despre expoziție: “Covoarele anatoliene sunt numite covoare de Transilvania încă din secolul al XVI-lea, pentru că ele treceau spre Europa de Vest prin Transilvania. Sunt covoare pe care le-ai memorat deja din tablourile lui Vermeer, lui Caravaggio, unde sunt așezate pe bănci, pe mese, pentru a arăta frumusețea, bogăția celui care le deține și într-un fel dragostea pentru frumos.

Dar ele la origine erau covoare de rugăciune tipic musulmane/ otomane, care au fost preluate, distorsionate și reinterpretate de colecționarii europeni ca fiind obiecte de artă. Deci deja un act de modernizare, de modernitate în însăși aspirarea acestei tradiții musulmane/ otomane, de către Occident. Același transfer și apropriere culturală o vedem în lucrările vestitului fotograf Thomas Ruff care a făcut timp de câțiva ani, începând din 2021, o serie de carpete care se numește “d.o.p.e”. Este o halucinație a unui software fractal care pur și simplu ia un miez formal, îl multiplică, îl desface în toate felurile, îl face să rezoneze, să reverbereze. Apoi apar culorile pe care el le fotografiază, după care le proiectează cu jet de cerneală pe un covor alb – o tehnică pe care el a dezvoltat-o împreună cu un producător din Belgia.”

Destinații inedite, experiențe imersive și reduceri de până la 50%: Târgul de Turism al României II 2025 începe la ROMEXP

Wed, 19 Nov 2025 12:29:18 GMT

Joi, 20 noiembrie, ROMEXPO deschide ediția de toamnă a Târgului de Turism al României , eveniment dedicat pasionaților de călătorii, dar și profesioniștilor care activează în industria turismului.

Timp de patru zile, vizitatorii vor putea descoperi oferte atractive, destinații pentru toate preferințele, experiențe imersive și soluții inovatoare pentru planificarea vacanțelor viitoare. Evenimentul are loc în perioada 20 – 23 noiembrie , în Pavilionul B2 al Centrului Expozițional, care devine o platformă de inspirație turistică pentru iarna 2025, city break-urile anului următor, destinațiile exotice și pachetele early booking pentru vara 2026.

Ediția din această toamnă reunește 103 companii expozante și înregistrează un grad de internaționalizare de 41%, confirmând diversitatea și atractivitatea evenimentului la nivel regional și internațional.

„Târgul de Turism al României – ediția de toamnă - este o platformă completă, în care vizitatorii își conturează opțiunile de vacanță în mod informat și avantajos, iar profesioniștii testează interesul pieței și dezvoltă noi colaborări relevante. Îi invităm pe toți cei interesați de călătorii bine planificate să transforme vizita la ROMEXPO în punctul de plecare al următorului sezon turistic”, transmite Oana Netbai, Director Comercial ROMEXPO.

Oferte speciale, valabile doar pe durata târgului

Vizitatorii vor putea beneficia de reduceri importante, disponibile exclusiv la fața locului:

• Pentru vara 2026 – până la 50% reducere , în destinații precum: Grecia (Creta, Santorini, Zakynthos), Turcia (Antalya, Bodrum, Kusadasi), Spania (Costa Brava, Tenerife, Mallorca), Egipt (Hurghada, Sharm El Sheikh), Tunisia.

• Pentru vacanțele și sărbătorile de iarnă – până la 30% reducere , pentru zone turistice din România, Austria, Italia, Franța, Germania, Finlanda.

• City break-uri – până la 35% reducere , în destinații precum: Paris, Roma, Barcelona, Lisabona, Amsterdam, Viena, Praga, Bruxelles, Istanbul.

• Destinații exotice și circuite tematice – până la 25% reducere , pentru itinerarii precum: Sri Lanka, Bali, Thailanda, Maldive, Seychelles, Zanzibar, Cuba, Mexic, Republica Dominicană, Kenya & Tanzania, Japonia, Coreea de Sud.

Ofertele sunt valabile în limita disponibilității și pot fi personalizate direct la standurile expozanților, cu consultanță la fața locului.

Experiență unică: „Herculane Stories”

Unul dintre punctele de atracție ale târgului este „Herculane Stories” , primul muzeu virtual din România dedicat unei stațiuni turistice. Conceptul, inspirat din formatul unboxing museum, aduce laolaltă patrimoniul Băilor Herculane și tehnologia digitală, pentru o experiență imersivă și ușor de explorat.

Vizitatorii vor putea descoperi:
• documente și fotografii rare
• interviuri și povești locale
• reconstrucții 3D și ilustrații digitale
• informații despre tradițiile balneare romane și evoluția istorică a stațiunii

Program de evenimente și conferințe

Târgul include un program amplu de prezentări, dezbateri și întâlniri profesionale, realizat în parteneriat cu organizații, asociații și platforme de profil.

JOI
• 12:00 – 12:45 – Lansare serial documentar „Descoperim România Autentică” – DoctorTravel (CNIT)
• 13:00 – 14:45 – CNIT LIVE – Educația care inspiră
• 16:00 – 18:00 – RoBoost Talks

VINERI
• 10:30 – 11:00 – Unlocking The Potential of Tourism Sector between Indonesia and Romania
• 11:30 – 11:45 – Unde Mergem® – Ghidul tău de încredere în România
• 12:00 – 12:45 – Rolul jurnalistului de turism în promovarea destinațiilor – Asociația Travel Pro
• 13:00 – 14:45 – CNIT LIVE – OMD, motorul comunităților turistice
• 15:30 – 17:00 – Decernarea premiilor „Margareta de Aur” – Vacanțe la țară

SÂMBĂTĂ
• 11:00 – 12:00 – „A patra revoluție în turism” – MWR Life / Travel Advantage
• 12:00 – 12:45 – Travel Pro Stars – exemple de promovare turistică – Asociația Travel Pro
• 13:00 – 15:00 – Experiența muzeală între digitalizare și autenticitate – CNIT LIVE & Asociația ESCU
• 15:30 – 16:30 – Educație, Turism, Ospitalitate – Povestea URA

DUMINICĂ
• 12:00 – 13:00 – „A patra revoluție în turism” – prezentare MWR Life / Travel Advantage

Descarcă aplicația ROMEXPO și rămâi conectat: programul scenelor, lista expozanților, noutăți în timp real și funcții de networking. Vizitatorii specialiști cu cont în aplicație au intrare gratuită .

Program : joi–sâmbătă 10:00–18:00, duminică 10:00–16:00.

20–23 noiembrie 2025
ROMEXPO – Pavilion B2
Bilet de acces: 20 lei .

Program complet și lista expozanților: www.targuldeturism.ro

“József Klein și Școala de la Baia Mare” – expoziție eveniment la Muzeul Național de Artă al României

Tue, 04 Nov 2025 11:08:59 GMT

Prin expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” se sărbătoresc 130 de ani de la înființarea renumitei Școli de pictură. Baia Mare a atras mii de artiști care au creat o colonie artistică efervescentă și avangardistă. Aveți ocazia să vedeți lucrări care n-au mai fost expuse niciodată la București, lucrări care descriu frumusețea cerului și dealurilor de la Baia Mare. Expoziția “József Klein și Școala de la Baia Mare” este deschisă la Muzeul Național de Artă al României, în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.

“Expoziția care cuprinde o selecție de aproximativ 80 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și documente, încearcă să recontextualizeze și să recupereze opera lui József Klein în interiorul Școlii de pictură de la Baia Mare” spune Alina Petrescu, curator și șef al Secției Artă Românească Modernă, Muzeul Național de Artă al României.

Artistul József Klein (1896-1945) a studiat pictura la Budapesta și Paris. Ulterior descoperă Școala de la Baia Mare și devine membru al Coloniei artistice de acolo. În atmosfera entuziastă a acestui oraș își dezvoltă stilul artistic, caracterizat prin intensitatea culorilor. Preferă să picteze într-un mod avangardist viața cotidiană încărcată de dramatism, a țăranilor și minerilor. În anul 1944, este deportat în lagărul Auschwitz-Birkenau, unde va deceda. Însă lucrările sale sunt salvate de colegii artiști și astăzi fac parte din patrimoniul Muzeului Județean de Artă “Centrul Artistic Baia Mare”.

Directorul Muzeului Județean de Artă “Centrul Artistic Baia Mare” și curatorul expoziției, Robert Strebeli dezvăluie: “O să vedeți pe simeze nu doar opere de József Klein ci și operele maeștrilor și întemeietorilor Școlii de pictură Baia Mare. Am adus kilometrul zero al “Centrului Artistic Baia Mare” – lucrarea semnată de Simon Hollósy “Cetatea Hustului”, pictată chiar în 1896 – an de înființare a Centrului Artistic. Au fost peste 3500 de artiști prezenți la Baia Mare. E o mică parte ce am putut noi aduce aici să prezentăm. Oare de ce s-a dezvoltat această Colonie artistică la Baia Mare? Pe sigiliul orașului, în latină, scrie: Dragostea dintre cetățeni este tăria supremă a orașului.”

Text, foto: www.sensoarte.ro

Lucrările artiștilor Militza Sion și Răzvan Luscov expuse la Galeria Romană

Tue, 04 Nov 2025 11:00:04 GMT

Militza Sion și Răzvan Luscov pe lângă cariera de arhitecți, și-au exprimat mereu gândurile pictând și desenând liber. Au decis să-și reunească lucrările într-o expoziție intitulată “Dialog”, în care vorbesc despre libertatea de a crea, despre Universul transcendent, despre liniște și agitație, despre soare și nori, despre complexitatea ființei umane. Vă invităm să vedeți această vibrantă expoziție în perioada 10 octombrie – 7 noiembrie 2025, la Galeria Romană din București.

Vladimir Bulat, istoric de artă, spune despre expoziția “Dialog” deschisă la Galeria Romană: “Avem doi arhitecți care au în spate o experiență bogată, fiecare dintre ei, atât doamna Militza Sion, cât și domnul Răzvan Luscov. Ceea ce îi unește este accentul autorului pe acest “axis mundi” care este omul însuși, dar care niciodată nu poate fi la fel de important ca Universul însuși.

Pe Militza Sion am descoperit-o cu multă vreme în urmă într-o expoziție tot aici la Galeria Romană, cu o pasiune extraordinară pentru tot ce înseamnă pictura, pentru plăcerea de a picta și pentru pasiunea specială a ei pentru peisaj, care atunci când artistul îl decupează prin proprii lui ochi, devine o mică bucățică a unui Univers incomensurabil.”

Militza Sion, artistă și arhitectă, mărturisește: “M-am îndrăgostit de Victor Hugo și de această viziune extraordinară pe care o are asupra soarelui. “Acest teribil soare negru din care radiază noaptea” mi s-a părut ceva atât de cuprinzător, de cosmic. Victor Hugo a fost pe lângă un scriitor renumit, a fost un desenator extraordinar. Îl consider mai mare ca desenator chiar decât ca literat, pentru că prin desenele lui și-a depășit epoca în care a trăit. Se referă la un gigantesc care a apărut în epoca modernă și postmodernă, ori el a anticipat asta cu foarte mult timp înainte.”

Vladimir Bulat, istoric de artă, spune: “Preocuparea domnului Luscov este pentru ființa umană, pentru om, pentru ce este omul și pentru ce poate face el, pentru cât de complex este acest Homo sapiens, atât în muțenia lui, dar în egală măsură și în locvacitatea lui.”

Răzvan Luscov, artist și arhitect, povestește despre lucrările sale de grafică: “Prima temă este “Urmuze”, e o sintagmă alcătuită din numele scriitorului nostru suprarealist Urmuz, la care e adăugat un E și atunci poți să interpretezi că este Urmuz dar și muzele lui Urmuz. Acestea sunt desene de linie suprarealiste. Și sunt pur formalism, nu au formă și conținut. Îți imaginezi ce vrei tu.”

Text, foto: www.sensoarte.ro

Expoziția de pictură și grafică ,,Memorii în culori”, Muzeul Județean Botoșani

Tue, 28 Oct 2025 09:14:01 GMT

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 17-31 octombrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artă”, expoziția de pictură și grafică ,,Memorii în culori”, o nouă „personală” a artistului botoșănean Cristian Bîrzoieș.

Pasiunea pe care a avut-o încă din copilărie față de desen a fost transformată, în timp, cu studiu și muncă tenace, într-o adevărată artă. A absolvit în 2020 cursurile Școlii Populare de Arte „George Enescuˮ din Botoșani, unde a studiat cu profesorii Angela și Victor Hreniuc, iar ulterior a făcut studii de masterat în domeniul graficii la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. A participat cu lucrări de pictură și grafică la numeroase expoziții colective, organizate la: Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ din Botoșani, la Bistrița, Iași, Sibiu, Piatra-Neamț, Bacău, Brăila. A participat cu acuarelă la expoziția organizată la Teatrul Național din București.

A deschis prima expoziție, denumită ,,Universuri ancestrale”, la galeriile din Botoșani, pe 3 august 2019, alături de artistul Marcel Alexa. Au urmat apoi expozițiile: ,,Flori de rol”, la Galeria ,,Colecția de Artăˮ, iulie 2023, cu lucrările pregătite pentru susținerea dizertației; o „personală” prezentată la Memorialul Ipotești, 2024; ,,Fragmente de realitate... între spațiu și timp”, vernisată pe 16 mai 2025, la Galeria de Artă „Casa Zamfirescu” din Botoșani).

Lucrări ale artistului se regăsesc în colecții private din România, Grecia, Italia și Spania.

Intrarea este gratuită.

Program zilnic de vizitare: 9.00 – 16.30.

text, foto: CNIPT Botosani

Expozitia "HOME", la Vila Catena

Tue, 28 Oct 2025 09:10:32 GMT

Începând cu octombrie 2025 și până în luna martie 2026, Vila Catena invită publicul să viziteze expoziția de artă "HOME", o expoziție de artă contemporană curatoriată de Galeria Sandwich, cu participarea a peste 30 de artiști.

Vila Catena (str. Radu Calomfirescu 15, București) este un spațiu cultural inaugurat în luna aprilie a acestui an, fiind găzduit de un monument arhitectural recent restaurat, ce integrează în mod organic un Pavilion Muzeal dedicat artei moderne, și un Pavilion Contemporan. Proiectul este un rezultat al colaborării dintre Fundația Fildas Art - prin programul Catena pentru Artă și Galeria Sandwich din București.

HOME, expoziția de grup din Pavilionul Contemporan, reuneștemajoritar voci contemporane care explorează granițele flexibile dintre spațiul privat și cel public, dintre confort și improvizație, dintre acasă și oriunde. Expoziția e un inventar de interioare reale și imaginare: pereți care țin loc de familie, ferestre care sunt și evadare, și barieră, obiecte transportate dintr-o viață în alta. Nu e doar o expoziție despre locuințe, ci despre felul în care le purtăm cu noi ca pe niște extensii ale corpului. În această casă colectivă

intră la fel de firesc maeștri ai picturii românești — Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Marius Bunescu — dar și voci contemporane precum Matthias Weischer (DE), Marius Bercea, sau Șerban Savu. Într-o notă aparte, Lucian Prună readuce în actualitate tradiția naturilor moarte, reconfigurându-le în cheie contemporană, un dialog subtil între clasic și prezent. Tot aici, intervențiile artistei Ioana Mincu, ale Arantxei Etcheverria sau ale Yvonnei Hassan aduc o perspectivă asupra felului în care intimitatea adăpostului poate fi reimaginată prin privirea contemporană.

Lista completă a artiștilor participanți în expoziția HOME este: Andrei Acriș, Marius Bercea, Lucian Bran, Maria Brîneț, Marius Bunescu, Mihaela Coandă, Irina Cristescu, Lyuben

Domozetski (BG), Arantxa Etcheverria, Bogdan Gîrbovan, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Yvonne Hassan, Ioana Mincu, Nico Mureș, Constantin Niculescu,

Daniela Pălimariu, Gheorghe Petrașcu, Ana Popa, Florența Pretorian, David Pricob, Irina Profeta, Lucian Prună, Dumitrița Răzlog, Alma Redingler, Cristian Răduță, Eugen Roșca,

Mihai Rusen, Ramon Sadîc, Șerban Savu, Arthur Segal, Willie Stewart (US), Nadina Stoica, Andrei Tudoran, Anca Țintea, Ion Țuculescu, Marco Verhoogt, Matthias Weischer(DE),

Curatorii expoziției sunt Maria Bîrsan și Alexandru Niculescu (Galeria Sandwich).

Partenerii expoziției sunt Neurohope și Senso Arte.

Mulțumiri: Fundația Plan B, Grimm Gallery, Galeriile: Catinca Tabacaru, Himera, Ivan, Jecza, Mobius, Sector 1, Suprainfinit, Little Bird Place, Fam. Puricescu, Fam. Spulber, Colecția Avarte.

PROGRAM DE VIZITARE

Joi - Vineri, 3 - 7 pm

Sâmbătă, 12 - 4 pm

Comunicat, foto: Fildas Art

Expoziția “Nicolae Grigorescu”, Vila Catena

Mon, 27 Oct 2025 09:00:13 GMT

Vila Catena (str. Radu Calomfirescu 15, București) găzduiește în perioada Octombrie 2025 – Martie 2026 Expoziția “Nicolae Grigorescu - Acasa”.

Este o invitație pentru vizitatori de a descoperi spiritul national românesc, frumusețea naturii și aspectele rurale din operele celui considerat drept fondatorul picturii moderne românești.

În expoziția NICOLAE GRIGORESCU veți admira peste 20 de picturi reprezentative din seriile de Ciobănași, Care cu Boi, dar și lucrări de patrimoniu precum portretul Reginei Elisabeta.

Accentul este pus pe viața tradițională românescă desfășurată fermecător în peisajul înfloritor și cald de vară. “ Artă, emoție, tradiție, într-o expoziție cu suflet în care fiecare pânză prinde viață și spune o poveste despre locuri și despre oameni” , spune curatorul Mariana Cîmpeanu.

PROGRAM DE VIZITARE

Joi - Vineri, 15.00 – 19.00

Sâmbătă, 12 – 16.00

Ana Aslan – Moștenirea unei mari conștiințe românești, readusă acasă la Brăila

Mon, 20 Oct 2025 09:42:48 GMT

În fiecare an, la 1 octombrie, întreaga lume marchează Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, o zi închinată recunoștinței, respectului și demnității. În preajma acestei sărbători, pe 11 octombrie 2025, municipiul Brăila – oraș cu adânci rădăcini culturale și medicale – a fost gazda Galei „Ana Aslan” , un eveniment de excepție dedicat excelenței în domeniul longevității și al îmbătrânirii active.

Ajunsă la a doua ediție, Gala „Ana Aslan” este organizată de Fundația „Ana Aslan” , în parteneriat cu Primăria Municipiului Brăila, și reprezintă o autentică sărbătoare a științei, a umanismului și a respectului față de vârsta de aur.
Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru simbolic pentru orașul nostru – Teatrul „Maria Filotti”, instituție ce poartă numele unei alte mari personalități feminine născute la Brăila, asemenea Anei Aslan.

Brăila a primit, cu aceasta ocazie, cu noblețea ei tradițională, personalități din mediul academic, medical, diplomatic și cultural din țară și din străinătate. Printre distinșii invitați s-au numărat: E.S. Enkeleda Baduni Mërkuri, ambasadorul Republicii Albania, dr. farm. Speranța Prada, președinta Fundației „Ana Aslan”; istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române; acad. Doina Banciu, președinta Academiei Oamenilor de Știință din România; prof. univ. dr. Gabriel Prada din partea Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”; campioana olimpică Doina Melinte și prof. dr. Aurora Martin, de la Universitatea din Erevan.

În cadrul Galei, s-au acordat nouă premii „Ana Aslan” pentru contribuții remarcabile în știința longevității și în creșterea calității vieții persoanelor vârstnice. Cu acest prilej, Trofeul „Ana Aslan” a fost oferit celor care duc mai departe misiunea savantei brăilene – aceea de a transforma îmbătrânirea într-un proces activ, demn și plin de sens.
Într-o frumoasă continuitate a simbolurilor dedicate Anei Aslan, la prima ediție laureații au primit monede comemorative cu efigia sa, emise de Banca Națională a României, iar la ediția a II-a, distincțiile au luat forma unor trofee cu chipul cercetătoarei, oferite de Fundația „Ana Aslan”, ca semn al prețuirii și al perpetuării valorilor cultivate de marea savantă.

Această gală nu este doar un moment festiv, ci o reîntoarcere acasă a unei mari conștiințe românești – profesorul universitar doctor Ana Aslan, născută la Brăila, la 1 ianuarie 1897. Personalitate vizionară, pionier mondial al geriatriei, Ana Aslan a fost primul medic care a demonstrat că îmbătrânirea nu este doar un proces biologic inevitabil, ci un domeniu vast al cercetării și al inovației.

Prin Gerovital H3 și Aslavital, a așezat România pe harta științei mondiale, devenind un simbol al medicinei moderne și al feminității intelectuale.

Întreaga sa activitate a fost animată de un crez profund umanist, sintetizat în cuvintele care au consacrat-o: „Să dăm viață anilor și ani vieții”. În această formulă simplă, dar plină de sens, se regăsește esența muncii sale – dorința de a prelungi nu doar durata, ci și demnitatea, frumusețea și calitatea vieții. Decorată cu Crucea de Malta, Legiunea de Onoare și premiată de Organizația Mondială a Sănătății, Ana Aslan a fost un spirit umanist, un model de eleganță, rigoare și dăruire.

Să nu uităm indemnul prof. Ana Aslan, mai actual decât oricând: „ Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, ci să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să-l cucerești.”

Prin evenimente precum Gala „Ana Aslan”, Brăila demonstrează că respectul pentru vârstă și admirația pentru cunoaștere pot merge mână în mână. Este un omagiu adus unei femei care a schimbat fața medicinei mondiale și, totodată, o pledoarie pentru demnitatea și calitatea vieții persoanelor vârstnice, valori care ar trebui să ne unească dincolo de orice diferențe politice.

Text: Doinița Ciocan

Nu rata ocazia de a participa la Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă 2025

Thu, 09 Oct 2025 07:39:39 GMT

Industria turismului își dă întâlnire, în mai puțin de două luni, la Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă (TTR II) , organizat de ROMEXPO. Evenimentul, deja consacrat ca platforma centrală de promovare și business pentru sectorul turistic, va aduce în prim-plan un mix unic de oferte, destinații, idei și soluții inovatoare, care vor defini finalul de an în această industrie.

Pentru companii, participarea la TTR II înseamnă mult mai mult decât prezența într-un spațiu expozițional: este o oportunitate de a se conecta direct cu mii de vizitatori interesați de vacanțe și experiențe autentice, dar și cu parteneri relevanți din domeniu. Într-o piață dinamică, unde atenția consumatorului este greu de câștigat, târgul asigură vizibilitate națională și internațională, acces la lead-uri calificate și șansa de a genera vânzări pe loc.

Evenimentul beneficiază și de o expunere media și digitală amplă, prin campanii dedicate desfășurate de ROMEXPO și partenerii săi, asigurând astfel o vizibilitate crescută pentru brandurile participante. Totodată, asocierea cu un eveniment cu tradiție și putere de influență în piață conferă prestigiu și legitimitate companiilor care aleg să participe.

Ediția de toamnă include și de această dată Scena de Networking , un spațiu dedicat dialogului profesionist și schimbului de know-how. Workshopuri, conferințe și sesiuni de training susținute de lideri din turism, marketing și tehnologie creează contextul ideal pentru dezvoltarea competențelor, pentru inspirație și pentru consolidarea unor parteneriate strategice.

TTR II 2025 se anunță o ediție complexă, vibrantă și plină de oportunități pentru toți profesioniștii din industrie. Cu mai puțin de două luni rămase până la deschiderea oficială, interesul pentru acest eveniment este la cote maxime, iar locurile disponibile pentru expozanți sunt limitate.

Acum este momentul să acționezi! Rezervă-ți standul și asigură-ți vizibilitatea la cel mai important eveniment de turism din România. Nu rata ocazia de a încheia anul printr-o participare strategică, care îți poate aduce parteneriate noi, vânzări și un brand consolidat în fața unui public numeros și relevant.

Înscrieri și detalii: www.targuldeturism.ro

Expoziția „Vechi și nou. Meșteșuguri tradiționale românești în interpretări moderne”, la Sala Unirii din Alba Iulia

Tue, 30 Sep 2025 07:49:38 GMT

Ziua de 16 septembrie reprezintă un moment semnificativ, marcând vernisajul expoziției: Vechi și nou. Meșteșuguri tradiționale românești în interpretări moderne: II. Cusături. Broderie. Macrame”.

Aceasta manifestare cultural-artistică nu doar celebrează un patrimoniu național emblematic, ci și simbolizează consfințirea celui de-al treilea an al unei inițiative de anvergură dedicată promovării și valorificării tradiției românești în context contemporan.

Ideea acestui proiect a venit în urma desfășurării unui atelier de inițiere în tainele cusăturilor tradiționale românești, adresate unor grupuri de elevi.

Ziua de 16 septembrie reprezintă un moment semnificativ, marcând vernisajul expoziției: Vechi și nou. Meșteșuguri tradiționale românești în interpretări moderne: II. Cusături. Broderie. Macrame”.

Ideea acestui proiect a venit în urma desfășurării unui atelier de inițiere în tainele cusăturilor tradiționale românești, adresate unor grupuri de elevi.

Dacă în prima etapă a proiectului obiectele prezentate au fost realizate prin tehnici tradiționale de cusătură, precum cruciulița sau lănțișorul, în această fază s-au introdus și alte tehnici tradiționale, precum broderie și macrame. Astfel, expoziția reunește o serie de piese reinterpretate, destinate a demonstra continuitatea și adaptabilitatea unor motive și tehnici ancestrale.

Inițiativa a fost demarată de secția Centrului Național de Conservare și Restaurare Carte Veche (MNUAI), fiind rezultatul unei pasiuni comune exprimate de Sorina Voju și Codruța Leahu având sprijinul constant al domnului Alexandru Știrban. Această proiectare interdisciplinară și manifestare culturală contribuie semnificativ la promovarea identitară a patrimoniului tradițional românesc, printr-o combinație subtilă între valorile trecutului și exprimările actuale.

Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

sursa: https://alba24.ro/

Expoziția artistului Christian Paraschiv la Galeria Romană

Fri, 19 Sep 2025 10:38:04 GMT

Avem ocazia să descoperim opere mai puțin cunoscute din cariera artistului Christian Paraschiv, vizitând expoziția deschisă la Galeria Romană în această toamnă. O plimbare prin galerie, ne introduce în diferitele perioade de creație ale artistului, de la lucrările încifrate realizate în perioada comunistă până la cele experimentale din perioada pariziană.

Artistul vizual Christian Paraschiv mărturisește: “Această expoziție se vrea o recitire a operei lui Paraschiv. O serie de cicluri sunt puse la loc de cinste: ”Negrul este culoarea limbajului”, ”Feminin-Masculin”, anii '80, ”Strunga”, ca temă a nașterii. O anumită amprentă tipică pentru lucrul meu, strunga, simbol al construcției interioare. Lupta cu blana oii – a face pictură pe o suprafață ”țepoasă” și moale în același timp, este pentru artist un act de nesupunere în fața limbajului, o negare a gestului controlat și pictat. După ce am pictat blănuri în maniera Trompe-l'œil, pictura clasică, tot în anii '80, am ajuns la suportul blănii propriu-zis. Nevoia practicii obiectului performanței m-au pus pe acest drum, pe care nu l-am abandonat. Chiar și acum, din când în când, în funcție de nevoia exprimării și a temei, lucrez direct pe blănuri.

Ciclul “Feminin-Masculin”, cenzurat de oficialități și de regimul comunist, nu a putut fi expus în România anilor '80. Prima data când am expus acest ciclu, după Paris, a fost la București, în anul 2007, cu prilejul organizării unei expoziții retrospective, cu aproape 300 de lucrări, de către Dan Hăulică și Mihai Oroveanu, la Muzeul de Artă Contemporană, itinerată și la alte muzee din țară.”

Expoziția de artă “Schimbarea la Față” a artistului Christian Paraschiv poate fi vizitată în perioada 4 – 30 septembrie 2025 la Galeria Romană din București.

Text, foto: www.sensoarte.ro

Expoziția artiștilor Eusebio Spînu și Ioana Lavinia Streinu la Galeriile de Artă ale Academiei Române

Mon, 15 Sep 2025 07:42:45 GMT

Surprinzătoare și pline de energie sunt picturile artiștilor Eusebio Spînu și Ioana Lavinia Streinu, care au deschis împreună cea de a zecea expoziție. De această dată spațiul amplu al Galeriei Academiei Române, le-a oferit celor doi artiști posibilitatea de a realiza lucrări de mari dimensiuni care te învăluie într-o stare de fericire.

Vă invităm să vizitați în perioada 8 – 19 septembrie 2025, această expoziție de pictură și grafică deschisă la Galeriile de Artă ale Academiei Române, Calea Rahovei nr. 176, București.

Eduard Andrei, critic de artă, spune: “Ioana Lavinia Streinu are niște pânze de mari dimensiuni și totodată desene în cărbune, în care practic ea se exprimă în maniera gestual-abstractă. Sunt compoziții foarte dinamice, compoziții deschise în care uneori se poate decela câte un detaliu figurativ care pare că se continuă dincolo de limitele pânzei, lăsând privitorul să-și imagineze cum se pot ele continua și mai departe.

În cazul artistului Eusebio Spînu este vorba despre picturi în acrilic, dar în care intervine cu pastă de relief. Pasta de relief creează anumite texturi și materialități și chiar uneori se produc anumite crăpături în stratul de culoare. Astfel încât se simte cumva în spate formația sa de ceramist, pentru că aceste structuri amintesc de volumele de lut ars, uscat și uneori crăpat. El merge pe niște geometrii pure care alternează cu zone tratate în manieră expresionistă cu tușe mici, agitate și foarte dinamice.”

Poze si text: www.sensoarte.ro

Noaptea Muzeelor la Sate – ediția a III-a - 6 Septembrie

Fri, 29 Aug 2025 09:04:24 GMT

Pe 6 septembrie, satele din România prind din nou viață la Noaptea Muzeelor la Sate – ediția a III-a.

Este o ocazie ideală pentru pasionații de cultură, artă și tradiție să descopere colțuri de patrimoniu rural în lumea satului românesc.

Noaptea Muzeelor la Sate este un proiect coordonat de Asociația Da’DeCe , în parteneriat strategic cu Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu și cu Asociația Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea Bologa

Muzee participante si informatii complete, program : https://noapteamuzeelor-la-sate.ro/

Expozitia artistului Valentin Scărlătescu la Muzeul Național de Artă Contemporană din București

Fri, 29 Aug 2025 08:48:59 GMT

Despre măreție și singurătate vorbesc picturile artistului vizual Valentin Scărlătescu, reunite în expoziția intitulată „Apocalipsis Cum Figuris”. Când le privim cu atenție, vedem în ele splendoarea lanurilor de cereale, a chiparoșilor care se înalță spre cer, dar și solitudinea copacilor desfunziți, a bărcilor abandonate pe țărm, a cailor obosiți. Curatoriată de Călin Dan, expoziția poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, în perioada 14 mai – 12 octombrie 2025.

Artistul Valentin Scărlătescu mărturisește: „Merg adesea pe câmpuri și văd măreția extraordinară a unor astfel de arbori – între plopi și chiparoși, care mă impresionează profund prin monumentalitatea lor, prin mișcarea lor, prin singurătatea lor și cum vorbesc ei. Nu am făcut altceva decât să încerc să surprind puterea și energia acestor elemente.

Cea mai recentă serie poate că ar fi aceasta cu oamenii însingurați, cu cei îndepărtați de societate, care nu-și mai găsesc locul în lumea aceasta, un fel de exilați pe pământul acesta. I-am întâlnit. Am trecut în Paris pe lângă o stație de autobuz și era un tip care stătea aplecat, cu o glugă pe cap, într-o tăcere semnificativă. Mi s-a părut suspect. Nu era ca toți ceilalți. Și am stat puțin așa, am făcut un crochiu după el, pentru că stătea nemișcat. Am mai făcut un crochiu, am mai stat, m-am plimbat în jurul stației. M-am dus la el și l-am întrebat: Aveți nevoie de ceva? A ridicat o privire atât de blândă, de sinceră, de copil, zâmbind și mi-a spus: Nu, n-am nevoie de nimic. Era aproape un personaj dostoievskian. L-am pictat pe urmă. L-am pictat pentru că mi s-a părut că trebuie să intru în singurătatea acestui om și s-o arăt cumva, într-un fel anume.”

Text, foto: www.sensoarte.ro

Mânăstirea Brâncoveni, Olt

Tue, 19 Aug 2025 07:34:13 GMT

Moștenirea spirituală a românilor prin lăcașurile monahale care împânzesc țara este o binecuvântare pentru călătorul dornic de regăsire a propriului eu și o încântare a sufletului.

Mănăstirea Brâncoveni, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Izvorul Tămăduirii” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril ” se află în comuna Brâncoveni, județul Olt.

Am avut ocazia de a o vizita alături de colegi din AJTR (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) la începutul acestui an. Mănăstirea este situată la 20 de km sud-vest de Slatina, la sud de Piatra Olt, în apropierea șoselei Slatina-Caracal și la 6 km de halta Pârșcoveni de pe linia ferată Piatra Olt-Caracal.

De la prima vedere descoperim un așezământ arhitectural impresionant, alcătuit din biserica mare cu turnul-clopotniță, biserica mică pe post de bolniță a mănăstirii, izvorul tămăduitor din afara incintei, chiliile, casele domnești care găzduiesc un muzeu și beciurile domnești care constituie lapidariumul.

Începuturile vieții monahale de la Brâncoveni se pierd în veacurile îndepărtate ale istoriei. În 1570 jupânița Calea, străbunica domnitorului Matei Basarab, construiește pe locul actualului paraclis o bisericuță de lemn. În urma vindecării cu apa izvorului din incinta mănăstirii, în semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu, Matei Basarab împreună cu nepotul său, Preda Brâncoveanu − bunicul viitorului voievod Constantin Brâncoveanu − refac mănăstirea între anii 1634-1640, construind chiliile, turnul clopotniță, casele și beciurile domnești, pictează ctitoria strămoșilor lor și ridică ziduri de apărare, dând așezământului un aspect de fortăreață.

Biserica mică, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril“, a fost ridicată în anul 1700 și a devenit ulterior bolniță a mănăstirii. Aici s-au săvârșit slujbele religioase pentru monahii bolnavi și răniții de război adăpostiți în vremuri grele pentru țară. Pictura acesteia, o frescă în stil bizantin de o valoare inestimabilă, aflată în prezent în plin proces de restaurare, a fost realizată de meșterii Școlii de la Hurezi, conduși de artistul grec Constantinos.

De Brâncoveni, însă, s-a legat într-un mod cu totul special și domnitorul Constantin Brâncoveanu, care și-a petrecut vremea copilăriei și a adolescenței aici, în atmosfera specifică de rugăciune și viață duhovnicească. La 1674, a fost înmormântat aici fratele său, Barbu, care murise la Constantinopol. Mai târziu, în 1688, doamna Stanca Brâncoveanu, născută Cantacuzino, mama domnitorului, reînhumează în pronaosul bisericii osemintele soțului său Papa (ucis la București, în anul 1655) și ale lui Preda Brâncoveanu. După 44 de ani de văduvie, doamna Stanca adoarme întru Domnul la 66 de ani, aflându-și și ea odihna lângă Papa și Preda Brâncoveanu, sub o frumoasă lespede de piatră cu stema familiei Cantacuzinilor − vulturul bicefal.

În amintirea mamei și a familiei sale, Constantin Brâncoveanu hotărăște restaurarea mănăstirii și înalță din temelie, pe același loc, o nouă construcție „mare ca o lavră”. Fiii săi mai mari, Constantin și Ștefan, au pus piatra de temelie a bisericii mari, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, fiind târnosită la 15 august 1699. Pictarea acesteia s-a încheiat cinci ani mai târziu.

După moartea mucenicească a domnitorului și a fiilor săi, întâmplată în 1711, mănăstirea a fost supusă la grele încercări, fiind în mai multe rânduri ocupată de trupe străine și prădată în timpul războaielor austro-turce și ruso-turce. În perioada anilor 1721-1727 a fost transformată în cazarmă austriacă. Doamna Marica Brâncoveanu a reușit eliberarea ei prin petiții repetate la împăratul habsburgic. Avariată grav în urma cutremurului din 1837, biserica mare a fost parțial reclădită în anul 1842, sub stăreția lui Teodosie din Trapezunt.

În contextul secularizării averilor mănăstirești din 1864 obștea se diminuează, iar pe la 1872 rămân doar patru viețuitori. În 1876 a trecut la Domnul ultimul stareț al mănăstirii, preotul Radu Șapcă din Celei, membru al Guvernului provizoriu de la Islaz din 1848. În prezent, mormântul său se află în pridvor, unde i s-a ridicat o cruce mare de piatră.

Către sfârșitul secolului al XIX-lea viața de obște în această mănăstire s-a stins, activitatea fiind reluată abia în anul 1952 pentru o scurtă perioadă. Tot atunci a fost adusă de către preotul duhovnic Rafael Diaconescu și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, îmbrăcată ulterior în argint. Prea Fericitul Patriarh Iustinian Marina s-a interesat îndeaproape de restaurarea mănăstirii, acordându-i un bogat sprijin material. Decretul nr. 410 din 1959 a avut însă repercusiuni și asupra vieții călugărești de aici, maicile fiind silite să părăsească mănăstirea, care apoi s-a transformat în azil. Tot atunci izvorul tămăduitor a fost mutat din fața bisericii în afara incintei, așa cum se vede până astăzi.

În anul 1975, Direcția Monumentelor Istorice a început lucrările de refacere. Sfântul lăcaș s-a redeschis însă abia în anul 1985, ca mănăstire de maici, cu sprijinul Preasfințitului Episcop Gherasim al Râmnicului, al Preasfințitului Episcop Calinic al Argeșului și al Elenei Bărbulescu. Tot atunci s-au executat ample lucrări de restaurare a chiliilor, a turnului clopotniță, a caselor domnești și a bisericii mari. Sub îndrumarea prof. Traian Zorzoliu, în fostele case domnești s-a amenajat muzeul mănăstirii, iar în lapidariumul aflat în fostele beciuri domnești au fost aduse diverse piese provenite de la unele biserici și mănăstiri demolate în București, pe perioada regimului comunist.

Biserica mare a mănăstirii, construită în stil brâncovenesc, este în formă de cruce, cu pridvorul deschis, susținut de opt coloane din piatră. Are o turlă pe naos, cea care a fost pe pronaos s-a dărâmat la cutremurul din 1837. Ușile masive, din lemn de stejar sculptat, cu o compoziție minuțios compartimentată și un modelaj bogat și de mare rafinament, au fost sculptate de meșterul italian Giorgio Pesena Levin. Ancadramentele de la uși și ferestre alcătuiesc o adevărată dantelărie în piatră, închipuind frunze, flori și ghirlande armonios echilibrate. Pisania are un registru ornamental sublim, cu motive vegetale. Pereții exteriori, văruiți în alb, sunt încinși cu un brâu median, iar în partea superioară, aproape de streașină, sunt înconjurați de trei rânduri de cărămizi așezate pe muchie ca dinții unui fierăstrău și încastrate în zid.

În anul 2014 P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a dăruit mănăstirii o icoană cu o mică parte din sfintele moaște ale voievodului martir Constantin Brâncoveanu. În timp, au mai fost adăugate alte sfinte moaște, printre care cele de la: Sf. Apostol Andrei, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Nectarie din Engina, Sf. Mina, Sf. Dimitrie Izvorâtorul de mir.

Un lăcaș încărcat de istorie și sfințenie, care vă așteaptă cu energia sa bună!

Text și foto: Dr. Doina Tătaru

“Casa Domneasca”, Curtea de Argeș – “Aici ești rege!”

Tue, 19 Aug 2025 07:27:10 GMT

Într-o zonă încărcată de istorie și cultură, în prima capitală a Țării Românești – Curtea de Argeș (atestată documentar în anul 1330), pensiunea “Casa Domnească”, clasificată cu patru stele, își scrie povestea ospitalității începând cu anul 2007.

În “orașul regilor României” așa cum mai este numit municipiul Curtea de Argeș, “Casa Domnească” se află situată în vecinătatea vechii curți a Basarabilor, în apropierea Bisericii Domnești și a actualelor ruine San Nicoară.

Acolo, pe o colină domoală din centrul orașului, unde natura și liniștea domnesc, reperele istoriei farmecă privirea oaspeților. Gazda noastră, domnul Dan Grecu , profesionist desăvârșit în domniul turismului și ospitalității, ne va purta printre povești și istorioare ale locului, generatoare de experiențe de vacanță de neuitat.

De cum trecem pragul pensiunii, curtea și grădina atent amenajate ne vor primi într-o atmosferă relaxantă, unde simțurile turiștilor vor fi răsfățate de parfumul plăcut al florilor multicolore. Vizual, oaspeții, pe măsură ce vor păși pe aleile pietruite sau pe iarba verde ce îmbie la relaxare și contemplare, vor aprecia aranjamentele ornamentale naturale, arbuștii, balansoarele și locurile de tihnă, înconjurate de verdeață. Într-un colț al curții interioare, cei mici se pot juca sau relaxa, în siguranță, în locuri atent amenajate.

După cum distingem și din denumire “Casa Domnească”, arhitectura exterioară, cât și facilitățile de cazare din interior (mobilier din lemn masiv, decorațiuni artistice, șemineu, muzica ambientală), oglindesc atmosfera de eleganță, rafinament, intimitate, de “acasă” într-un meleag…regal, cu standarde desfăvârșite, unde sloganul pensiunii este: “Aici ești rege! ”.

Structura de cazare

12 camere / 24 locuri, dispuse astfel:

- 4 camere twin;

- 6 camere duble (matrimoniale);

- 1 garsonieră (pat matrimonial + o canapea);

- 1 apartament (dormitor cu pat matrimonial + living).

Facilități și agrement

- Relaxare în zona SPA a Casei Domnești: piscină interioară, jacuzii, cabină hidromasaj

- Ședințe de masaj – la cerere;

- Sală de fitness;

- Zone de relaxare, spații de joacă și foișoare, în curte;

- Restaurant rafinat cu preparate tradiționale și internaționale

- Terasă pentru servit masa în exterior.

- Organizare excursii la obiectivele turistice din jur: Lacul Vidraru-Transfăgărăsan-Bâlea Lac, Tururi mănăstirești: Biserica Domnească, Mănăstirea Curtea de Argeș, Corbii de Piatră, Aninoasa, Slănic, Corbeni-Antonești, Cotmeana etc.

Pensiunea “Casa Domnească” ****

Strada Plopiș 3, Curtea de Argeș, Argeș

https://www.casa-domneasca.ro/

0747.11.99.00/01; 0755.134.819

selectra.rezervari@gmail.com

Răcoare și aventură în Cheile Bicăjelului, munții Hășmaș

Mon, 04 Aug 2025 10:41:33 GMT

Înființat în anul 1990, Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș se desfășoară în Carpații Orientali pe o suprafață de peste 7000 hectare, pe raza masivului Hășmaș, atingând altitudinea maximă în vârful Hășmașul Mare - 1792 m.

Dispunând de un relief extrem de spectaculos datorat peisajului carstic alcătuit din dolomite și calcare, peșteri, grote, hornuri și chei impresionante, arealul este extrem de popular și vizitat, în principal in zona Cheilor Bicazului.

Fiind cele mai adânci chei din România, Cheile Bicazului se întind pe o distanță de 5 km, impresionând prin serpentine strânse, înconjurate de pereți impunători de stâncă, cu înălțimi de peste 300 m.

Din punct de vedere al potențialului turistic, Cheile Bicazului sunt completate de pitorescul Lacul Roșu, lac de baraj natural format în anul 1838 ca urmare a prăbușirii unui versant muntos în pârâul Roșu, consecință a unui cutremur.

De asemenea, Cheile Bicazului și zona Lacului Roșu constituie puncte de plecare către trasee montane marcate în munții Hășmaș, accesibile tuturor categoriilor de turiști cu echipament montan adecvat.

Râul Bicaz, prin rețeaua sa de afluenti, formează, la rândul lor, o înșiruire de chei extrem de spectaculoase și mai puțin promovate, dintre acestea menționând: Cheile Lapoșului (2 km, cu o impresionantă cascadă cu o cădere de apă de peste 25 m), Cheile Șugăului sau Cheile Bicăjelului. Acestea din urmă, sunt extrem de spectaculoase într-un traseu de tip circuit cu pornire din Cheile Bicazului, conducând drumeții în puncte belvedere impresionante asupra cheilor și înălțimilor Hășmașului.

Traseu-circuit Cheile Bicazului - Cheile Bicăjelului – Podul Suspendat – Cabina Panoramică – Cheile Bicazului

Pornind din serpentinele Cheilor Bicazului (DN 12C) - din dreptul Podului Ungurilor – loc unde se poate parca mașina - traseul marcat prin Cheile Bicăjelului are o dificultate medie, fiind parcurs pe o distanță de aproximativ 7 km, cu o diferență de nivel de 700 m și un timp aproximat de parcurgere de 5 h.

Începutul traseului, urmărind firul apei, se parcurge ușor printr-o pădure umbroasă, fiind atenți la marcajul dungă galbenă ce ne va însoți până în punctele de intesecție cu alte rute montane. După aproximativ 10 minute ajungem la un prim pod suspendat la o înălțime de 2-3 m deasupra apelor reci ale Bicăjelului. Îl depășim pășind cu atenție și continuăm traseul șerpuind în urcare ușoară pe poteca îngustă, privirile fiindu-ne furate de salba de mici cascade ce ne însoțește prin susur și răcoare. După aproximativ 45 minute de la debutul traseului ajungem la panoul de lemn ce ne indică direcția spre dreapta, marcajul fiind de această data – cruce galbenă- către spectaculosul pod suspendat, una dintre cele mai noi atracții din Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș.

Trecerea peste acest pod metalic suspendat la o înălțime foarte mare față de alba râului este o experiență extrem de plină de adrenalină, nerecomandată persoanelor cu rău de înălțime.

Depășind acest punct, traseul continuă într-o urcare anevoioasă prin zone de stâncărie, prin desișul pădurii de conifere către punctul de belvedere din Turnul Negru. În acest punct zările se deschid către Cheile Bicazului, o vedere extrem de spectaculoasă de la înălțime.

Urcarea până-n acest punct de la Podul Suspendat durează aproximativ 45 min, în unele zone prezentând cabluri de siguranță și frânghii pentru sprijin, fiind o porțiune de traseu recomandată persoanelor cu o bună pregatire fizică și cu încălțăminte adecvată.

Din acest punct poteca se angajează în coborâre ușoară până la intersecția cu marcajul Bulina Galbenă ce ne conduce după 15 minute la refugiul – cabina panoramică de pe Piatra Poienii , de unde putem admira înălțimile Hășmașului, Cheile Bicazului, Suhardul Mic și peisajele de pe Piatra Altarului.

După momentele de popas, revenim la bifurcație și continuăm drumul în coborâre ușoară prin Poiana Vărăriilor până ieșim înapoi în serpentinele Cheilor Bicazului, spre punctul de unde am început urcușul inițial.

Vă invităm să descoperiți frumusețea drumețiilor montane cu excursiile agenției de turism “Scorilo Travel Vacanțe” – www.scorilotravelvacante.ro

Expoziția Theodor Pallady – “Lecturi și culoare”, Vila Catena, București

Mon, 04 Aug 2025 10:25:26 GMT

Noul spațiu expozițional – Vila Catena , o frumoasă casă monument architectural recent restaurată – găzduiește până la sfârșitul acestui an Expoziția Theodor Pallady – “Lecturi și culoare” .

Aceasta poate fi vizitată în zilele de Joi și Vineri (15.00 – 19.00) și Sâmbătă (12.00 – 16.00) la Vila Catena, situată pe strada Radu Calomfirescu, nr.15, București, accesul fiind gratuit.

De cum vor trece pragul frumoasei case, vizitatorii vor pătrunde în spațiul artistic al operelor lui Theodor Pallady, tablouri care se armonizează perfect cu interiorul casei, cu mobilierul și întreaga atmosferă expozițională.

De la un tablou la altul parcă vom parcurge o călătorie printr-un jurnal de viață al pictorului, unde vom descoperi elemente-simbol de care Theodor Pallady a fost atât de atașat: cărți, fructe, ochelari, pălăria, umbrela, florile.

Nu lipsesc din expoziție picturile închinate femeilor, prezentate în forme cât mai relaxante, pasive chiar, adesea găsind modelele sale citind și răsfoind cărți sau publicații, înconjurate de vaze cu flori sau obiecte de mobilier. Totodată, Theodor Pallady este unul dintre cei mai de seamă pictori de nud artistic din pictura românească.

Avem șansa să admirăm astfel de tablouri în încăperile Vilei Catena, unde doamna Mariana Cîmpeanu – curatorul expoziției ne va povesti detalii atât din viața pictorului, cât și poveștile fiecărui tablou în parte:

“ Mai remarcăm o bucurie a culorii, multe flori, multe femei și o compoziție absolut specială pentru că se vede construcția de inginer. Vedem primul plan și de multe ori și planurile secunde, în care întâlnim o fereastră, un tablou în tablou și nu de puține ori întâlnim oglinda, care este un element nobil sau sticluța de parfum jumătate goală.

Femeia este înfățișată într-o pasivitate, o relaxare, care ne face să fim un pic invidioase pe modul în care se purta cu femeia din proximitate. Se vede că este relaxată, citește, se oglindește sau pur și simplu meditează. Este o altă abordare față de contemporanii săi sau de cei dinaintea lui, vis-à-vis de tratarea corpului femeii” povestește doamna Mariana Cîmpeanu.

Acesastă expozitie vă este oferită prin Programul Catena pentru Artă.

Expoziția Ovidiu Maitec 100 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu

Mon, 21 Jul 2025 08:31:55 GMT

Expoziția Ovidiu Maitec 100 se desfasoara în perioada 20 iunie – 30 august 2025 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

Cel mai puternic urmaș spiritual al lui Brâncuși, artistul care a izbutit să introducă lumina în lemn, cum îl caracteriza Mircea Eliade, Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, la Arad. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, în 1950. La începutul anilor ‘60 cioplea „un fel de zid, poartă sau pasăre”, o lucrare în al cărei perete apăreau pentru prima dată perforațiile în lemn ce aveau să devină principala sa inovație tehnică în sculptură.

Cu prilejul aniversării centenarului artistului Ovidiu Maitec, Muzeul Național Brukenthal în colaborare cu Asociația Maitec organizează la Sibiu în perioada 20 iunie - 30 august 2025 expoziția Ovidiu Maitec 100 .

’’Expoziția documentează evoluția formelor în care s-a articulat limbajul artistic al lui Ovidiu Maitec, de la porți, cumpene, radare, aripi, tronuri, stâlpi, coloane, păsări, arici, sau containere, punctând originalitatea cu care artistul a reușit să impregneze lucrărilor sale o monumentalitate atemporală, conectată, în același timp, cu experimentele neoavangardei postbelice și cu fascinația pentru revoluția tehnică din contemporaneitate.’’ (Irina Ungureanu Sturdza, curatoarea expoziției Ovidiu Maitec 100 )

Expoziția Ovidiu Maitec 100 prezintă, pentru prima dată împreună, 50 de lucrări reprezentative pentru întreaga sa creație, aflate astăzi în colecția muzeelor de artă din România, în colecția familiei și în colecții private. Organizarea în acest an în România, la Muzeul Național Brukenthal, a unei expoziții dedicate artistului Ovidiu Maitec constituie unul dintre cele mai importante evenimente expoziționale ale Sibiului anului 2025. Cunoscut ca unul dintre cei mai importanți artiști ai secolului XX, recunoscut pe scena artistică mondială ca un inovator în sculptură, profesor universitar și membru titular al Academiei Române, Ovidiu Maitec a părăsit lumea aceasta în anul 2007, an în care Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană. În acest an, la 100 de ani de la naștere, cu sprijinul moștenitorilor și artiștilor Dana și Stéphane Maitec, o mare parte din creația maestrului este prezentată publicului. Sunt expuse cele mai importante lucrări ce se află astăzi la Teatrul Național din București cât și în Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul de Artă Vizuală din Galați, colecția Familiei Regale, Muzeul Național Brukenthal și alte instituții.

Expoziția este deschisă la Muzeul Național Brukenthal, Piața Mare nr. 4 , Sibiu, în perioada 20 iunie – 30 august 2025. Program de vizitare: de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Poze, text: www.sensoarte

Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' la Muzeului Național al Literaturii Române

Mon, 21 Jul 2025 08:20:17 GMT

Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' , care marchează 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian poate fi vizitată până pe 30 August 2025 la Muzeului Național al Literaturii Române, sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.

Vizitatorii au ocazia să descopere etape din viața și cariera scriitorului și dramaturgului Mihail Sebastian, într-o veritabilă călătorie culturală printre manuscrise, acte personale, fotografii, scrisori și cărți poștale, cărți cu dedicații olografe, ediții princeps şi multe alte mărturii aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române.

Confort, relaxare pe malul Dunării – “Casa9 – villa & spa” - Eșelnița

Mon, 21 Jul 2025 08:03:44 GMT

“Casa9 – villa & spa” din Eșelnița, județul Mehedinți reprezintă un exemplu al evoluției serviciilor turismului, ospitalității și agrementului în spectaculoasa zonă a Cazanelor Dunării.

Situată într-un peisaj pitoresc dunărean, pe drumul naţional DN57 ce leagă Orşova de Moldova Nouă, la aproximativ 15 km de Orsova, Casa9 își așteaptă oaspeții.

Povestea de-atunci și de acum

Dunărea, de la intrarea în ţară în zona Cazanelor şi până la vărsare, în Delta Dunării este o destinaţie din ce în ce mai promovată şi mai vizitată, atât de turişti din ţară cât şi din întreaga lume. În ultimii ani, Clisura Dunării a cunoscut o înflorire a turismului, reper pentru evoluţia ofertei de cazare şi de agrement fiind pensiunea “Steaua Dunării” din Eşelniţa, Mehedinţi, care avea să-și scrie primele rânduri la începutul anilor 2000. Aceasta a constituit prima pensiune deschisă în zona Cazanelor. Iată că povestea de succes începută de Doru și soția sa, Mariana este continuată cu mult succes și cu multă ambiție de Cătălin Oniga, fiul acestora.

Visul său devenit realitate se cheamă “Casa9 – villa & spa” aceasta fiind o pensiune modernă pe malul Dunării, o nouă și elegantă structură de cazare, practic o transmitere din generaţie în generaţie a pasiunii pentru turism în familia Oniga, unde Doru, Mariana și fiii, Cătălin si Madlene fac cinste acestor locuri.

Casa9 își așteaptă turiștii în 6 camere duble și un studio de lux. Serviciile premium de cazare sunt completate de servicii de SPA și de relaxare, piscină exterioară și interioară, restaurant și bar cât și de opțiuni variate de agrement nautic și excursii opționale în zona Parcului Natural “Porțile de Fier - Cazanele Dunării”.

Pe lângă răsfățul și relaxarea pe care turiștii le vor găsi la Casa9 pe partea de gastronomie vor fi răsfățați cu un meniu diversificat de preparate tradiționale zonei, dar și preparate din bucătăria internatională. Aceștia se pot delecta cu diferite soiuri de pește dunărean cum ar fi: somn, şalau, crap, icre etc.

Propunere meniu specific dunărean:

- Ciorbă de pește / saramură de crap / saramură de somn;

- Mix de pește prăjit: șalău, șomn, crap, fitofag – alături de mămăligută și mujdei;

Cazare și facilități “Casa9 – villa & spa”:

- 6 camere duble moderne, balcon cu vedere la Dunăre;

- Studio de lux cu vedere panoramică la Dunăre;

- Piscină exterioară cu apă sărată și hidromasaj;

- Restaurant, summer bar, ponton cu șezlonguri și vedere la Dunăre;

- SPA: saune, piscină încălzită cu apă sărată, fotoliu de masaj japonez Shiatsu , zonă ambientală de relaxare;

- Agrement nautic: croaziere în Cazanele Dunării, plimbări/croazieră de cuplu, barcă de pescuit, sporturi nautice, skijet;

- Organizare aniversări, ceremonii și mese festive.

Turism activ și atracții pornind de la “Casa9 – villa & spa” - Eșelnița

- Drumeții în Parcul Natural “Porțile de Fier”: Vârfurile Ciucarul Mare și Ciucarul Mic;

- Vizitarea peșterilor Ponicova, Veterani;

Croazieră, plimbare pe Dunăre: Chipul lui Decebal, Tabula Traiana, Cazanele Mici și Mari, peșterile Veterani și Ponicova, Mănăstirea Mraconia.

“Casa9 – villa & spa”

Eșelnița, Mehedinți

0741.240.650

www.vilacasa9.ro

contact@vilacasa9.ro

Expoziția de artă “Cercul magic al vieții” la Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov

Thu, 17 Jul 2025 09:16:07 GMT

La Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov , vă invităm să vizitați în această vară expoziția de artă contemporană “Cercul magic al vieții”. Expoziția reunește lucrări ce ilustrează colțuri din natură, surprinse de artiștii: Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Bianca Ioniță și Eugen Pană. În ciclicitatea naturii, materia se metamorfozează din propriile resurse. Regnurile se extind și coabitează în rezonanță. Expoziția este deschisă în perioada 10 iulie – 30 septembrie 2025.

Gabriela Aniței consideră că plăcerea trăită de fiecare dată când se află în mijlocul naturii, departe de aglomerație și zgomotele urbane, este completată de plăcerea – chiar nevoia – de a fotografia tot ceea ce o impresionează și o conduce spre meditație. Astfel încât, când se întoarce în atelierul său, se trezește în mod surprinzător pictând și reproducând mai mult starea de spirit și sentimentele trăite în fața subiectului, decât subiectul în sine.

Bogdana Contraș mărturisește că picturile sale sunt inspirate de fiecare copac care creşte spre cer sau de plutirea unei păsări. Admirând natura, descoperă conexiuni neaşteptate şi se bucură de frumuseţea pe care o privește îndelung. Crinii portocalii, egretele albe, peştii argintii, sălciile antice şi fluturii coloraţi au încântat-o profund! Încearcă să transpună în lucrările ei această întâlnire specială dintre natură, spiritualitate şi timp. Prin picturile sale îi invită şi pe ceilalţi să vadă frumosul care ne înconjoară. Arta şi natura ne inspiră să fim mai buni cu ceilalţi oameni.

Lucrările Corneliei Gherlan surprind un joc de forțe între viață și mineralizare, unde rădăcinile par suspendate între organic și anorganic, între viitor și trecut, între fixitate și transformare. Albastrul adânc sugerează fluxul apei, memoriei și timpului, în timp ce tonurile de roșu pulsează ca o amintire a sângelui, a unei conexiuni vitale cu originea. Compoziția tensionată face referire la pendularea între mineral și vegetal, nevoia de origini stabile. Prin textura lor formele abstracte evocă o căutare a stabilității, într-o lume ce oscilează între sedimentare și disoluție.

Bianca Ioniță se inspiră de la lumina care produce energia ce face natura să vibreze. Absorbirea energiei din lumină se realizează prin procesul de fotosinteză. Clorofila, este un pigment verde care permite transformarea energiei luminii, în forța vitală de creștere a plantelor. Culoarea se produce pe retină atunci când suprafața absoarbe razele de lumină, cu excepția celor care corespund culorii respective. Este fascinant jocul de lumini ce se creează pe suprafețele texturilor vegetale, opalescente, catifelate, translucide, opace, de forme variate. Percepem culorile funzelor prin fenomenele vizuale de reflexie, refracție și dispersie.

Pentru Eugen Pană, vitraliul este o cortină colorată aruncată asupra luminii, transformând nuanțele naturii într-un mozaic transparent colorat. Bucăţile de sticlă care compun vitraliile sale, sunt amprentate de emoțiile artistului ca într-un caleidoscop imaginar. Vitraliile realizate de Eugen Pană deschid ferestre spre orizontul îndepărtat și pitoresc al lumii.

Foto, Text: Bogdana Contraș, Comunicat artisti

Expoziția “Povestea continuă” a artistei Svetlana Utto Predescu la Muzeul Național al Țăranului Român

Wed, 16 Jul 2025 11:06:50 GMT

Profund atașată de tradițiile românești și moștenirea lăsată de familia sa, artista Svetlana Utto Predescu și-a propus să împărtășească cu publicul cele mai dragi amintiri, transformând în operă de artă obiectele primite în dar. Expoziția “Povestea continuă”, pe care a organizat-o la Sala Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român, este o superbă instalație vizuală în care o să vă bucurați de modul jucăuș în care artista a reinterpretat scaunele și portul popular. Expoziția susținută de Fundația Fildas Art și Catena pentru Artă, poate fi vizitată în perioada 2 - 20 iulie 2025.

“Vă invit să vizitați această expoziție”, spune artista Svetlana Utto Predescu, “pentru că din moștenirea de la părinți, de la mătușile mele și de la unchi, am imaginat niște obiecte noi, reciclate și reinterpretate. Și cred c-o să vă placă imaginația, ideile mele creatoare. Eu consider că de această dată, pornind de la folclorul românesc și toate straiele și țesăturile românești din zona Sibiului mai ales, am interpretat până la cele mai moderne și mai de impact lucrări ale mele, cele pe fond negru.”

Constantin Hostiuc, critic de artă și curatorul expoziției, povestește despre expoziția deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român: “Aici e un șir și un cumul de memorii personale. E ca și cum doamna Utto și-ar fi deschis un mare cufăr în care a ținut foarte multe materiale. Acolo e vorba de o gândire care începe în idilismul copilăriei – bucuria de a te juca cu fiecare obiect și de a-i găsi un sens oarecare. Se leagă firește de preocuparea sau formarea dumneaei de designer, de architect, de om care are o claritate a lucrului și o claritate a înțelegerii materialului. Putem găsi o familie de semne mitice și pe care le asociem lumii mistice și culte a satului, le putem transporta înțelesurile, le putem descoperi și interoga și în formula lor foarte cultă.”

Text si poze: www.sensoarte.ro

Ars Poetica - Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”

Mon, 30 Jun 2025 10:23:50 GMT

În perioada 18 iunie – 6 iulie 2025, Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” va găzdui expoziția de artă plastică „Ars Poetica”, semnată de artiștii Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Bianca Ioniță și Eugen Pană.

Construită în vecinătatea poeziei, expoziția Ars poetica, schimbă statutul semnului plastic. Ceea ce este important să înțeleagă însă orice vizitator, este faptul că lucrările de pe simezele Cuhniei nu au statut de ilustrație. Ilustrația este un derivat. Aici însă, textul și semnul plastic joacă sensurile întâlnirii, ale unei contiguități fascinante, în care scrierea devine ea însăși imagine, iar culoarea parte dintr-o morfologie versificată.
Expoziția Ars poetica este o invitație în registrul unui „al treilea gen”. Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Bianca Ioniță, Eugen Pană ne propun „universuri posibile” în care poezia funcționează deictic, făcând vizibil ceea ce plastica lasă ascuns, în timp ce pictura sau vitraliul căutând-și punctul de fugă în cuvânt, împing imaginea în spațiul abstract al discursului liric.”

Text, foto: https://uap.ro/

Bienala Art Encounters 2025 de la Timișoara

Fri, 27 Jun 2025 11:43:22 GMT

Cea de-a șasea ediție a Bienalei de artă contemporană Art Encounters de la Timișoara, oferă un dialog între istorie și timpul prezent, prin lucrările a 60 de artiști români și internaționali din 30 de țări.

Curatorii Bienalei Ana Janevski și Tevž Logar au ales ideea de “ecou” ca temă pentru această ediție intitulată “Bounding Histories. Whispering Tales”. În viziunea lor, ecoul este un sunet care se întoarce modificat din spațiile prin care rezonează. Astfel, ascultând ecoul vremurilor nostre, artiștii invitați au creat lucrări spectaculoase, influențați fiind de diferitele evenimente marcante pentru istoria omenirii. Aceste lucrări de artă pot fi văzute în perioada 30 mai – 13 iulie 2025, în trei spații expoziționale din Timișoara – la Comenduirea Garnizoanei din Piața Libertății, la FABER și la sediul Fundației Art Encounters.

Ovidiu Șandor, directorul Fundației Art Encounters din Timișoara, spune despre ediția din acest an a Bienalei: “În urma unui Open Call, au fost invitați cinci tineri artiști români să creeze lucrări special pentru Bienală și le veți vedea identificate și în catalog și în spațiile expoziționale. Este important pentru Bienală și pentru Fundația Art Encounters, să sprijine tinerii artiști în a putea crea lucrări noi, lucrări care sigur vin ca un răspuns la tema propusă de curatori. Sunt lucrări care relaționează cu Timișoara, cu istoria locului și care sperăm că vor încânta publicul.”

În spațiul de la Comenduirea Garnizoanei, lucrările expuse interacționează cu urmele adânci lăsate de diversele regimuri istorice, de autoritate, război și control, transformând clădirea într-un spațiu al dialogului, unde opresiunile trecutului nu sunt doar rememorate, ci și reimaginate. Ecourile neliniștii și ale protestului reverberează prin lucrările de artă, legând memoria de mișcările globale contemporane de rezistență și reziliență.

La sediul Fundației Art Encounters, lucrările vorbesc despre teme precum dragostea și grija, încrederea și apropierea, reziliența și sentimentul de apartenență. În acest spațiu, amintirile din copilărie apar ca un teren fertil pentru a reimagina modul în care ne raportăm unii la alții, în care avem încredere unii în alții și în care putem construi un viitor rezilient.

Fotografii: Echipa Senso.

Text: www.sensoarte.ro si https://artencounters.ro/bienale/bienala-2025/

Expoziția “HEART - Medicamente și Sentimente” la ISHO Pavilion din Timișoara

Thu, 26 Jun 2025 11:19:23 GMT

Expoziția “HEART - Medicamente și Sentimente” este un eveniment colateral Bienalei Art Encounters 2025 din Timișoara, organizat cu sprijinul CATENA, partener de expoziție al bienalei. HEART aduce împreună două perspective artistice complementare – cea a artistului român Teodor Graur și a artistei COADY din Australia, într-un discurs vizual despre relația dintre abstract și concret, dintre remediu și emoție, dintre vitalitate și corporalitate. Expoziția, realizată de Galeria Sandwich, este deschisă la ISHO Pavilion din Timișoara, în perioada 31 mai – 28 iunie 2025.

Artistul Teodor Graur propune o investigație vizuală a universului medical cotidian, folosind limbajul grafic al reclamelor de mari dimensiuni din anii ’80. El aduce în prim plan denumiri de medicamente devenite familiare unei întregi generații. Inima, ca simbol vital, este repusă în circulație ca organ, mecanism și emoție într-un discurs despre ceea ce trebuie protejat și ceea ce trebuie cultivat.

COADY propune seria “Golden Spectra”, sculpturi monumentale în acrilic sub formă de pastile albe și galbene ce devin meditații plastice asupra fragilității și rezilienței umane. Seria aprofundează și semnificația culorii galben în istoria artei, adesea asociată cu căldură, vitalitate și iluminare, un motiv recurent în expresia artistică de-a lungul culturilor și epocilor.

Împreună, cele două practici artistice creează o instalație comună despre grija față de sine și ceilalți, despre corp ca spațiu politic și poetic. Dar și despre estetica supraviețuirii în contemporaneitate. Expoziția devine astfel o invitație la introspecție, la reevaluarea relației noastre cu ceea ce ne face bine, fie că e o formă, o culoare, o denumire de medicament sau un gest de empatie.

Foto, text: www.sensoarte.ro

Iunie – Cireşar

Tue, 24 Jun 2025 11:52:13 GMT

Prima lună a verii, iunie așa cum arată denumirea populară, este luna în care se coc cireşele și alte fructe specifice începutului verii, cu alte cuvinte se dă startul la cules de fructe. Oamenii petrec cea mai mare parte din zi în natură poate și datorită faptului că predomină mirosul de tei, iasomie şi privirea e încântată de roşul macilor din lanurile de grâu. Fructele specifice sau de sezon, suculente şi aromate, sunt caisele, căpşunele, vişinele, zmeura şi, nu în ultimul rând, cireşele.

Este a șasea lună calculat după calendarul gregorian și are 30 zile, în data de 21 iunie este solstițiului de vară care marchează ziua cea mai lungă a anului în emisfera nordică, după această dată ziua începe să scadă și noapta să crească. Mai exact, solstițiul de vară este momentul din timpul zilei în care Pământul este cel mai aproape de Soare, marcând începutul verii astronomice.

Iunie are o serie de sărbători unele cu dată fixă, altele cu dată mobilă respectiv cele legate de sărbătoarea Învierii Domnului.

Nu sunt multe cele cu dată fixă, unele sunt dedicate sfinților pe când altele au și semnificații legate de lucrările agricole. În calendarul popular, Sărbătoarea Grâului este prezentă în ziua de prăznuire a Sfântului Vartolomeu, în data de 11 iunie. Sfântul Vartolomeu a fost unul dintre cei doisprezece ucenici ai Lui Hristos. El a vestit Evanghelia în Arabia, Persia, India și Armenia. Țăranii credeau că Sfântul Vartolomeu bagă bob spicului de grâu, îl împârguiește și îi grăbește coacerea. Ca personificare a zilei ce-i poartă numele, Vartolomeul Grâului îi pedepsea pe cei care îi nesocoteau ziua: bătea piatra, stârnea furtunile și vijeliile (Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Transilvaniei). În această zi, țăranii mergeau cu grâul la biserică, pentru a fi binecuvântat. Din acest grâu se făcea pâinea, dar ei hrăneau cu el și animalele și pasările, pentru a fi ferite de boli. Mulți cred și acum că pe bobul de grâu se vede chipul Lui Hristos. Pâinea este considerată "fața Lui Hristos", iar cine o călca în picioare săvârșea un mare păcat. Țăranii mai știau un lucru: din grâu se face pâinea, iar din pâine se preface Trupul Lui Hristos în Liturghie.

Ziua de 24 iunie are o dublă semnificație, este ziua în care se face pomenirea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul dar și Sânzienele sau Drăgaica, a cărei denumire diferă în funcție de regiunea țării de unde provine planta: în Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureș, nordul Moldovei se numește sânziană și drăgaica în Dobrogea, Moldova de sud și centrală, și Muntenia.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută și sub denumirea de "Cap de vară”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu.

Potrivit tradiției, Sânzienele considerate zâne, bune sau rele, plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și pasările, umplu de leac și miros florile, tămăduiesc bolnavii și apară semănăturile de grindină.În ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe câmp flori de sânziene și împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Dacă acestea se agățau de horn, era semn că se apropie cununia. Tot în noaptea de Sânziene, fetele își puneau sub pernă flori de sânziene pentru a-și visa ursitul. În unele zone ale țării, fetele agățau coronițele în diferite locuri și dacă a doua zi le găseau pline de rouă, era semn că se vor mărita în vara care urma să înceapă.

Sânzienele ca zâne, pot fi aducătoare de rele dacă oamenii lucrează în ziua de 24 iunie. Dacă nu sunt cinstite, stârnesc vijelii și lasă câmpul fără rod și florile fără leac. Manifestările cultice de altădată, de cinstire a zeiței agrare, au devenit ocazii de întâlnire și cunoaștere a tinerilor în vederea căsătoriei și apoi, vestite târguri, bâlciuri și iarmaroace de Drăgaică, Sânziene și de Fete.

În aceeași zi este celebrată ziua națională a iei care din decembrie 2022 a intrat pe lista patrimoniului imaterial UNESCO: Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România.

Pe data de 29 iunie, se face pomenirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel . Cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, de 29 iunie a anului 67, în timpul prigoanei creștine declanșată de împăratul roman Nero. Importanța sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru care, spre deosebire de Postul Paștelui, Postul Crăciunului și Postul Sântămăriei, are număr variabil de zile, începe după sărbătoarea Rusaliilor și uneori poate dura 2-3 zile. Local, sărbătoarea era anunțată de anumite repere cosmice și terestre: apariția licuricilor, amuțitul cucului, răsăritul constelației Găinușei și altele.

Sărbătorile cu dată mobilă care pot fi celebrate în luna iunie sunt Înălțarea Domnului (40 de zile de la Înviere, celebrată în luna iunie doar când Paștele cade târziu în aprilie sau chiar la început de mai) și Rusaliile sau Cinzecimea, Pogorârea Sfântului Duh (50 de zile de la Înviere). A fost numită "Rusalii" de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană "Rosalia", consacrată cultului morților. Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea Rusaliilor este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară.

Superstițiile din specifice acestei luni ne spun că dacă este să ne luăm după prezicerile populare, atunci când tună și fulgeră în luna iunie, vara va fi ploioasă, iar recoltele de grâu vor fi bogate. În schimb, dacă în această lună vor fi multe ploi, culturile de porumb și de viță-de-vie vor fi afectate, însă de Crăciun vom avea parte de belșug. De asemenea, dacă în iunie sunt omizi, înseamnă că va fi recoltă bună de grâu şi de struguri. În ce privește calendarul agricol în această lună se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, iar viile se sapă pentru a doua oară.

Denumirea de Iunie vine din latinescul Iunius, de la zeiţa Iuno , soţia lui Jupiter şi ocrotitoarea femeilor măritate (după alte surse este protectoarea căsătoriilor și a femeilor care nășteau). Probabil din acest motiv cele mai multe nunţi se făceau în luna Iunie. Grecii numeau luna iunie Skirophorion.

Text: Crina Chiriac, Foto: Cristian Catana

ECOTIC și UZPR lansează o nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat”

Mon, 16 Jun 2025 07:40:34 GMT

O nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat” – o inițiativă dedicată stimulării jurnalismului de mediu în România – s-a lansat pe data de 12 iunie.

ECOTIC, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), lansează cea de-a doua ediție a concursului național „Jurnalism pentru un Mediu Curat ”. Această competiție se adresează profesioniștilor din mass-media care să contribuie prin activitatea lor publicistica la informarea si conștientizarea publicului privind protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor.

Prin publicarea de articole, reportaje și materiale dedicate mediului, jurnaliștii devin factori determinanți ai schimbării. Într-o societate în care informația modelează comportamentele, implicarea presei în protecția mediului este esențială — pentru că un jurnalist care investighează și explică efectele schimbărilor climatice sau soluțiile de economie circulară nu doar informează, ci oferă un exemplu personal de responsabilitate civică.

Despre concurs:

Perioada de înscrieri materiale : 12 iunie – 28 noiembrie 2025

Pagină concurs : www.ecotic.ro/jurnalisti

Premiere : Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Premiilor pentru un Mediu Curat 2025

Public țintă : jurnaliști, reporteri, vloggeri și bloggeri din România

Tipuri de materiale acceptate : articole scrise, fotoreportaje, videoreportaje, vloguri, podcasturi, emisiuni radio sau TV.

Tematici propuse

Schimbările climatice și biodiversitatea
Educația ecologică în sistemul de învățământ
Economia circulară și impactul său in economie
Gestionarea și reciclarea deșeurilor (inclusiv DEEE și DBA)
Utilizarea energiei regenerabile si reducerea amprentei de carbon

Modalitatea de înscriere:

Participanții pot trimite materialele lor, în perioada 12 iunie – 28 noiembrie 2025 , prin intermediul formularului disponibil pe site-ul ECOTIC: www.ecotic.ro/inscriere-jurnalisti

Jurizare și premii:

Un juriu format din reprezentanți ai ECOTIC și UZPR va evalua lucrările după data de 28 noiembrie, iar câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Premiilor pentru un Mediu Curat.

Cele mai bune trei materiale vor fi recompensate cu vouchere Altex în valoare de:

Locul I: 500 EUR
Locul II: 300 EUR
Locul III: 200 EUR

Declarații:

„ Lansăm a doua ediție a concursului de eco-jurnalism din dorința de a stimula interesul jurnaliștilor români pentru o tematică complexă: protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor în tranziția României spre economia circulară. Demersurile jurnalistice în acest domeniu contribuie la informarea corectă a publicului în ceea ce privește problematica de mediu și soluțiile pentru dezvoltarea unei societăți durabile ”, a declarat Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.

„ Alături de menirea sa de a fi o uniune de creație jurnalistică, de corecta informare a opiniei publice, UZPR își asumă și pe cea de utilitate publică cu care este învestită, aceea de realizare a unor demersuri educative. Angajarea noastră în activitatea de conștientizare ecologică ne-o asumăm cu responsabilitate, în folosul viitorului nostru comun. Salutăm inițiativa ECOTIC, căreia ne alăturăm cu bucurie! ”, a afirmat Sorin Stanciu, Președinte UZPR .

Despre UZPR:

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) este o asociație profesională care reunește jurnaliști din țară și din comunitățile românești din străinătate, având ca obiectiv promovarea jurnalismului de calitate și susținerea intereselor profesionale ale membrilor săi.

Vizită la moară la Nea Vasile, una din vâltorile din Moisei, Maramureș

Mon, 16 Jun 2025 07:34:21 GMT

Dăm timpul înapoi și, aproape ca în poveștile bunicilor noștri, redescoperim cea mai veche mașină de spălat, vâltoarea. În vremurile de mult apuse, când totul se țesea manual sau la război, oamenii spălau țesăturile în apa râului sau în vâltori. Poate unii dintre noi, am avut norocul ca în copilărie, când mergeam la țară, la bunici, să vedem femeile cu coșul plin de rufe care asudau din greu la întorsul și bătutul apei cu rufele.

În alte locuri, de regulă în zonele de munte, se construiau așa numitele vâltori, unde apa repede de munte învârtea țesăturile într-o formă conică din lemn, ca înt-o centrifugă sau ca într-o mașină de spălat. La ora actuală, în România, aceste vâltori aproape au dispărut.

La Moisei, în Maramureș , am reușit să regăsesc aceste mașini de spălat naturale și una mi-a atras atenția în mod special, vâltoarea “La moară la Nea Vasile”. Foarte aproape de drumul ce leagă Sighetul Marmației de Borșa, aproape de ieșirea din Moisei, pe strada Izvorul Dragoș, înainte de pod, pe partea dreaptă, nea Vasile a reușit să păstreze și să recondiționeze o vâltoare.

Apa din izvor este adusă pe niște canale din lemn și direcționată în așa fel încât să deservească trei vâltori, mai mari sau mai mici, în funcție de necesitate. Aici se spală, în principal, covoare, preșuri, carpete, pături și orice alte țesături mari ce încap cu greu sau deloc într-o mașină de spălat normală sau necesită un efort prea mare pentru a fi spălate manual.

Un aspect foarte important la aceste vâltori, conform spuselor lui Nea Vasile, este că lemnul folosit la construcția vâltorii trebuie să fie de plop, pentru că se comportă foarte bine la apă și, mai ales, trebuie înlocuit odată la 2 ani pentru că se tocește. Astfel, a întreține o vâltoare este destul de costisitor și greu pentru că, așa cum se știe, plopul nu prea crește în zonele montane. În orice caz, nea Vasile reușește să se descurce și cu acest aspect și duce mai departe tradiția celor mai vechi mașini de spălat.

Pentru a nu se plictisi cei care vin să spele țesăturile, dar și pentru cei care doar vor să vadă cum arată și cum funcționează o vâltoare, Nea Vasile a amenajat un bazin cu păstrăvi unde oricine poate admira aceste ființe acvatice atât de apreciate în gastronomia locală și nu numai.

Vâltoarea La Moară la Nea Vasile este deschisă spre vizitare, prilej cu care veți putea afla din poveștile locului și din tainele întreținerii și folosirii unui astfel de obiect creat pentru a ușura munca femeilor din satele de munte, în special.

Ori de câte ori veți ajunge aici veți afla o altă poveste și o altă istorie a locului și lucrul ăsta ar fi unic deoarece se știe, poveștile locului nu se scriu, se transmit doar prin viu grai.

Dacă tot ați ajuns La Moară la Nea Vasile, la vâltoare, nu uitați să trageți o fugă și în Parcul Național Munții Rodnei pentru a savura din plin atât istoria și cultura locului cât și frumusețile naturale din zona ce înconjoară Moiseiului.

Text, foto: Adriana Roman

Natură, istorie și cultură în Biertan și Richiș pe…Via Transilvanica

Mon, 16 Jun 2025 07:30:39 GMT

Înițiată în anul 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri, ruta tematica “ Via Transilvanica ” – proiect al Asociației Tășuleasa Social invită drumeții să descopere diversitatea naturală, culturală și istorică a României autentice. Sub sloganul “ Drumul care unește ”, Via Transilvanica reprezintă pe cei aproximativ 1400 de km, o punte ce leagă comunități, locuri și povești, pornind din Nord-Est, de la Putna, până în Sud-Vestul dunărean, la Drobeta Turnu Severin.

Străbătută pe jos, la pas, sau cu bicicleta, scopul Viei Transilvanica este de a încuraja oameni de toate vârstele să descopere sau să redescopere România, promovând ospitalitatea comunităților locale, încurajând tradițiile, meșteșugurile și gastronomia locală și practicarea unui turism durabil, unui turism lent, generator de experiențe de călătorie de neuitat.

La fiecare kilometru parcurs, drumețul aflat pe Via Transilvanica va descoperi bornele de andezit, veritabile opere de artă sculptate de artiști. Fiecare bornă este o poveste, reprezintă specificul acelui ținut, și, totodată este un reper de orientare cu logoul “VT”. Traseele sunt marcate în culori specifice – portocaliu și alb (un “T” portocaliu într-un cerc), alături de săgeți și indicatoare (săgeata portocalie pentru direcția Drobeta-Turnu Severin și albă, dacă se parcurge-n sens invers, spre Putna).

Descoperind ținutul “Terra Saxonum” – Via Transilvanica

Una dintre cele mai pitorești zone parcurse de Via Transilvanica este ținutul sașilor, porțiune numită și “Terra Saxonum”. Aceasta însumează aproximativ 200 km, unind județele Brașov, Sibiu și Mureș. Călătoria tematică oferă veritabile lecții, povești și moșteniri ale istoriei sașilor, propunând turiștilor, pe lângă drumeții…și cazări în pensiuni turistice și agroturistice tipice gospodăriilor săsești, vizite ale bisericilor fortificate și degustări de produse tradiționale.

Accesibilă tuturor categoriilor de turiști, o drumeție de-o zi în acest meleag, vă poartă pe dealurile domoale ale Biertanului și-ale Richișului . Timp de 3-4 ceasuri, în funcție de pregătirea fizică și de durata popasurilor de pe traseu, poteca pornește din centrul comunei Biertan (județul Sibiu) și se angajează în urcușuri ușoare spre veritabile puncte belvedere asupra colinelor transilvane și a localităților din jur. Se continuă prin păduri de foioase, prin pajiști domoale și peste văi aparținând Podișului Târnavelor, până când poteca va coborî spre localitatea Richiș. În zonele ce oferă o deschidere peisagistică turiștii vor fi fascinați de siluetele arhitecturale ale bisericilor fortificare Biertan și Richiș, dar și de arhitectura specifică acestor localități

Satul Richiș , aparținând de comuna Biertan, este una dintre localitățile cu cea mai mare diversitate culturală din țara noastră, însumând 12 naționalități la o populație de aproximatv 750 de locuitori. Spre finele anilor ’90, tot mai mulți străini au cumpărat case in Richiș și le-au recondiționat, păstrând cu sfințenie arhitectura locală specifică vechiului burg transilvan. Aceștia au deschis pensiuni, centre de informare turistică, magazine și baruri. În ultimii ani se organizează tot mai multe brunch-uri cu produse din gospodărie proprie și preparate pregătite după vechi rețete culese de la localnici și chiar s-a inițiat în comunitate un festival de literatură.

În centrul localității, obiectivul cel mai vizitat este biserica fortificată clădită în stil gotic, construită în secolul al XIII-lea – reprezentând un reper de arhitectură defensivă medievală,.

Un alt loc de popas cultural este comuna Biertan – localitatea reper pentru fostele bresle tipice satelor transilvănene. Încă din Evul Mediu, Biertanul a fost un centru agricol și vinicol de seamă. Un an important în istoria localității este 1572 – când Biertanul a fost ales drept centrul spiritual al sașilor din Transilvania, fiind sediul Scaunului Episcopal Evanghelic.

Și-n prezent sunt păstrate drept mărturii case cu arhitectură barocă, remarcând fațadele acestora în culori pastelate și decorațiuni bogate-n detalii.

În centrul comunei se află Biserica și cetatea fortificată Biertan – emblemă a localității, inclusă începând cu anul 1993 pe pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO . Aceasta este una dintre cele mai mari și mai bine conservate biserici fortificate din țara noastră, construită în stil gotic târziu cu unele influențe renascentiste. Altarul bisericii este unul dintre cele mai mari din țară, fiind clădit în secolul al XVI-lea și cuprinde 28 de picturi cu scene biblice. Zidurile masive dispuse-n trei rânduri concentrice. o fac să fie una dintre cele mai bine păzite structuri fortificate din Transilvania.

Descoperiți poveștile de pe “Via Transilvanica” în excursiile și drumețiile Scorilo Travel Vacante – www.scorilotravelvacante.ro

Târgul de artă RAD Art Fair 2025 la CARO București

Wed, 28 May 2025 11:09:01 GMT

A treia ediție a Târgului Rad ART Fair a avut loc la CARO București în perioada 22-25 mai 2025. Este mai mult decât un târg de artă, este un eveniment cultural complex care cuprinde pe lângă cele 28 de galerii participante, un parc de sculpturi, discuții și dezbateri, un simpozion curatorial, tururi ghidate și ateliere pentru copii.

Catinca Tăbăcaru, directorul artistic, menționează: “Suntem 28 de galerii - 23 din România și 5 din străinătate. Fiecare a intrat printr-un sistem de evaluare serioasă și acesta e un lucru foarte important la RAD faptul că există un filtru de calitate. Artiștii români sunt foarte văzuți, galeriile românești sunt super prezente la toate evenimentele cele mai importante din lume. Și acesta este singurul moment și singurul loc în care poți să înțelegi scena de artă contemporană din România.”

Vorbind despre investiția în operele de artă contemporană, Matei Câlția, managerul Galeriei Posibilă precizează: “Galerile sunt toate foarte prietoase, iar achiziția de artă nu e un lucru dificil pentru că sigur înseamnă investiție, dar în primul rând înseamnă plăcere. Înseamnă a fi liniștit că nimeni nu te va judeca pentru ce cumperi, că e despre tine și pentru tine.”

Lucrările celor mai importanți artiști contemporani au fost prezentate în standurile galeriilor: 418 Galley (Cetate & München), Biju (Cluj), Espace Intermédiaire (Bruxelles), G15 Design (București), Gaep (București), Galeria Posibilă (București), H’art (București), Ivan (București), Jecza (Timișoara), Laborna (București), Plan B (Berlin & Cluj), Gregor Podnar (Viena), Anca Poterașu (București), Dawid Radziszewski (Varșovia & Viena), Relicvar (Cluj), Sabot (Cluj), /Sac (București), Sandwich (București), Sector 1 (București), Suprainfinit (București), Catinca Tabacaru (București & Harare), Zina (Cluj). În plus au participat și galeriile emergente: Atelier 35 (București), Cazul101 (București), Gloriae (Craiova), Himera (Timișoara), Lutnița (Chișinău), Pharmakon (București).

Eveniment susținut de CATENA.

Poze de: Sebastian Oros

Text aparut pe siteul www.sensoarte.ro

New Hope – expozitia artistului Roman Tolici la Galeria Mobius

Fri, 16 May 2025 07:42:56 GMT

Speranța, acest sentiment de încredere într-un viitor mai bun, este materializată de renumitul artist vizual Roman Tolici, în picturi surprinzătoare reunite în expoziția intitulată „New Hope”. Invităm vizitatorii care vor intra în spațiul Galeriei Mobius din București, să privească operele de artă de aproape pentru a se bucura toate detaliile surpriză. Expoziția “New Hope” este deschisă în perioada 28 martie – 31 mai 2025, la Galeria Mobius (Piața Amzei, nr. 13, București).

Artistul vizual Roman Tolici dezvăluie despre conceptul acestei expoziții: “Speranța e un sentiment foarte abstract, non-concret total. E de obicei bazată pe nimic de fapt, doar pe dorința noastră de a avea în față ceva bun. Și cu toate acestea, ea reprezintă un fel de motor care ne face să acționăm chiar și atunci când acțiunea pare inutilă.

Rolul artistului este să ofere o speranță ilustrată, materializată într-o formă abstractă, inutilă și în același timp sublimă, aproape la fel cum e speranța, de fapt. M-am luat după acea vorbă populară care spune că speranța moare ultima. Deci ea moare oricum. Și astfel orice speranță devine o potențială nouă speranță. În majoritatea lucrărilor, mai ales cele cu titlul New Hope, este vorba de două elemente care formează practic narativul lucrării. Unul dintre elemente este un element uriaș mort, cadaveric, fie că e copac, fie că e un fragment de aparatură tehnică, și așa mai departe, dar în orice caz este o structură răposată care este populată de acești oameni mici care reprezintă, desigur, speranța. Eu cred că e cea mai optimistă expoziție de-a mea de până acum. Deci, cu toate că există aceste elemente mortuare, ele nu ne spun decât că după moarte mereu vine viață.” (Roman Tolici, artist vizual)

Text si poze aparute pe siteul www.sensoarte.ro

Pași prin răcoarea Cheilor Vârghișului

Mon, 12 May 2025 09:36:51 GMT

Situate-n munții Perșani , la întâlnirea județelor Covasna și Harghita, Cheile Vârghișului își etalează răcoarea printre calcare, peșteri și cursuri sinuoase de apă rece de munte, peste care drumeții vor trece peste poduri amenajate.

Poartă de acces spre Rezervația “Cheile Vârghișului” este comuna Vârghiș (județul Covasna), urmărind drumul auto semnalizat și marcat până în dreptul sediului Administrației, unde se va achita o taxă de vizitare. Din acel punct începe poteca turistica marcată cu semnul “cruce albastră” , timp de parcurs 3-4 h.

Poteca se angajează într-o urcare domoală, până la intersecția cu râul Vârghiș unde accesul continuă peste podețe amenajate, locuri prevăzute cu trepte și cabluri de singuranță și zone ușor expuse de stâncărie, relief tipic zonelor de chei și canion.

Grație eforturilor depuse de Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii “Lumea Pierdută”, având sediul în Baraolt, în ultimii ani au fost amenajate veritabile trasee turistice tematice și locuri de popas , ideale pentru iubitorii de natură şi de drumeţii montane.

În zona centrală a cheilor vom fi înconjuraţi de pereţi înalţi de stâncărie, ascunzând peşteri spectaculoase. Unele dintre ele au caracter strict protejat, altele sunt destinate vizitării, putând opta pentru ghid însoţitor din partea Administraţiei.

Peşterile din Cheile Vârghişului – refugiu de legende şi de biodiversitate

Fiind o zonă de Rezervaţie, printre peşterile desemnate pentru vizitare în Cheile Vârghişului evidenţiem: Peştera Mare de la Mereşti “Orbán Balázs”, Peştera Calului, Peştera Tătarului şi Şura de Piatră.

Zona strict protejată şi implicit cu acces interzis turiştilor, curpinde peşterile nr.9 şi nr. 27 – peşteri de categorie B, având o valoare însemnată pentru studii ştiinţifice şi pentru caracterul de unicitate al resurselor. Aceste peşteri au fost vizitate şi studiate chiar de exploratorul şi cercetătorul Emil Racoviţă .

Dintre aceste peşteri cea mai cunoscută este Peştera “Orbán Balázs” , situată la altitudinea de 1527 m, oferind perspective încântătoare către abrupturile Cheilor Vârghişului.

Încă din perioada Evului Mediu, peşterile au deservit ca refugiu, de unde şi numeroasele poveşti şi legende ale acestor ascunzători carstice. Mulţi pasionaţi au pornit în căutarea comorilor ascunse, din vremurile în care localnicii se refugiau în peşteri, fugind de invazia tătarilor care adesea prădau acele locuri.

În sumedenia de peşteri mai mari sau mai mici din Cheile Vârghişului trăiesc 19 din cele 30 de specii de lilieci din ţara noastră.

În lunile de primăvară şi de toamnă, în perioadele cu ploi abundente, o parte din traseu ar putea fi impracticabil din cauza nivelului ridicat al Vârghişului. Totodată, pentru parcurgerea traselui este recomandată încălţăminte adecvată drumeţiilor montane pe zonă de stâncărie.

Descoperiți România prin drumeții și excursii tematice cu Agenția de turism “Scorilo Travel Vacanțe”

 – www.scorilotravelvacante.ro

Popas de suflet la Mănăstirea Aninoasa, Argeș

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 12 May 2025 09:26:27 GMT

Pe drumurile pitorești ale Argeșului, la 18 km Sud-Vest de Câmpulung și 30 km de Curtea de Argeș avem să facem un popas de suflet la Mănăstirea Aninoasa, situată în localitatea cu același nume.

Impresionant monument istoric de arhitectură, de cum ne apropiem de mănăstire avem să descoperim un ansamblu architectonic de tradiție brâncovenească, remarcându-se forma dreptunghiulară a incintei cu grădini înflorate, turnul clopotniță, chiliile maicilor și paraclisul.

Mănăstirea Aninoasa este o mănăstire de maici, biserica din incintă purtând hramul Sfântului Ierarh Nicolae.

Datând din anul 1677, ctitorită de boierul Tudoran Vlădescu, biserica s-a dorit a fi inițial biserică de curte pentru neamul boierilor Vlădești. Numele mănăstirii dar și al localității Aninoasa provine de la pădurile de arini (anini) din zonă.

Răsfoind istoricul mănăstirii Aninoasa avem să descoperim faptul că aceasta a fost zugrăvită în frescă de celebrul zugrav mănăstiresc Pârvu Mutu din Câmpulung. Mai mult decât atât, Mănăstirea Aninoasa este considerată ca fiind prima biserică zugrăvită de Pârvu Mutu, înainte ca acesta să devină zugravul familiei Cantacuzino. Astfel, biserica Aninoasa a fost pictată după ce Pârvu Mutu s-a întros de la studii.

De origine din Câmpulung Muscel, Pârvu Mutu era finul de botez al boierului Tudoran, ctitorul bisericii. Celebru pentru portretistica sa, Pârvu Mutu a fondat și Școală de pictură laică și religioasă.

La intrarea în Biserică, deasupra ușii de la intrare credincioșii pot observa tabloul votiv ce-i ilustrează pe ctitorii bisericii – boierul Tudoran împreună cu soția sa Alexandra, alături de cei 11 copii.

Astăzi, frumoasa mănăstire fortificată este un locaș de suflet, atent îngrijit de maicile ce trăiesc aici.

Vizitatorii vor fi plăcut impresionați de grădinile frumos ornamentate cu flori și arbuști decorativi și de aleile pietruite care poartă pașii trecătorilor spre clipe de liniște și sfințenie.

Expoziţia „7+” pana pe 26 Mai la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu

Mon, 12 May 2025 06:39:09 GMT

Sub semnul intelectualităţii plastice, expoziţia „7+”, care s-a deschis vineri 9 mai, ora 18, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, reuneşte 14 artisti contemporani, cu personalități aparte şi moduri diferite de abordare a picturii.

Viziunea artistică originală, criteriul inovaţiei, al formei şi conţinutului, percepţia şi semnificaţia care însoţesc limbajul plastic, reuşesc să ofere exclusivitatea unor emoţii puternice şi autentice.

Personalităţi marcante ale artei româneşti contemporane se reunesc într-un periplu vizual, care subliniază cu precădere capacitatea artiştilor invitaţi de a propune, în contextul plastic actual, expresii artistice diferite.

Fiecare tablou spune o poveste. A unui destin. Dar modul în care este receptată expresia liniei şi a suprafeţei, forţa limbajului culorii, a umbrei şi luminii, reprezintă elementele dominante, care definesc originalitatea exprimării vizuale.

Demers artistic consistent, aflat la cea de-a patra ediţie, expoziţia „7+” pune accent pe înnoirea limbajului plastic, prin intermediul unui alfabet construit ca un dialog al spiritului cu materia, care reuşeşte să unească conceptualul cu afectivul, senzorialul cu reflecţia, într-un discurs personal asupra libertăţii de exprimare.

Ion Achiţenie, Gheorghe Anghel, Ion Anghel, Roxana Barbu, Anca Boeriu, Dan Constantinescu, Dumitru Macovei, Mircea Muresan, Virgiliu Parghel ,Lucian Păiş, Mihai Perca, Eugen Raportoru Miliţa Sion, Vasile Tolan, o lume într-o expoziţie! O lume în care arta este expresia spiritului uman, în care eul profund aspiră către cunoaşterea umană, unind trăsăturile spiritului şi sufletului într-un univers niciodată început şi fără de sfârşit!

Un gând de mulţumire pentru consecvenţa şi străduinţa coordonatorului acestui proiect, pictorul arhitect, Lucian Păiş!

Text, foto: Adina Rentea

Expoziția „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești – Teodor Valenciuc”

Wed, 30 Apr 2025 10:50:52 GMT

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități din anul 2025 cu organizarea unei serii de expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din Colecția de Artă plastică modernă și contemporană românească a Muzeului Județean Botoșani.

Prima expoziție sub acest generic aduce pe simezele Sălii Portaluri din Muzeul tematic „Mihai Eminescu” o parte din lucrările artistului plastic Teodor Valenciuc.

Text, foto: CNIPT Botosani

Expozitia "ALTER EGO"Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”

Wed, 30 Apr 2025 10:47:06 GMT

,ALTER EGO – prima expoziţie a doi importanţi artişti contemporani români la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”Târgu .

În oraşul în care sunt expuse patru dintre capodoperele semnate de Constantin Brâncuşi – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii ale sufletului şi geniului românesc, în care istoria trăieşte şi prin numele lui Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, două dintre figurile emblematice legate de destinul acestui oraş, la Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” va găzdui în perioada 9 aprilie – 9 mai 2025 , expoziţia a doi artişti emblematici ai artei contemporane româneşti : Dumitru Macovei şi Giulian Dumitriu. Un duo artistic, care leagă două lumi, dar care spune aceeaşi poveste: arta, ca unicul mod de a trăi şi vibra!Concepută ca o conversaţie între cele două medii artistice, pictură şi sculptură, Alter Ego este prima expoziţie a celor doi artişti la Târgu Jiu şi îşi propune să dezvăluie într-un dialog exclusiv, ceva din intimitatea lor creativă.

Pasionat de pictura de şevalet şi de cea bisericească, fiind printre singurii care mai stăpânesc tehnica veche de a picta aşezăminte monahale, folosind cărbuni realizați din crengi de viță de vie, var măcinat și cărămidă pisată, Dumitru Macovei e un maestru al peisajului continuu resemantizat, umplând cu formă și culoare adâncurile cele mai subtile. Trăind în mod evident pentru artă, Dumitru Macovei adoră să redea flori, curțile caselor, portrete, naturi statice, crâmpeie din natură, bărci solitare, care însumează tot atâtea poveşti ale eului, convins fiind că prin frumuseţe lumea poate fi salvată! Ceea ce particularizează creaţia sa actuală este o profundă emoţie artistică, care răzbate atât din tematică, din narativul lucrării, cât şi din relaţiile dintre om şi sacru, dintre om şi animal. Nu portretizarea fidelă a vieţuitoarelor interesează, ci relaţia dintre om şi acestea, sau valoarea simbolică a animalului-arhetip. De multe ori, animalul este doar un pretext, lucrările vorbesc, de fapt, despre noi şi despre cele mai ascunse zone ale interiorului uman. Sinteză între clasicism şi modernism, cele peste 40 de lucrări din expoziţie semnate D.Macovei trăiesc printr-o cromatică captivantă, armonioasă, în care artistul pune accent pe valoarea profunzimii trăirilor sufletești. În expresivităţi coloristice de efect, Dumitru Macovei recompune o lume vie, animată, trecută prin filtrul talentului și imaginației sale. Un artist activ, cu numeroase expoziţii personale, participări la expoziţii de grup şi colective, numeroase premii, membru al UAP, devotat artei sale, cu lucrări în colecţii particulare în ţară şi în străinătate. Un artist cu o forţă inepuizabilă de muncă, care pictează viaţa în propria desfăşurare, într-un neobosit şi nesfârşit joc al dialogului cu sine.Despre sculptorul Giulian Dumitriu, care locuieşte si lucrează la Milano, se ştie că a reprezentatat România la „Art Monaco 2015”, eveniment care a reunit

galerii celebre de artă din toată lumea, critici recunoscuţi, colecţionari, precum şi artişti din Europa, Australia, SUA, Mexic.Născut într-o familie de artiști, absolvent al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, avându-l ca mentor pe Mihai Buculei, Giulian Dumitriu este prezent în expoziții personale şi de grup, iar lucrările sale se regăsesc în colecții particulare din ţară şi străinătate. Artistul este şi autorul unor sculpturi monumentale din bronz, printre care cele ale lui Tristan Tzara și Ion Ghica precum şi chipul cantăreţei americane Lady Gaga, care a fost expus la Berlin. Explorator entuziast al formei, de la liniile simbolice inspirate din creaţia lui Brâncuşi şi până la abstractizări ale modei contemporane, G.Dumitriu surprinde prin temele abordate în sculpturile sale poveşti despre interiorul altei lumi, revelate. Este ca şi cum ai arăta concomitent forma şi miezul lucrurilor. Rafinate, elaborate, prin materialul atent modelat şi însufleţit de simbol, cele peste 15 sculpturi din expoziţie semnate G.Dumitriu emană forţă şi rigurozitate. Poetice prin măiestria cizelării, lucrările surprind prin formele expresive, concept, armonia compoziţională, prin modulări liniştite dar sugestive, într-o continuă metamorfozare, tinzând mereu spre înălţimi, spre zbor, într-o curgere ireversibilă a timpului şi a creaţiei”

text - Adina Renţea – curator

"Cats Are Taking Over" - Expoziție de artă la Vila Catena

Wed, 23 Apr 2025 10:50:21 GMT

Bucurie, frumusețe și magie găsiți în expoziția de artă CATS ARE TAKING OVER, care este un remediu pentru suflet așa cum este pisica, personajul principal al acestei expoziții. Un nou spațiu cultural din București - Vila Catena s-a deschis cu această inedită expoziție, care reunește lucrările a 45 de artiști și grupuri artistice din România, China, Franța, Polonia, Spania, Australia, SUA. Expoziția este deschisă în perioada 10 aprilie - 30 iulie 2025, joi și vineri între orele 15 -19, sâmbătă între orele 12-16, la Vila Catena (str. Radu Calomfirescu nr. 15, București).

Organizată de Galeria Sandwich și Fundația Fildas Art, expoziția CATS ARE TAKING OVER este curatoriată de Alexandru Niculescu și Daniela Pălimariu, co-fondatori ai galeriei Sandwich. Expoziția folosește ca pretext pisica – simbol al intimității, misterului și ironiei. “Cats Are Taking Over” este o incursiune în universul felinelor domestice carismatice, adesea considerate prea triviale pentru arta „serioasă”, care își revendică, astfel, locul în creația contemporană.

De la tovarăș de apartament la simbol cultural, de la simboluri mistice la simple prezențe cotidiene, cine altcineva ar fi mai potrivit ca personaj principal într-o expoziție despre contrastele momentului prezent? Prin tehnici tradiționale precum pictură, ceramică, sculptură, sau prin lucrări conceptuale, audio, instalații imersive și sculpturi gonflabile, lucrările astfel reunite conturează o imagine complexă a provocărilor prezentului, funcționând ca un catalizator colectiv al cărui stimul este, aparent, un simplu animal de companie. Ipostazele sale sunt dintre cele mai variate: pisica lider, pisica fetiș, pisica totem, pisica feministă, anatomia pisicii, pisica drept critic instituțional, pisica medicament, pisica dacică, pisica sacră.

Expun artiștii: Aproximativ 28, Mihaela Ioana Atomei, Liliana Basarab, Marcel Broodthaers, Dan Basu, Radu Boeru, Anastasia Calinovici, Tudor Ciurescu, Coady, Vuk Ćuk, Bernat Daviu, Stoyan Dechev, Ecaterina Cristescu Delighioz, Pola Dwurnik, Mari Eastman, Elian, Giles Eldridge, Bianca Ferăstrău, Dimitrie Luca Gora, Dumitru Gorzo, Tobias Hild, Sorin Ilfoveanu, Peter Jecza, Martin Goya Business, Sarah Lucas, Olivia Mihălțianu, Nico Mureș, Marta Mattioli, Giuliano Nardin, Trine Lise Nedreaas, Jin Ningning, Radu Pandele, Dan Perjovschi, Alexandru Rangă, Cristian Răduță, Natasha Shulte, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Anaïs Touchot, Andrei Tudoran, Dan Vezentan, Mihaela Vezentan, Zhang Zhihui, Béla Zoltán.

Foto: Sebastian Oros, text: www.sensoarte.ro

Muzeul Oului din Vama-Bucovina

Tue, 15 Apr 2025 11:40:10 GMT

Muzeul Oului din Vama-Bucovina a marcat la finele anului 2024 aniversarea de 30 de ani de la deschidere iar fondatoarea acesteuia, prof.ing.Letiția Orșivschi Heiser a împlinit 25 de ani de activitate internațională.

Îmi amintesc cu emoție și bucurie că ne-am fost alături încă de la apariția ANTREC și a promovării conceptului de turism rural, inclusiv prin promovarea meșterilor populari și a meșteșugurilor.

Prof. Ing. Letiţia Orşivschi Heiser şi Conf. Dr. Maria Stoian, în anii '90 la Standul ANTREC Romania si alaturi de Marius Tuca

Iată că ne-au unit valori comune și atât eu cât și colegii din ANTREC și de la revista “Vacanțe la țară” apreciem tot ce face domnia sa.

Ani la rândul, prof. ing. Letiția Orșivschi Heiser a reprezentat cu mândrie autenticitatea românească la evenimente naționale și internaționale pe care le-am organizat sau la care am fost invitați.

Îi doresc multă putere de muncă și să continue această poveste frumoasă a oului bucovinean încondeiat cât mai mulți ani! La mulți ani!

Muzeul Oului Vama – reper de tradiţie și cultură-n inima Bucovinei

Astăzi, Muzeul Oului Vama-Bucovina, se mândrește cu statutul de cel mai mare și important muzeu de ouă din România. Vizitatorii au o șansa de a face o veritabilă călătorie, printre simbolistica și frumuseţea modelelor din cele peste 18.000 de ouă – atât din Bucovina, diverse colţuri ale ţării, cât și de pe întreg mapamondul – ouă strânse din peste 100 de state. O parte dintre ouăle bucovinene poartă-n detalii, pe coajă, povești vechi închistrite de peste 50 și chiar 100 de ani. Printre simbolurile și motivele folosite pe aceste ouă evidenţiem: ,,coarnele berbecului”, ,,cârja ciobanului”, ,,fierul plugului”, ,,crucea”, ,,spicul”, ,,frunza de stejar” sau ,,cărarea rătacita “ și ,,scara vieţii”.

După anii 90, odată cu dezvoltarea turismului rural și trecerea spre primele structuri de cazare clasificate, turiștii străini veniţi în locurile natale ale Letiţiei Orsivschi au fost foarte impresionaţi de meșteșugurile și obiceiurile descoperite. Astfel au apărut și primele demonstraţii de încondeiere a oului, practic primele rânduri din povestea Muzeului de astăzi.

„Deoarece oul roşu , la creștini este purtătorul unor semnificaţii profunde legate de învierea lui Hristos si de reînnoirea naturii, bucovinenii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând motive decorative ancestrale, de o rară frumuseţe. În Bucovina, armonia culorilor, delicateţea modelelor transmise din generaţie în generaţie şi măiestria execuţiei, au transformat acest meşteşug în artă. Datorită încărcăturii simbolice religioase, ouăle încondeiate sunt folosite nu numai ca obiect de decor, dar şi în practicarea unor ritualuri de purificare, de ingropare pentru bune recolte sau de protectie. Meşteşug şi artă, "scrierea", "pictarea" , ,,inchistrirea”sau "încondeierea" cu ceară fierbinte a ouălelor de Paşte este o activitate extrem de veche a poporului nostru, una dintre valorile eterne al civilizaţiei, un simbol nepieritor ,o chintesenţă a vieţii veşnice şi a renaşterii perpetue, cotribuind la ideea aranjării intr-un muzeu a tuturor acestor minuni. Oul, ca simbol precreștin, apare în toate culturile lumii și, doar cel roșu este ou Pascal. Pe lângă acesta, ouăle pot fi transformate fie în obiect de cult, fie ca simbol aducător de bine și fertilitate, fie folosit ca protector împotriva spiritelor rele, fie îngropat în pământ ca aducător de belșug și prosperitate” , ne povestește Prof. ing. Letiția Orsivschi Heiser.

Muzeul Oului din Vama-Bucovina

Strada Gării, 20

Vama, Suceava

https://www.muzeuloului-vama.com/

Ziua Națională a Turismului Rural marcată în Duminica Floriilor

Thu, 10 Apr 2025 11:13:10 GMT

În urmă cu 21 ani, în anul 2004, în destinațiile rurale românești a fost marcată pentru prima dată Ziua Națională a Turismului Rural . Sărbătorită an de an în Duminica Floriilor, această zi specială a turismului autohton adună laolaltă proprietari de pensiuni, meșteri populari, ansambluri folclorice, autorități locale, profesioniști din turism cât și turiști…într-o veritabilă horă a ospitalității și autenticității.

De-a lungul celor 20 de ani de când sărbătorim Ziua Naţională a Turismului Rural aceasta a călătorit în zone reper precum: Fundata, Şirnea, Moieciu, Bran, Râşnov, Prejmer, Rucăr, Dragoslavele, Sărata Monteoru, Berca, Iaşi, Tismana, Peştişani, Horezu, Alba Iulia, Albac, Turia-Băile Balvanyos, Praid, Focşani, Târgu-Neamţ, Agapia, Sibiel, Răşinari, Botiza, Poiana Stampei, Ciocănești, Vama-Bucovina, Cazane Dunării - Eșelniţa, Crişan-Tulcea.

Piața turismului rural românesc este într-o continuă evoluție, bucurându-ne de o diversitate a serviciilor oferite în toate colțurile țării. Se pune din ce în ce mai mult accentul pe comunitate, pe promovare a destinației, a împrejurimilor, pe conturarea unui specific local în promovarea unei oferte turistice.

În acest an ne bucurăm să vedem că tot mai mulți turiști sunt interesați și de aspectele culturale și istorice în alegerea unei destinații. Dacă până acum se punea mai mult accent pe ospitalitatea serviciilor unei pensiuni sau pe gastronomie…iată că există această tendință spre… călătorii artistice. Chiar pe site-ul nostrum www.vacantelatara.ro există o rubrică destinată acestor călătorii artistice – susținută prin programul “ Catena pentru artă ”.

Vizite Muzeul-Conacul Bellu, Urlati si Expozitia "Dor si drum", Muzeul Taranului Roman

Atât proprietarii de structuri de cazare cât și agențiile de turism includ în ofertele lor vizite la muzee locale, case memoriale, concerte în locații inedite precum biserici (concerte de orgă), saline, cetăți, seri de poezie sau vernisaje de expoziții, diverse prezentări de tradiții, ture tematice la meșteri etc.

Vizita Biserica Fortificata Biertan, Expozitie Ii - Nicoleta Grancea, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", Bucuresti

“Ne dorim să vedem o promovare cât mai activă a acestor posibilități de călătorii artistice, fiindcă satele românești au un bogat patrimoniu cultural care trebuie valorificat și descoperit de cât mai mulți turiști. Alegeţi satele româneşti și destinaţiile rurale pentru viitoarele călătorii! Felicitări tuturor celor implicați în evoluţia turismului rural românesc!” declară conf. univ.dr. Maria Stoian, fondator ANTREC.

La mulţi ani turismului rural și… la cât mai mulţi turiști fericiţi!

Expoziția Agorafobia a artistului Ion Anghel la Muzeul Național al Țăranului Român

Fri, 04 Apr 2025 10:50:33 GMT

O fascinantă introspecție realizează artistul vizual Ion Anghel, prin operele sale de artă. Sincere și profunde, lucrările reunite în expoziția "Agorafobia", transmit esența trăirilor artistului și ne ajută să înțelegem societatea actuală. Vă invităm să vizitați expoziția "Agorafobia" în perioada 13 martie – 9 aprilie 2025, la Muzeul Național al Țăranului Român din București.

Directorul Muzeului Național al Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu dezvăluie: “Această expoziție încearcă să fie deschisă, să fie prietenoasă, să ne lase pe noi să alegem între această furcă de tors și acea rachetă a morții. Ne lasă libertatea să ne gândim încotro vrem să mergem cu viața noastră. Dacă vrem să ne închidem, să fim izolaționiști, autarhi sau vrem dimpotrivă să fim cu ochii deschiși către lumea întreagă. Această expoziție uzează de mijloace vizuale extrem de puternice și asta îmi place foarte mult că nu stă închistată într-un singur tip de exprimare artistică. Sparge orice fel de barieră și face și un fel de inventar al expresiilor artistice din ultimul secol.”

Artistul vizual Ion Anghel povestește cum a început să realizeze operele expuse: “Am avut o reacție incomodă, pur și simplu, față de moda societății contemporane. Și n-am cum să tac în mine, n-am cum să fiu indiferent. În același timp, reacțiile mele sunt strict puse în operă, în domeniu, nu în alte registre, nici în politică, nici în alte științe. Acest motor care a funcționat în mine m-a făcut pur și simplu să îmi descopăr alte mijloace în creația mea, să văd cum pot eu traduce rutina asta în care mă aflu zilnic, cum pot să-i dau sens în operă.”

Criticul de artă Cristian Robert Velescu spune: “Agorafobia pentru mine înseamnă căutarea celor lăuntrice, retragerea din cele exterioare și concentrarea asupra celor interioare. Voi spune că două calități descopăr expoziției care ne primește – anume o desăvârșire a lucrărilor care e un semn al fazei mature a creației artistului și, în mod paradoxal, o prospețime neobișnuită a viziunii, care ne întâmpină pe simeze. Este un postmodernism pe care Anghel îl așează în unghiul nostru de vedere, un postmodernism care nu refuză să scotocească prin straturile istoriei artelor. El se oprește, cred eu, în avangarda istorică pe care o explorează, astfel încât el este reprezentantul unui postmodernism de natură avangardistă și, adaug eu, deloc bine temperat. E multă energie în ce așează Anghel în operele pe care ni le înfățișează. Anghel pictează, să spunem, cu spontaneitate, cu ușurință, așa cum respiră.”

Ion Anghel concluzionează: “Nu mai fac nici obiect, nu mai fac nici pictură, nici sculptură. Mă ocup cu altceva în momentul de față și urmează și alte etape. Consider că opera de artă nu trebuie să fie nici demonstrativă, nici fadă, nici frumoasă, nici urâtă. Trebuie să fie sinceră. Cu asta mă ocup.”

Eseistul Ion Bogdan Lefter spune despre expoziția “Agorafobia”: “E o expoziție formidabilă care ne întâmpină de la intrare cu o amplă perspectivă, cu o desfășurare pe care o vezi de acolo colosală și o descoperi pe parcurs. Sentimentul pe care opera lui Ion Anghel mi-l dă, de mult și acuma este spectaculos, extraordinar desfășurat, este că el explorează continuu descoperirea artei înseși. Adică el caută în toate aceste experimentări, combinații, asamblaje, polimorfisme, caută să pună în fața noastră și să trăiască el însuși ce este de fapt Arta. E un fel de utopie, un sens maximalist, extrem de ambițios.”

Text, foto: preluare din film, www.sensoarte.ro

"În lumea lui George Enescu", Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani

Wed, 26 Mar 2025 09:50:54 GMT

In data de 28 Martie 2025, incepand cu ora 18.30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani va avea loc concertul "În lumea lui George Enescu".

Alexandru Tomescu- vioară
Eduard Kunz- pian

În program:
Jules Massenet- Meditația
Fritz Kreisler- Frumosul rozmarin
Fritz Kreisler- Capriciul vienez
Fritz Kreisler- Liebesfreud
George Enescu- Balada
George Enescu- Lăutarul
George Enescu- Sonata a III-a în caracter popular românesc

Informații:
Site: https://filarmonicabotosani.ro/

Târgul Meșterilor Populari, Botosani, Ediția a XVIII-a, 23-25 aprilie 2025

Wed, 26 Mar 2025 09:12:36 GMT

În perioada 23-25 aprilie 2025, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează cea de-a XVIII-a ediție a activității Târgul Meșterilor Populari. Manifestarea are ca obiectiv principal valorificarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale autentice.

De asemenea, și promovarea zonelor etnografice având în vedere faptul că meșterii populari invitați trebuie să prezinte zona etnografică din care provin, atât prin obiectele expuse, cât și prin piesele de port care definesc ansamblul vestimentar femeiesc sau bărbătesc.
Târgul Meșterilor Populari va avea loc în Parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani, iar deschiderea oficială va fi în ziua de Sfântul Gheorghe, în data de 23 aprilie 2025, începând cu ora 13:00. Totodată, în aceeași zi, în sala mică a Restaurantului Maria din Botoșani, va avea loc prelegerea „Rolul creației populare contemporane în promovarea identității culturale românești” susținută de cercetător-etnolog dr. DOINA IȘFĂNONI, începând cu ora 14:00.

Comunicat de presa

Complexul “Pe culmile Bucuriei”, Aninoasa -“Creăm amintiri frumoase!”

Wed, 19 Mar 2025 09:33:33 GMT

În pitorescul meleag al Argeșului ,în Valea Siliștii, comuna Aninoasa , o frumoază zonă deluroasă, la marginea pădurii, oaspeții ce trec pragul complexului agroturistic și de agrement “ Pe culmile Bucuriei ” vor experimenta îmbinarea ospitalitații cu relaxarea, dar și cu sănătatea prin activități sportive și recreative.

Apropierea de cadrul natural înconjurător – freamătul pădurii și susurul pârului Slănic, cât și specificul rural al comunității, fac din complexul “Pe culmile bucuriei” o reîntoarcere spre firesc, simplitate și către un stil de viață cât mai tihnit.

De cum trecem pragul pensiunii vom aprecia livingul spațioș și extrem de luminos în care contemporanul se îmbină armonios cu elementele tradiționale. Șemineul rustic conferă un aer de tihnă întregii încăperi, unde este și locul ideal de servit masa. Gazdele au fost extrem de atente cu detaliile și decorurile camerelor cât și cu această îmbinare de lemn și piatră, atât pe exteriorul complexului cât și pe interior .

Gazdele pensiunii, provenind din domeniu sportiv și al educației sănătoase prin sport, propun oaspeților pe lângă descoperirea ospitalității și serviciilor de calitate ale pensiunii și programe și activități tematice sportive. Acest lucru, fac din complexul “Pe culmile bucuriei” o alegere optimă pentru organizarea taberelor sportive și activităților cu un specific activ.

Pentru cei ce optează pentru alegerea unui pachet de tabere la pensiunea “Pe culmile Bucuriei”, în special elevi și tineri, aceștia vor participa la un program bine stabilit prin care-și vor îmbunătăți capacitatea de efort și de observare, disciplina, atenția și concentrarea.

Totodată, activitățile de grup propuse vizează disciplinarea și adoptarea unui comportament colectiv adecvat, în relaționarea cu colegii dar și cu cadrele didactice.

Structură de cazare și facilități;

- 5 camere cu trei paturi și grup sanitar propriu; Fiecare cameră poartă nume de sfânt;

- Sală de servire a mesei cu șemineu rustic;

- Bucătărie de vară, loc de grătar și cuptor tradițional;

- Servirea mesei cu produse din gospodărie proprie sau de la producători locali;

- Jocuri de societate și bibliotecă cu cărți;

- Foișor de lemn;

- Servicii de spălătorie/uscătorie haine;

- Loc de parcare.

Facilități de agrement, activități sportive și timp liber:

- Teren de volei pe nisip;

- Sală de fitness cu dotări: spaliere, aparate de fortă, mingi gimnastică și medicinale, corzi și saltele;

- Culoar de 40 m cu pistă de atletism și groapă de nisip;

- Culoar de 40 m de nisip și rumeguș;

- Teren de fotbal în apropiere.

Pe lângă activitățile oferite în cadrul complexului, gazdele își propun să ofere oaspeților și activități de descoperire a specificului cadrului natural din jur cât și a obiectivelor turistice din apropiere. Astfel, se pot organiza vizite la:

- Lăcașuri de cult aparținând Epsicopiei Argeșului;

- Lacul Vidraru;

- Mănăstirea rupestră Corbii de Piatră;

- Mănăstirea Curtea de Argeș;

Complexul agroturistic și de agrement “Pe culmile Bucuriei”

Sat.Valea Silisti nr.99A, comuna Aninoasa, Arges.

0774 455 476

bucuriesport@gmail.com

https://bucuriesport.ro/

Vița de vie (de Drăgășani),...ca o mireasă

Wed, 19 Mar 2025 09:16:02 GMT

Gala anuală a premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (AJTR) – preşedinte, Mihai Ogrinji – desfăşurată în Vâlcea, la Drăgăşani, ne-a ocazionat o (re)descoperire a respectivelor meleaguri. Astfel, între altele, am vizitat, cu pioşenie, mănăstirile brâncoveneşti Mamu Lungeşti (pictor, Pârvu Mutu) – stareţă, maica Pavelina Ioniţă – şi Brâncoveni – aceasta din urmă în apropiere, în judeţul Olt, în perimetrul aceleiaşi localităţi regăsindu-se şi fragmentele de zid ale caselor domneşti în care s-au născut Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu; catedrala din Drăgăşani (construcţie 1930-1936); „expoziţia documentară Gib. I. Mihăescu”, găzduită într-o cameră a casei prozatorului drăgăşenean, acum aflată în proprietatea unei nepoate, dna Daciana Floroiu – absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti – care înţelege perfect importanţa cultivării memoriei bunicului său.

Municipiul Drăgăşani numără 15 mii de locuitori. Podgoria de astăzi se întinde pe o suprafaţă de câteva sute de hectare de deal. Domeniile, cramele şi casele de vinuri recunoscute sunt: Avincis, Bauer, Drăgaşi, Dr. Miu, Iordache, Isărescu, Ştirbey. De exemplu, crama Avincis şi domeniul Vila Dobruşa sunt susţinute de 43 ha de viţă de vie aflată pe rod, producţia medie anuală fiind de 35 mii de sticle, dintre care 10% ajung la export; domeniul şi-a adăugat 14 spaţii de cazare (camere), restaurant à la carte, suprafeţe pentru practicarea sporturilor – tenis de câmp, baschet, mini-fotbal, ping-pong –, piscină şi, nu în ultimul rând, amenajarea peisagistică. Proprietatea este a familiei Valeriu Stoica, fost preşedinte al PNL şi fost ministru al justiţiei. Avincis a preluat şi coordonarea şi sprijinul publicării unei colecţii de traduceri de carte, „In vino veritas”, a Editurii Baroque Books & Arts.

Noi am fost primiţi la Casa de vinuri Iordache, ale cărei baze s-ar fi pus încă din anul 1880. A fost relansată, „cu suflet”, în anul 2001, de către Gheorghe (Bebe) Iordache – pe plan local, evident recunoscut pentru cele două mandate de primar, în cursul cărora, de exemplu, a asfaltat străzile, a deschis centura ocolitoare a zonei centrale şi a creat condiţii pentru continuitate în livrarea apei curente.

Din 2019, vinificaţia – acum, de pe 30 ha de viţă de vie, toate replantate – este continuată de către fiul Valentin Iordache, un tânăr competent şi entuziast. A reuşit să modernizeze şi să optimizeze operaţiunile, astfel că formaţia de lucru cvasipermanentă pe care o are în jurul său ar fi alcătuită cam din cinci oameni (el şi încă doi pe tractor, doi la legat, aceiaşi la cramă, toţi cinci în campania de tăiere), doar culesul presupunând o participare mai numeroasă. Cultivă opt soiuri, în primul rând Crâmpoşie aromată şi selecţionată, precum şi Sauvignon Blanc. Crâmpoşia este un soi autohton, unul dintre puţinele care ar fi supravieţuit de pe vremea dacilor. Altfel, pretenţia este şi a unor „reţete vechi de pe vremea dacilor”, conducând la un vin cu „însuşiri ce te duc cu gândul la Braghina, fata lui Burebista – simbolul femeii în Dacia”!? Apropo, din Păstorel Teodoreanu: Cercetând sticluţe vechi şi azi, şi ieri,/ Am dat de Crâmpoşie-ntr-o sticluţă./ Ce-i Crâmpoşia? E o ţărăncuţă,/ Dar care place foarte la boieri.

Momentul recoltării se stabileşte pe o bază cât se poate de exactă, în funcţie de determinările de zahăr din bob, strugurele fiind desprins cu foarfeca, în lădiţe, cu grijă; la casa Iordache, producţia la hectar variază între câteva tone la Crâmpoşie, pentru un vin cu denumirea de origine controlată, şi 10-12 t, pentru vinurile vărsate. La cramă, sunt îndepărtaţi ciorchinii, este spart bobul, iar după ceva timp se realizează presarea. Se adaugă doar drojdii de fermentare, enzime de limpezire şi sulfaţi. Fermentarea se produce la o temperatură de minimum 15ºC, iar după finalizarea acesteia, după 25 de zile, se procedează la tragerea de pe drojdie. Distribuţia, deocamdată aproape exclusiv în judeţele Olteniei.

Casa Iordache oferă şi spaţii de cazare (22 de camere). Surpriza este însă sala de degustare, aici fiind etalată colecţia numismatică a regretatului Gheorghe Iordache – „Istoria leului românesc, de la talerul olandez până în zilele noastre” (mai mult sau mai puţin originală), precum şi bancnote şi monede străine –, dar şi lucrările de pictură ale soţiei, Aurelia, piese de mobilier şi nu numai. Tot dna Aurelia Iordache este deţinătoarea unei colecţii de 120 de costume populare, 30 dintre modele fiind expuse, pe suporturi (manechine), într-o încăpere situată în legătură directă cu sala de degustare. Ca să concluzionăm asupra vizitei la casa Iordache, un real exerciţiu de cultură!

Înapoi în „oraşul dintre vii”. În centrul Drăgăşanilor, la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu şi Gib Mihăescu, se află Muzeul Viei şi Vinului. Clădirea, în stil neoromânesc (neobrâncovenesc), singura cu ceas din oraş – acum, monument istoric – datează din primele decenii ale secolului al XX-lea, iar din 1974 a găzduit un muzeu mixt. Dintre cele opt încăperi, încă de pe atunci două compuneau secţia viticolă. O contribuţie importantă în alcătuirea colecţiilor, uitată (cum nu de puţine ori se întâmplă), ar fi avut Ion C. Vasile, avocat, fost deţinut politic, pasionat de istoria locală, nimeni altul decât tatăl profesorului Radu Vasile – acesta din urmă născut la Sibiu, cu studiile generale absolvite la Drăgăşani, fiind prim-ministru al României în anii 1998-1999. În 1983, cu sprijinul directorului Muzeului Judeţean Vâlcea, istoricul Sergiu Purece – cu alură de baschetbalist – expoziţia viticolă a fost extinsă, în continuare instituţia făcându-se cunoscută sub numele de Muzeul Viei şi Vinului. Este adevărat că au fost preluate şi exponatele păstrate până atunci la Staţiunea de Cercetări Viti-vinicole din localitate. Nicolae Ceauşescu personal ar fi aprobat proiectul, atunci fiind primul muzeu de acest gen din ţară şi al treilea din lume!

Încă de la începuturi, din 1983, în calitate de custode, îl „păstoreşte” dna Maria Ancuţa – care ne apare ca o persoană romantică, dispusă să relateze câte-n lună şi-n stele despre viţa şi vinul de Drăgăşani. Clădirea muzeului a fost retrocedată şi, în cele din urmă, cumpărată şi reabilitată de către autorităţile locale – primar, Costinel Stoica – în felul acesta instituţia – cândva pusă în pericol – fiind perfect asigurată. Totuşi, muzeul este subordonat administrativ consiliului local, ceea ce îi îngrădeşte din anvergură. Unele dintre exponate (arheologie, atestarea documentară a localităţii, etnografie) par să fie reminiscenţe ale vechiului muzeu mixt. Oricât ar vrea, credem că posibilităţile actualului custode sunt limitate. Mai mult decât un obiectiv pe agenda de lucru a autorităţilor locale, muzeul este o reprezentare a tradiţiilor comunităţii de podgoreni. În acest sens, caselor de vinuri din regiune li s-ar putea atribui câte o vitrină, cu invitaţia de a contribui cu propriile lor exponate – dintre acelea care, în mod obişnuit, sunt prezente în amenajarea punctelor (săli de degustare etc.) care presupun prezenţa vizitatorilor – mărturii ale bunelor tradiţii, astfel încât muzeul să devină şi un instrument, al fiecăreia în parte, de a se face mai cunoscută. (Cartea poştală alb-negru alăturată, cu o imagine a „rampei de vinuri Drăgăşani”, este din colecţia personală.) Un muzeu al viei şi vinului cu o mai bună vizibilitate – concepţie, structurare, social media – este cel de la Hârlău, din jud. Iaşi, care face parte din Complexul Muzeal Naţional „Moldova” şi, administrativ, este subordonat Ministerului Culturii. În ţară, muzee propriu-zise ale viei şi vinului mai sunt la Ghioroc (Miniş) şi, mai nou, din 2024, la Focşani. Iniţierea unei minime reţele a acestora, măcar în ideea de a se promova reciproc, le-ar putea face bine tuturor. În orice caz, muzeul drăgăşenean nu trebuie ocolit de către turişti.

La Drăgăşani, cele mai vechi documente din muzeu datează de la Mircea cel Bătrân. Între altele, reţinem şi medaliile cu care a fost onorat, la Paris, Iordache N. Ionescu, cel care ţinea restaurantul „La trei frunze de viţă” de pe str. Covaci din Bucureşti, locul unde ar fi fost „inventaţi” şi mititeii. Apropo, între patronimul vechii familii de podgoreni Iordache din Drăgăşani şi numele de botez al cârciumarului de pe str. Covaci de odinioară evident că nu este nicio legătură. În afara interesului comun pentru... frunzele de viţă. Coincidenţa mai face ca Iordache N. Ionescu să fi preluat şi relansat afacerea de pe Covaci prin 1880, exact anul în care ar fi fost fondată, la Drăgăşani, casa de vinuri Iordache.

La Drăgăşani, pentru cazare şi masă, noi am fost primiţi, foarte bine, la Kilometrulzero – hotel şi, respectiv, motel – de către familia Eugeniu şi Gabriela Diaconescu.

P.S.: Între premianţii galei de la Drăgăşani, dna Aurelia Iordache – Premiul „Tezaur”, dl Eugeniu Diaconescu – Premiul de Excelenţă, dl Costinel Stoica – Premiul „Prin noi înşine”. Felicitări!

Text: prof. Nicolae LUPU

Foto: în colaborare cu Constantin DINA

GALA A.J.T.R - Istorie, credință, pasiune – într-un pahar cu vin de Drăgășani

Wed, 19 Mar 2025 09:05:09 GMT

Strălucirea soarelui luminează într-un fel aparte spiritele oamenilor, iar pe meleagurile Drăgășaniului parcă se îmbină tare plăcut cu strălucirea cealaltă, a licorii bahice dăruită cu atâta generozitate de podgoriile acestor locuri binecuvântate.

Noi - cei care scriem „istoria clipei” despre locuri mirifice și despre iubitori de neam – am hotărât să onorăm performanța în industria turistică românească, din nou în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), când Eminescu se năștea să identifice esența sufletului românesc în lume. O călătorie bogată în descoperiri și pecetluită de o Gală de Premiere spectaculoasă prin conținut, organizare și ospitalitate – așa aș defini deplasarea documentară a membrilor Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR) de la începutul lui 2025.

O PRIMĂ ÎNTÂLNIRE simbolică am avut-o cu cea mai importantă familie de oameni politici români, Brătienii, la Muzeul Național Brătianu , din Ștefănești, Argeș. Acesta este reprezentat de impresionantul conac al familiei Brătianu – numit, ca şi satul în care se află, Florica , în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu. Între cele peste patruzeci de camere ale conacului, atrag atenția, printre alte exponate autentice, bibliotecile de la parter și cele două etaje, cu plafoane casetate și lambriuri, ce au găzduit un adevărat templu al cărții.

APOI NE-AM OPRIT în satul Valea Mare , să ne aducem aminte și de Liviu Rebreanu , de lumea personajelor sale de roman.. Casa de la Valea Mare a fost cumpărată de către scriitor în 1930. Locuința pe care Rebreanu a achiziționat-o și în care a locuit și creat cu bucurie timp de 14 ani, până la moartea sa, a fost declarată Casă Memorială în anul 1969.

PE DRUMUL MARILOR înaintași români, am ajuns și la ruinele Curților Domnești de la Brâncoveni , care erau înfloritoare la 1731. Tot aici se află Biserica parohială Sf. Nicolae , zidită de ctitorii Matei Basarab și Elina Doamna în anii 1634-1635.

AM ÎNCHEIAT PERIPLUL primei zile cu aceeași pioșenie pe care am respirat-o în incinta valoroasei Mănăstiri Brâncoveni . La început, a fost o bisericuță ce s-a bucurat de o danie, în 1583. În urma vindecării sale cu apa Izvorului Tămăduirii, care mai curge și azi, Matei Basarab reface acest locaș între 1632 și 1635 și zugrăvește biserica. La 1699, Constantin Brâncoveanu înalță din temelie, pe același loc, o construcție impozantă, „ca o mare lavră”, care primește hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

S-A FĂCUT SEARĂ și, în sfârșit, paharul nostru cu vin de Drăgășani devine o realitate. Minunatele noastre gazde, prietenii și colegii noștri de breaslă turistică, soții Eugeniu și Gabriela Diaconescu, ctitorii și patronii Complexului Kilometrul Zero și ai Hotelului Kilometrul Zero, ne-au răsfățat cu tot ce are mai bun gastronomia și oenologia de Drăgășani.

ÎN ACELAȘI SPIRIT, am îmbrățișat vizita de a doua zi de la Muzeul Viei și Vinului , din Drăgășani, deschis publicului în 1983, unde ne-a întâmpinat și ghidat, cu patos și profesionalism, d-na Maria Ancuța, directoarea muzeului, deținătoare a Diplomei de onoare pentru contribuția activă la imaginea pozitivă a României, acordată de către Consulatul onorific din Nisa, în 2019. Sufletul drăgășenean din vin, Nechifor Crainic cu versurile sale, asemănările de spirit de ospitalitate făcute între prozatorul Gib Mihăescu și antreprenorul Eugeniu Diaconescu sunt cîteva referințe originale oferite nouă de Maria, alături de câte un pahar cu vin roze, „vinul de-a pururi al neamului meu” – cum spunea poetul. Am lăsat în urmă artefactele muzeului, de la echipamente pentru extragerea vinului, obiecte artizanale, la costume tradiționale locale și am purces către platourile zonei viticole.

ȘI IATĂ-NE AJUNȘI la faimoasa Casă de vinuri Iordache, bucuroși de soarele care mângâia glia, culturile podgoriei și peisagistica atractivă a locației. Dl. Valentin Iordache ne-a bucurat cu o degustare rafinată a soiurilor de vin autohtone, prezentându-ne și tehnologia producerii acestora - muncă ce necesită efort și dedicație. D-na Aurelia Iordache ne-a purtat prin universul costumelor vechi tradiționale oltenești, al goblenurilor, tapiseriei și broderiei, al picturii în acuarelă, al numismaticii – toate reprezentând colecții de valoare pe care le păstorește, implicându-se creativ.

CU O DOZĂ DE VESELIE în plus, am luat drumul Drăgășanilor spre Casa Memorială Gib Mihăescu. Jurist ca pregătire, prozatorul, romancierul și dramaturgul Gheorghe Mihăescu, pe numele său real, a locuit împreună cu soția sa în această casă, între anii 1920 și 1930.

NE-AM BUCURAT SĂ mergem și la Catedrala din Drăgășani , unde ne-a întâmpinat Primarul municipiului, dl. Costinel Stoica , cu explicații interesante și legende ale locului.

SEARA de Gală a Premiilor AJTR pe 2025 a excelat în organizare, ambientare plină de strălucire, gastronomie autentică și savoarea vinurilor din podgoria locală, sub managementul atent și profesionist al familiei Diaconescu. S-au acordat peste douăzeci de premii care au recompensat performanța sub toate formele sale. Președintele AJTR, dl. Mihai Ogrinji , a remarcat calitatea și pasiunea pentru turism și cultură a laureaților, fiecare dintre premiați bucurându-se de căte un laudatio de la vechi membri AJTR, în buna tradiție a galelor noastre.

În numele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Emil Stanciu, vicepreședinte UZPR, a înmânat Președintelui AJTR Diploma de Excelență și Placheta comemorativă „100 de ani de la înființarea UZPR”, pentru frumoasa colaborare între cele două prestigioase asociații. Nu au lipsit nici ritmurile muzicii folclorice tradiționale, îmbiind la hore și sârbe pe cei prezenți, într-un spirit de care ne era dor, de armonie și prietenie.

O tombolă cu premii licoroase a fost surpriza pe care colegul nostru gorjean George Niculescu a oferit-o tuturor, slăvind rolul magic al bobului de strugure, spre aducere aminte și stare de bine.

ULTIMA ZI DE CĂLĂTORIE, ne-a purtat în satul Lungești , la Sfînta Mănăstire Mamu , cu hramul Sf. Nicolae, ctitorită în sec. al XVI-lea. După 1655, doamna Stanca, mama domnitorului Constantin Brâncoveanu, a ridicat o biserică de lemn pe moșia Mamu, iar, mai târziu, în 1695, chiar Brâncoveanu hotărăște refacerea acesteia din zid și construirea chiliilor, rămase până în ziua de azi.

Astfel, am parcurs și încheiat cu bucurie și pioșenie încă o frântură din „geografia sentimentală a neamului românesc”.

Premii:

Premiul de Excelență- D-șoarei Mădălina Nicolescu – Olimpic International Turism

Premiul „Ca la mama acasă” - Pensiunii „Mama Cozonacilor” (Familia Rodica, Gheorghe și Laurențiu Drăgan), Șimon-Bran

Premiul „Prin noi înșine” - D-lui Costinel STOICA, Primarul municipiului Drăgășani-Vâlcea

Premiul de Excelență - D-lui Eugeniu DIACONESCU - pentru prestigiul imprimat brand-ului Kilometrulzero

Premiul „Brățara de aur” - D-lui Nicolae PUPĂZĂ, președintele Asociației Naționale „Maître d'Hotel”

Premiul „Polul performanței” - D-lui Nicu RĂDULESCU, fost secretar de stat la Ministerul Turismului, la împlinirea a 20 de ani de prezidențiat la OPTBR

Lista completă premianți: https://presadeturism.ro/

Text și foto: Dr. Doina Tătaru, membru AJTR

Expoziția de artă "Fluturi" deschisă la Art Safari 2025

Wed, 19 Mar 2025 08:47:08 GMT

La începutul lunii martie 2025, s-a deschis o nouă ediţie Art Safari. Vă invităm să descoperiţi expoziţia "Fluturi", una dintre cele opt expoziţii Art Safari. Aveţi ocazia să vă bucuraţi de picturi impresionante cu fluturi şi instalaţii realizate de artişti români contemporani de renume - Alina Aldea, Alina-Ondine Slimovschi, Dan Bota, Felix Aftene, Laura Greaca, Ligia Macovei, Luigi Puiu, Mihai Rusu, Vincenţiu Grigorescu, Viorel Mărginean, Beaver. Şi în premieră admiraţi un fluture realizat de celebrul artist Andy Warhol. Este o serigrafie realizată de artist în anii '50, când a experimentat în această tehnică.

Monica Dumitru, curatorul expoziţiei, povestește despre cum a organizat această expoziție: "Am ales fluturele deoarece este un motiv universal, abordat în foarte multe culturi, inclusiv în cultura românească, cunoscut pentru simbolistica sa foarte variată de la renaştere, efemeritate şi inclusiv rolul pe care îl joacă în cultura românească în tot felul de superstiţii. De exemplu, ştim că se spune că nu ai voie să omori fluturele cu cap de mort fiindcă acesta ar căra apă pentru cei din lumea de dincolo. Coloristica acestora poartă un mesaj foarte puternic pentru poporul român. Deci fluturele are o valoare simbolistică foarte importantă în mai multe culturi.”

Expoziţia temporară FLUTURI poate fi vizitată în perioada 7 - 30 martie 2025 la Palatul Dacia-România din București.

Foto: www.sensoarte.ro / Text preluare din film.

Festivalul - Concurs Național de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă "Buna Vestire"

Sat, 15 Mar 2025 09:08:58 GMT

Festivalul - Concurs Național de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă "Buna Vestire" va avea loc, Duminică, 23 Martie 2025, ora 13.00 în cadrul Casei de Cultură din Fundu Moldovei, Suceava.

Expozitia Gheorghe I. Anghel de la Muzeul de Arta Constanta

Thu, 27 Feb 2025 10:08:30 GMT

Un frumos omagiu adus remarcabilului artist vizual Gheorghe I. Anghel (1938-2024) este expoziția retrospectivă deschisă la Muzeul de Artă Constanța în perioada 13 ianuarie - 30 martie 2025. Prin lucrările sale de pictură și ceramică, simțim legătura puternică pe care artistul a avut-o cu marea, cu civilizația elenistică și istoria antică descoperită în siturile arheologice din Dobrogea. Vă invităm să petreceți o zi minunată la muzeu.

În deschiderea expoziției au vorbit - curatorii expoziției Ion Anghel, fiul pictorului, și Lelia Rus Pîrvan, directoarea Muzeului de Artă Constanța, alături de criticul de artă Cristian-Robert Velescu și Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.“Gheorghe I. Anghel era un om deschis, un erudit, un om cultivat, un artist cu o formă de exprimare extrem de contemporană și de provocatoare, de interesantă, de incitantă. Un astfel de om se naște destul de rar.”- spune Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Unda Popp, artist vizual, povestește despre Gheorghe I. Anghel că “era un om interesat de zona arheologică, de zona istorică, de zona religioasă. Foarte mult îi plăceau călătoriile, mai ales în zona Mării Mediterane, unde se regăsea. Grecia era locul lui predilect, pentru că el considera că se trage dintr-un neam de greci și era foarte mândru de acest lucru. În 2010, el a luat în Franța, în urma unei expoziții la Grand Palais, Marele Premiu al Academiei Franceze pentru Pictură. Asta l-a făcut cunoscut, mai ales acolo. Şi astăzi am păstrat legătura cu galeristul din sudul Franței, care îi face expoziții cam odată la un an, doi. Sigur că arta lui, destul de incomodă, l-a făcut să aibă colecționari pe sprânceană, dar ne-am bucurat de fiecare dată, la expozițiile din Franța în special, să regăsim același public care venea să mai ia o lucrare.”

Criticul de artă Cristian-Robert Velescu spune: “Prima problemă pe care am dorit să o pun este aceea a frumuseții picturii lui Anghel, dar când spun frumusețe înțeleg mai degrabă grecescul “kalos”, este vorba de o frumusețe așa cum o imagina Platon. Şi în al doilea rând remarc caracterul ei unic și practic inclasabil. Dacă ar trebui să așez creația lui Gheorghe Anghel sub semnul unei anume categorii, aș spune că această categorie este aceea a clasicului și sunt destule semne și simptome care să ne îndrepte într-acolo. Și primul dintre ele ar fi exemplaritatea creației, în sensul că este nu numai frumoasă și dificilă, dar și echilibrată și desăvârșită în felul ei. În al doilea rând aș insista asupra demersului intelectual a lui Gheorghe Anghel și el ne amintește de cuvintele “la pittura è una cosa mentale”. Deci acest lucru este foarte valabil și atunci când suntem înconjurați de picturile lui Anghel. Iar atunci când am rostit vocabula clasic, desigur mă gândesc la tematica de sorginte antică, și este vorba de antichitatea cea mai veche anume din spațiul european, cea grecească. Toate aceste trei determinări, ca să spun așa, ne apropie și ne îngăduie să așezăm creația lui Anghel sub cupola clasicului.
Aș dori să pătrundem mai profund în creația lui Gheorghe Anghel, și să ne imaginăm că ea este alcătuită din straturi felurite, informația vizuală fiind așezată pe suporturi transparente, care se etajează în adâncime. Stratul cel mai de adâncime al tabloului este acela unde s-a sedimentat, să spunem, inteligența creatoare a artistului. Peste acest strat, în opinia mea, s-ar așeza senzualitatea cultivată a artistului. Peste acest strat, aș așeza stratul în care trăirile, năzuințele, repulsiile sau spaimele s-au acumulat și ele. Și abia ultimul ar fi stratul cultural, situat cel mai aproape de ochiul privitorului, am spune ca un vernis al tabloului."

Lelia Rus Pîrvan, director al Muzeului de Artă Constanța, cu bucurie a dezvăluit: “Vreau să știți că o lucrare a lui Gheorghe Anghel va rămâne de astăzi, mereu, cu noi, aici în muzeu. Și îi mulțumim tare mult lui Ion Anghel."

Artistul vizual Ion Anghel a găsit printre caietele cu scrieri ale tatălui său acest text, în care Gheorghe Anghel mărturisea: “Privesc cu împăcare la timpul care va urma și cu revoltă la trecut, când risipeam zilele cu tot felul de ușurătăți. Dar mă întreb cum ar fi arătat puținul lucrării mele în artă, dacă traiul meu ar fi fost altul. Acum, de-abia înțeleg cât de mult i-am iubit pe cei ce m-au urât și cât de puțin i-am iubit pe cei ce mă iubeau."

Text, foto: Preluare film, wwww.sensoarte.ro

Opere de artă donate de artiștii MIRCEA ROMAN și FLORENTINA VOICHI Muzeului de Artă Constanța

Thu, 27 Feb 2025 10:02:50 GMT

De la începutul anului 2025, în spațiul recepției Muzeului de Artă Constanța, au fost amplasate trei importante opere de artă contemporană - două sculpturi realizate de artistul Mircea Roman și o pictură de Florentina Voichi. Muzeul de Artă Constanța este renumit pentru superba sa colecție de artă modernă, multe dintre lucrări fiind create pe țărmul Mării Negre și în zona Dobrogei. Totuși muzeul are două spații destinate expozițiilor de artă contemporană, expoziții temporare care prezintă cele mai recente creații ale artiștilor români.

În anul 2024, artiștii vizuali Mircea Roman și Florentina Voichi au deschis aici o puternică expoziție de sculptură și pictură, intitulată "Unde suntem?". Ca urmare a acestei expoziții, Mircea Roman a donat muzeului lucrările intitulate: "Orașul" și "Coborârea de pe zid", iar Florentina Voichi a donat pictura "Prag". Artista vizuală Florentina Voichi spune că "noi le donăm cu drag și, sigur, cea mai mare bucurie este să fie expuse, să mai poată fi văzute.” Lucrările vor fi expuse permanent la intrarea în muzeu, invitând publicul să se apropie de valoroșii artiști ai acestui secol.

Lelia Rus-Pîrvan, director al Muzeului de Artă Constanța, spune că cele trei lucrări “vor rămâne aici, în recepția muzeului. Chiar și cei care trec și nu intră în muzeu, le vor putea vedea pentru că muzeul are ferestre largi, iar seara lucrările sunt luminate și lumina proiectată le conferă un plus de dramatism.”

Text, foto: Bogdana Contras

“Stări de Bine” la Pensiunea “La Mesteceni”, Sălicea, Cluj

Tue, 11 Feb 2025 09:44:36 GMT

Pe harta pensiunilor din România care datorită calității și diversității serviciilor oferite turiștilor transformă sejurul acestora în veritabile experiențe de vacanță, Pensiunea “La Mesteceni” din Sălicea, Clu j se află la loc de cinste. Fostă câștigătoarea a distincției “Margareta de Aur” oferită de ANTREC România, pensiunea “La Mesteceni”, situată la 13 km de municipiul Cluj-Napoca își așteaptă turiștii.

„Am ridicat pensiunea în locurile natale ale bunicilor mei, locuri atât de dragi mie. Am dorit să păstrez o legătură puternică între mine şi ei. “La Mesteceni” nu s-a născut în urma unor studii de piață sau a unor strategii de dezvoltare zonală, ci doar din dorința simplă a părinților mei de a face “ceva” pentru mine, din pasiunea mea pentru turism, și din respectul pentru viața la țară. Denumirea vine de la faptul că zona este împânzită discret cu acest arbore deosebit iar punctul de plecare pentru “La Mesteceni” au fost sentimentele și modul nostru de viață. Nu mi-am dorit să răstorn clasamente sau să demonstrez ceva, mi-am dorit să pot oferi ceea ce m-am angajat să ofer – un loc ospitalier, o mâncare bună, o cameră confortabilă, o priveliște minunată, servicii de calitate, În 2024 am reamenajat camelere și am finalizat in incinta “Locului cu Stări de Bine ” alte 2 cabinete pentru tratamente corporale și masaje de relaxare pentru a întregi oferta noastră de servicii Spa .”. afirmă Ioana Oprea, proprietar.

Pe o suprafață de aproximativ 9800 mp cu amenajări în 3 zone oaspeții pensiunii “La Mesteceni” au la dispoziție în primul corp de clădire zona SPA – “Loc cu stări de bine”, apoi corpul principal de clădire cu cele 10 camere duble ( 8 twin, 2 cu pat matrimonial) cât și restaurantul și terasa de vară. A treia zonă este cea aferentă piscinelor exterioare și a mini-terenului de sport și a locurilor de joacă pentru copii.

Zona “Loc cu stări de Bine”- adult only este un spațiu cu servicii Spa și de relaxare destinat atât oaspeților noștri cazați cât și persoanelor din exterior. Serviciile cuprind:

- piscină interioară încălzită, cu funcțiuni de hidro-aero masaj, masaj cervical și înnot contracurent;

- zonă de relaxare cu șezlonguri interioare;

- saună finlandeză, șoc duș;

- saună umedă;

- zona de masaj (cabinet masaj cuplu, cabinet masaj simplu și cabinet împachetări).

- jacuzzi exterior încălzit;

- spațiu de lectură și odihnă;

zonă de bistro (spațiu pentru servirea mesei unde puteți comanda din preparatele meniului de restaurant).

“Ca noutate în “Locul cu Stări de Bine”, cabinetul pentru împachetări la cald , inspirat din tabloul “Miere de Tei” al artistei Mădalina Andronic, este călduros și primitor, ca o zi de vară. Propunem oaspeților tratamente corporale de exfoliere, împachetare cu mască pe bază de alge, repaus și relaxare în termocuvertă și masajul scalpului, urmate de un masaj de relaxare și hidratare a pielii, aroma-terapie cu ulei esențial din flori de tei.

Cabinetul pentru masajul de cuplu este locul unde poți petrece alături de persoana dragă clipe de răsfăț și relaxare. Procedura conține o baie de picioare cu săruri pentru relaxare și detensionare. Apoi, un masaj de relaxare cu ulei de struguri și masajul picioarelor cu emulsie pentru picioare obosite. Procedurile de masaj pot fi precedate de o ședință de saună umedă unde esența utilizată este, evident cea de mesteacăn.

Ca noutate pregatim o ofertă pachet – “Pauză de bine retreat ” care credem noi va fi potrivită pentru oricine dorește o resetare de la cotidian. Și când poate fi mai potrivită o astfel de escapadă? Evident că în timpul săptămânii când ceilalți muncesc și se "luptă" cu rutina!

Astfel vă propunem propunem 5 zile/4 nopți “La Mesteceni” - luni-vineri pentru ca la întoarcere să ai week-endul la dispoziție pentru povești cu cei dragi.

Dimineața, după un mic dejun copios, iei potecile la picior. Prietenii noștri de la Vertical Roots îți pregătesc toate cele de trebuință, de la traseu marcat și vânătoare de elemente naturale, până la rucsacul plin cu de toate cele necesare. Încălțări confortabile și voie bună să ai. La întoarcere, te poți opri la ei pentru două ore de jocuri de masă, jocuri de societate, sau board games, după cum ești tu obișnuit să le numești. Cu cafea și ceai din partea casei.

In cea de-a doua parte a zilei relaxarea și ăasfățul sunt cuvintele de ordine. Te bucuri de zona Spa. În fiecare zi! Asta așa ca să vezi ce Bine e!

Micul dejun ți-l oferim în câteva variante savuroase, prânzul un antreu rece și o ciorbă caldă iar la cina festin: 2 feluri și desert, așa ca să închei ziua cum ai visat”, ne descrie oferta, Ioana Oprea, gazda “La Mesteceni”.

Pensiunea “La Mesteceni”

Sălicea nr. 86, Cluj

http://lamesteceni.ro/

0371 789 110 / info@lamesteceni.ro

Chef Dorina Burlacu, premiată de două ori cu“Cinci stele de aur ale bucătăriei italiene"

Tue, 11 Feb 2025 09:33:30 GMT

"Cu bune și cu rele, România va fi pentru totdeauna în inima mea!"

Despre turism, gastronomie și sănătate în bucate cu chef Dorina Burlacu, românca plecată de 30 de ani din România, care și-a găsit vocația în Italia, acolo unde a primit de două ori distincția ‘Cinci stele de aur ale gastronomiei italiene”. Dorina le recomandă italienilor ciorbele, micii, cozonacul, salata de vinete și mămăliga, dar mai ales sarmalele românești. Cu un master în nutriție culinară, Dorina Burlacu s-a dedicat mâncării sănătoase și gustoase și a conceput rețete tradiționale în acest sens.

Cum descrieți, pe scurt, România?

România este țara mea, pământul pe care am făcut primii pași, locul care mi-a oferit viața și cei șapte ani de acasă.

Cu bune și cu rele, România va fi pentru totdeauna în inima mea, așa cum rădăcinile mele și o parte din mine sunt cu ea.

Cum erau vacanțele Dvs la țară, în România?

Ce frumoase amintiri... Alergam desculți cu ceilalți copii în iarbă, mergeam vara la scăldat în râul Trotuș, călătoream cu căruța cu cai pe străzile pline de praf... Mergeam pe dealuri la cules de fân și de floricele, respiram prin toți porii vântul libertății, așa cum fac copiii fără griji. Nu aveam multe lucruri, dar eram foarte fericiți. Eram împreună cu familia și prietenii. Îmi aduc aminte atunci când mama mea, Paraschiva, ne aduna pe toți strigând:“Haideți copii că abia am răsturnat ceaunul mămăligă și acum îl umplu cu lapte”.O hrană simplă, dar sănătoasă!

De sărbători, ne strângeam împreună cu familia lărgită la mese mari, pline de bucate tradiționale....Amintiri care îmi încălzesc inima.

Cum sunt vacanțele la țară în Italia?

Merg des la Civago, în munții Appennini Reggiani, unde am o casă. Iubesc acest cătun pentru că îmi amintește foarte mult de Brusturoasa, satul meu natal din județul Bacău.

Iarna îmi place să stau lânga soba mea neagră de terracotă, să simt căldura și mirosul de lemn...să aud cum troznesc lemnele pe foc. Retrăiesc astfel momente din copilărie.

Îmi place să culeg verdețurile direct din grădină, să merg la cules de afine, și să fac grătar, să invit prietenii și cunoștințele la o pizza. Organizează o petrecere cu pizza, o dată pe an la Civago și coc cu această ocazie 30-40 de pizza speciale, rețetă proprie.

Ador să merg pe jos și să mă opresc să schimb două vorbe cu toată lumea pe care o întâlnesc pe drum, pentru că la Civago este exact ca și în satele din România, ne cunoaștem toți.

Care este cea mai mare nostalgie legată de România?

Nostalgia e un sentiment profund care poate uni mai multe stări sufletești și mai multe momente din viață. În primul rând, aș fi vrut să vorbesc mai mult românește în toți acești ani de când am plecat din țară, să fiu mai prezentă în viața socială și culturală a României. Mi-ar fi plăcut și să fi petrecut mai mult timp cu familia mea și cu prietenii și să vizitez cât mai multe locuri din România. Așa, în puține cuvinte, să fiu o româncă...în România.

Privind în urmă la cei 30 de ani de când ați plecat din România, pentru a vă dedica gastronomiei în Italia, care e cel mai mare regret?

Că nu am petrecut lângă familia mea din România mai mult timp este cel mai mare și cel mai dureros regret.

Ce mâncăruri tradiționale românești le recomanați italienilor?

Le recomand italienilor ciorbele, micii, cozonacul, salata de vinete, mămăliga, dar mai ales sarmalele. De curând, am postat pe pagina mea o rețetă dietetică de sarmale. Am rămas surprinsă când foarte multe doamne, multe din ele născute și crescute în Italia, mi-au trimis mesaje și foto că au făcut rețeta mea și că sunt gustoase și sănătoase sarmalele mele dietetice și rapide.

Există, în afară de polenta, rețete asemănătoare în gastronomia italiană și cea românească?

În Italia sunt diferite versiuni de rețete care seamănă cu sarmalele în foi de varză, umplute cu ingrediente diferite.

Și coltunașii românești cu brânză se aseamănă cu tot felul de paste proaspete italiene.

Există rețete specifice unei țări sau regiuni și multe versiuni care se aseamănă între ele. Mâncarea unește oamenii, nu doar pe cei care se strâng la aceeași masă ci și pe cei care gătesc aceeași rețetă, chiar dacă se află în acel moment în diferite părți ale globului pământesc.

Cum ați reușit să vă impuneți ca chef de 5 stele, de două ori premiată în gastronomia italiană, Dvs, o femeie cu origini românești?

În spatele acestor premii sunt 30 de ani de muncă, sacrificii, nopți nedormite, multă voință, modestie și determinare pentru a demonstra că dacă dorești ceva cu adevărat se poate realiza. Având voință, pot să reușesc indiferent de cât timp am nevoie să ajung la obiectivul impus.

Nu a fost ușor, dar acum doresc să îmi amintesc doar lucrurile și evenimentele frumoase din viața mea profesională.

Rețeta succesului? Voință 100%. Dragoste și pasiune pentru munca mea 100%.

Cum a fost să lucrați alături de unii dintre cei mai buni chefi din lume și ce ați învățat cel mai important de la ei?

La începutul colaborării cu ei, am avut emoții infinite, fiecare bucătar are stilul său. Iar în bucătărie, ca în toate domeniile de altfel, este mereu ceva nou de învățat, sunt mereu noutăți la nivel național și internațional. Gastronomia italiană este foarte bine cotată, iar atunci când merg mai ales în alte țări să reprezint Italia, inima mea bate puternic pentru că eu reprezint mereu două țări: oficial reprezint Italia, dar în sufletul meu mereu și România, de accea tot ceea ce trebuie să fac trebuie să fie perfect.

Bucătarii chef de un anumit nivel sunt foarte modești și sociabili. De la ei am înțeles și am învățat un lucru esențial: cu cât ești mai sus pe podiumul gastronomiei cu atât trebuie să fii mai modest, deschis și empatic.

Cum reușiți să „împăcați” două cerințe esențiale: mâncarea să fie și sănătoasă să fie și gustoasă?

T rebuie să începem să folosim mai des expresia “Sănătos și gustos” atât în teorie cât și în pratică. Contrar părerii generale, o mâncare sănătoasă poate fi foarte, foarte gustoasă. Se întâmplă atunci când un bun bucătar cunoaște bine ingredientele și tehnica de preparare a acelei rețete cu puține ingrediente, iar cu combinația corectă poate realiza o mâncare perfectă: sănătoasă și gustoasă!

De exemplu, dacă pun mai puțină sare și mai puțină grăsime într-o mâncare, aceasta devine mai sănătoasă, fără a se pierde gustul, care se amplifică mult!

Noi avem 10.000 de papile gustative care în fiecare zi sunt “testate” cu elemente grase, sărate și dulci. În momentul în care se echilibrează corect rețeta, gustul mâncării se simte mult mai bine, și ca atare aceasta devine mai gustoasă!

Trebuie să ținem cont de faptul că foarte multe persoane suferă de diferite patologii iar dacă noi încercăm prin educație alimentară să echilibrăm din punct de vedere nutrițional rețetele noastre de zi cu zi, putem în viitor să mâncăm mult mai bine și să fim și mai sănătoși.

“Fă ca mâncarea să devină medicamentul tău iar medicamentul tău să-ți fie hrană”spunea Hipocrate acum peste două milenii Hipocrate și această filosofie a părintelui medicinei este mai imperativă ca niciodată.

De aceea vreau să să cercetez și să descopăr cât mai multe rețete sănătoase și gustoase încât să generez un curent de opinie care să schimbe ceva în percepția publicului. Sper ca tot mai mulți oameni să opteze pentru bucătăria sănătoasă, cu baze științifice, nu doar cei care au nevoie de produsele mele din motive de sănătate ci și ca măsură de profilaxie. Au loc “la masă” și bucătăria tradițională, cea moleculară și cea științifică.

Recomandați-ne o destinație “la țară”, din Italia.

Cătunul Civago din Villa Minozzo, Reggio Emilia. Veniți la mine acasă la o pizza sănătosă și gustoasă, rețetă care nu îngrașă!

O destinație “la țară”, în România unde vă doriți să ajungeți repede.

Pe Valea Trotușulului. Cred că este o zonă interesantă, cu peisaje unice și nu doar pentru că este acasă pentru mine.

Interviu de: Carmen Neacșu, www.consilierturism.ro

Talent 35 - Expoziția artiștilor bursieri ai programului Tinere Talente

Fri, 31 Jan 2025 10:46:37 GMT

Expoziția "Talent 35" prezintă 52 de tineri artiști vizuali, care au fost bursieri ai programului Tinere Talente începând cu anul 2009, program susținut de Fundația Regală Margareta a României. Pe lângă sprijinul financiar, tinerii talentați au avut mai mulți mentori care i-au ajutat să se dezvolte promițător. Vă invităm să le vedeți interesantele lucrări de pictură, sculptură, artă fotografică, design vestimentar, expuse în sălile Kretzulescu ale Muzeului Național de Artă al României, în perioada 18 ianuarie - 23 februarie 2025.

Mugurel Mărgărit, directorul executiv al Fundației Regale Margareta a României, a spus în deschiderea expoziției: "Această expoziție, organizată când se împlinesc 35 de ani de la înființarea Fundației Regale Margareta a României, are o semnificație aparte. Este mai mult decât o galerie de lucrări impresionante. Este o mărturie a puterii pe care arta o are de a uni oamenii, de a încuraja inovația și de a oferi tinerilor artiști platforma necesară pentru a-și face auzită vocea. Lucrările pe care le veți vedea sunt rodul talentului a 16 generații de bursieri Tinere Talente, al muncii asidue și al unei dorințe neobosite de a explora și de a crea. Fundația Regală Margareta a României își continuă misiunea de a sprijini și promova artiștii în devenire și de a le deschide noi orizonturi culturale prin inițiativa bilaterală "Talent 35 - Susținerea și promovarea artiștilor emergenți și a artei contemporane", realizată în parteneriat cu Nedland Kultur din Norvegia și finanțată prin Granturile SEE și Norvegiene - Fondul Național Bilateral în cadrul Programului RO-CULTURA."

Călin Stegerean, directorul Muzeului Național de Artă al României, a apreciat lucrările de artă expuse în sălile muzeului, spunând: "Vreau să remarc, în calitate de critic de artă, calitatea acestor lucrări. Sunt expuse lucrările a 52 de artiști. Sunt lucrări cu un discurs personal deosebit, lucrări care pun în discuție pe de o parte teme clasice ale artelor plastice, pe de altă parte, și cred că acest lucru este firesc, tinerii artiști aduc în discuție teme care țin de specificul generațiilor lor sau de ceea ce înseamnă provocările timpurilor pe care le trăim."

Ion Anghel, curatorul expoziție, pictor și mentor în cadrul programului național Tinere Talente, povestește: "Această expoziție, dincolo de lucrările prezentate, simbolizează deschiderea, gândirea și atitudinea unor oameni trecuți prin viață, față de ceea ce lasă în urmă. Ca mentor în îndrumarea bursierilor artelor vizuale din cadrul Fundației Regale Principesa Margareta a României, îmi exprim deplina recunoștință pentru oportunitatea de a-mi servi țara și semenii prin priceperea mea în cele cunoscute, punând umărul cu umila mea experiență la ceea ce se numește șansă. Această lucrare semnifică o modalitate prin care cu toții putem spune că ne pasă, construind poduri, nu ziduri."

În expoziția "Talent 35" expun artiștii: George Dragoș Serafim, Alina Marinescu, Raluca Măndița, Oana Stanciu, Amina Burloiu, Oana Achiței, Theodor Grigoraș, Alexandra Gherasim, Georgeta Gherghinoiu, Teodora Sucia, Ana-Maria Lemnaru, Andrei Porkolab, Timotei Alexandru Aiordăchioei, Andreea Cazacincu, Irina Maria Bălan, Darian Popescu, Ioana Alexandra Dinu, Sabina Elena Dragomir, Mihai Glodeanu, Cristian Ion, Andrei Nuțu, Doru Ştefan Rusu, Ilinca Ţoța, Alexandru Daniel Florea, Emanuel Chiriac, Mihail Botnari, Raluca Burcă, Ştefan Roban, Ionuț Cravă, Ionuț Piscureanu, Maxim Romanciuc, Ovidiu George Rusu, Andrei Lungu-Ailenei, Daniela Nemțanu, Alina Bobeică, Oana Sima, Ştefan Mic, Emilia Maria Boșoi, Radu Gheorghe, Dariana Onofre, Daria Donciu, Silviu Pavel Preda, Eduard Leahu, Valeriu Petrache, Gabriela Tudor, Delia Cîrstea, Alexandra Ecin, George Ifrim, Ioanna Dimosthenous, Andreea Stoff, Melisa Savu, Ştefania Marin, Ana Vîrdol.

Text, foto: www. sensoarte. ro, text preluare din film

Expoziția "Imaginarium: lumea celor nevăzute", Muzeul Național al Țăranului Român (sala Irina Nicolau) - 15 ianuarie - 2 februarie 2025.

Tue, 28 Jan 2025 10:11:52 GMT

Expoziția "Imaginarium: lumea celor nevăzute" a artiștilor Marijana și Relu Bițulescu

Descoperiți lumea imaginată de doi renumiți artiști români contemporani Marijana și Relu Bițulescu, vizitând expoziția lor intitulată "Imaginarium: lumea celor nevăzute". Personajele delicate urcă pe maramele asamblate de Marijana Bițulescu, intrând în dialog cu prințesele pictate de Relu Bițulescu sau pădurile de aur și argint. Expoziția este deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român (sala Irina Nicolau), în perioada 15 ianuarie - 2 februarie 2025.

Alexandra Crăciun, curatorul expoziției, a spus despre acest proiect: “IMAGINARIUM este un proiect special al artiștilor Marijana și Relu Bițulescu, o expoziție ce se deschide de Ziua Culturii Naționale, sub patronajul UNESCO, prin găzduirea generoasă a Muzeului Național al Țăranului Român. Este o expoziție în care, atunci când pășești, ai senzația că timpul se rupe, și nu întâmplător, numele ei, “Imaginarium: lumea celor nevăzute”, face ca personajele de pe simeze, parcă, să prindă viață.

Reperul curatorial a fost Pessoa, scriitorul care construiește identități virtuale, scriitorul cu o mie de măști, cel care gestionează persoanele. Am senzația că în mijlocul acestei expoziții se pune problema timpului. Pessoa scria: “Erau deja bătrâni și abia dacă urmau să se nască. Tineri erau numai cei care nu se vor naște nicicând.” Personajele IMAGINARIUM sunt acești tineri bătrâni, acești bătrâni care nu se vor naște nicicând, sunt personajele care desfac ghemul timpului” – spune Alexandra Crăciun.

Artistul vizual Relu Bițulescu mărturisește: “De data asta am propus în această expoziție un amestec de pictură cu tot felul de materiale și materialități. Am pădurile cu lemnișoare adunate din pădure, pădurea s-a mutat cumva în lucrările mele. Am tablă la personajele din lucrările intitulate “Beizadele de Tinichea”. Perlele sunt o noutate. În sfârșit, asamblajul e o tehnică pe care o ador și o folosesc destul de des în ultima vreme, alături de pictură.”

Virgil Ștefan Nițulescu, managerul Muzeului Național al Țăranului Român, a dorit să puncteze că “Am cunoscut-o pe Marijana Bițulescu acum mai mulți ani de zile, când eu i-am înmânat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici la Râmnicu Vâlcea și mă simt așa cumva împlinit pentru faptul că acum familia Bițulescu vine la muzeu cu această expoziție extraordinară. Sigur că ei fiind o familie, uneori mai și lucrează împreună. Se simte acest lucru. Într-o familie de artiști este imposibil să fie altfel. Dincolo de faptul că sunt tehnici diferite aici, că sunt abordări diferite, această expoziție are o unitate excepțională.”

Artista Marijana Bițulescu spune despre seria de lucrări “Migrație culturală” prezentă în expoziție: “Din cele mai vechi timpuri oamenii au migrat și acest ciclu de lucrări m-a preocupat de mulți ani. Am încercat să combin pictura cu elemente convenționale sau mai puțin convenționale, cu colajul, folosind personajul uman aproape abstractizat. Folosind tot timpul și elemente grafice, mergând către peisajul urban. Întotdeauna tindem să avem o relație și cu ce este deasupra noastră. Este un drum spre lumină. De aceea există acest fir auriu în lucrări, ca un laitmotiv.”

Text, fotografii: https://sensoarte.ro/, traducere film

Aniversare 21 de ani de…”Vacanțe la țară”

Thu, 23 Jan 2025 09:25:21 GMT

Anul 2025 debutează cu o aniversare de suflet în viața tipărită a revistei “Vacanțe la țară” , marcarea a 21 de ani de la prima apariție . Iată că pe lângă o dată specială în istoria României – Sărbătoarea Micii Uniri, data de 24 Ianuarie se traduce prin 253 de ediții cu apariție neîntreruptă, lună de lună, a publicației noastre.

Timp de 21 de ani am prins în horă tradițiile, ospitalitatea, gastronomia, natura și cultura comunităților locale, evenimente și multe alte lucruri și locuri speciale din toate colțurile țării noastre. Pe toate acestea, fie că vorbim de articole sau de fotografii, le-am transformat în veritabile experiențe de vacanță pe care vi le-am sugerat și promovat în paginile revistei „Vacanțe la țară”. În tot acest timp alături de cititorii noștri atât abonați fizici cât și din mediul online am reușit să țesem o comunitate a iubitorilor de vacanțe în destinațiile rurale românești. Totodată ne bucurăm că articolele noastre au devenit repere în alegerea de vacanțe sau destinații, atât pentru turiști și abonați individuali cât și pentru agențiile de turism.

Am pornit la drum cu rubrici clasice: Pensiuni în România, Destinaţii cu farmec, Evenimente, Festivaluri, Experienţe de vacanţă (în România/pe mapamond); România Balneară, Bunătăţi din pensiuni, Case Memoriale, Lada de zestre, Carte frumoasă…, Oaspeţi de suflet, EcoTurism, Vești din Turism, Dezvoltare Rurală. Acestora le-am adăugat noutăţi, precum: CĂLĂTORII ARTISTICE, TRADIȚII LOCALE, CLIPE HOINARE– versuri inspirate din călătorii și natură. În acest an ne dorim să punem mai mult accent pe îmbinarea dintre turism și educație sau cultură, promovând oameni implicați în acte creative, meșteșuguri, diverse ateliere de meșteșugărit, expoziții și prezentări, vizite ale studenților în diferite locuri și comunități etc.

Aprecieri tuturor celor care ne-au fost aproape în acești 21 de ani. Ei ne-au asigurat continuitatea, ne-au sprijinit logistic și material. Ne-au susţinut eforturile și preţuiesc munca noastră. Sunt oameni frumoși, pasionaţi de călătorii, tradiţii, oaspeţi de suflet şi prieteni ai turismului rural românesc şi ai vacanţelor la ţară!

Mulţumim cititorilor, abonaţilor noștri prezenti si viitori și vom continua să vă răsplătim fidelitatea pe care ne-aţi acordat-o în toţi aceşti 21 de ani frumoşi!

 La mulţi ani, “Vacanţe la ţară”!

Vizită de studiu Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală – Zona Snagov, Ilfov

Tue, 14 Jan 2025 09:46:24 GMT

Studenţii din Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală - USAMV București – coordonați de doamna conf. univ.dr. Maria Stoian și prof. univ. dr. Alina Mărcuță au efectuat o vizită de documentare în județul Ilfov.

Vizita a reprezentat o îmbinare de informații și exemplificări practice despre cadru natural si natură protejată, istorie și patrimoniu cultural, cât și ospitalitate și dezvoltarea serviciilor turistice la unități de cazare din zona Snagov.

Vizita a debutat cu o scurtă incursiunie cu vaporașul turistic pe lacul Snagov – arie naturală protejată și un popas de suflet la mănăstirea Snagov, un loc încărcat de istorie cu atestare documentară din anul 1408. Ctitorită de Mircea cel Bătrân și reclădită de Neagoe Basarab, Mănăstirea Snagov poartă în prezent trei hramuri: Sfântul Voievod Neagoe Basarab, Sfântul Antim Ivireanul și Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Vizita de documentare a continuat cu o oprire la Casa Radu din Snagov , unde gazda, Cătălin Radu a prezentat afacerea de familie. Acesta a povestit studenților despre evoluția proiectului său de-a lungul timpului. Studenții au fost interesați să afle informații despre organizarea evenimentelor în cadrul locației, tehnici de comunicare și promovare și alte date practice.

Următoarea oprire a fost în cadrul Complexului agroturistic “Grădina Snagov” . Timp de două ceasuri, conduși de gazde, studenții și cadrele didactice au vizitat întregul domeniu ce oferă structuri tradiționale de cazare, vizita micro-fermei, mica biserică replică a Mănăstirii dintr-un lemn ce adăpostește și un muzeu de icoane cât și restaurantul cu produse tradiționale dar și internaționale.

Confort și relaxare pentru o vacanță completă la Pensiunea Janos, Harghita-Băi

Tue, 14 Jan 2025 09:27:35 GMT

Indiferent de anotimp, Harghita Băi suprinde prin varietatea activităților ce se pot face, prin frumusețea și sălbăticia peisajelor și prin ospitalitatea localnicilor și a gazdelor.

Renumită pentru pârtiile de schi pe perioada de iarnă, dar și pentru mofete și trasee turistice marcate în restul anului, Harghita Băi vine în întâmpinarea oaspeților cu o varietate de spații de cazare și masă, în funcție de dorințele musafirilor.

Situată pe drumul ce urcă spre vârful Ciceu , la 100 de metri de centrul stațiunii și aproximativ 200 de metri de pârtiile de schi, “Janos Panzio” atrage atenția prin localizarea sa, la înălțime, în vecinătatea punctului de plecare a telecabinei de serviciu ce duce către vârful Ciceu, și prin aspectul impunător.

Parcarea pensiunii constituie și calea de acces către intrarea în pensiune, dar și locul perfect pentru a admira panorama stațiunii Harghita Băi. Intrarea în pensiune se face prin imensul salon de servire a a mesei, locul unde se poate socializa și locul unde se pot degusta delicioasele bucate tradiționale secuiești.

Pensiunea Janos pune la dispoziția turiștilor și o bucătărie profesională dotată cu toate cele necesare pentru a asigura necesarul și necesitățile celor ce dorsc să-și prepare singuri gustările.

Din salonul de servire a mesei se ajunge în recepție și apoi, la etaj, către camere.

Camerele, în stil modern, dispun de baie proprie și toate cele necesare pentru asigurarea confortului de care aveți nevoie pentru petrecerea unui sejur de neuitat.

Priveliștea din camere este absolut extraordinară și oferă deschidere către pârtiile de schi și către panorama stațiunii. Stilul de amenajare și organizare a spațiului seamănă izbitor de mult cu cel al unui hotel, din acest punct de vedere, Pensiunea Janos fiind o alegere potrivită și pentru susținerea unor evenimente, indiferent că este vorba despre evenimente personale sau de firmă.

Accesul la internet și tehnologie se face prin intermediul unei conxiuni wireless disponibilă gratuit pe toată suprafața proprietății.

Pentru perioada de iarnă, Pensiunea Janos poate organiza și plimbări cu snowmobilul prin pădure sau pe vârful Ciceu, locul de unde stațiunea Harghita Băi se vede ca în palmă.

Datorită așezării sale, Pensiunea Janos este alegerea perfectă pentru pasionații de drumeții și pentru cei care doresc să se afle permanent în mijlocul naturii.

Pentru perioada de vară, dacă tot ești la Harghita Băi, nu uita să te bucuri de drumețiile prin pădurile din zonă, de liniștea și frumusețea peisajului natural și de aerul puternic ozonat al munților Harghita. Pentru tratament, mofetele constituie principala atracție.

Pentru liniștea sufletului, Mănăstirea călugărilor paulini te așteaptă cu porțile deschise indiferent de anotimp.

Așadar, Harghita Băi, indiferent de anotimp, constituie o stațiune pe care trebuie să o adaugi în itinerariul tău de vacanță și să te bucuri de natură, de ospitalitatea oamenilor și de tot ce e frumos și la înălțime.

Pensiunea Janos

Harghita Băi, județul Harghita

+40 740 064270, +40 745 175751

contact@janospanzio.com

Text, foto: Adriana Roman

Proiectul „Mândruța” - creație și tradiție din Bucovina

Tue, 14 Jan 2025 09:20:22 GMT

Proiectul „Mândruța” s-a născut în frumoasa Bucovină, mai exact în Vatra Dornei , unde două surori - Oana și Alina – au pus bazele proiectului „Mândruța”, proiect ce împletește armonios spiritul creativ cu partea de meșteșug și tradiție.

„Mândruța” a apărut din nevoia noastră de a oferi lumii un fragment de natură, artă și port popular, cu iz de nostalgie. Cu alte cuvinte, ceea ce pe noi ne-a făcut fericite ne-am dorit să împărtășim și cu alții, sperând că produsele realizate de mâinile noastre, prin ochii noștri, vor aduce și altora un moment de reamintire al unei copilării/adolescențe, încărcate de emoție. Așa cum ne place să spunem, „Mândruța” este deopotrivă reprezentarea femeii actuale, jucăușă, în ADN-ul căreia tradiția și modernul se contopesc. Ceea ce eu și Oana am avut în comun încă de dinainte ca „Mândruța” să se nască a fost spațiul în care am crescut: înconjurate de brazi, ascultând adierea vântului, dar și aparținând unei comunități.

În Vatra Dornei, orașul din care venim, oamenii au fost de cele mai multe ori calzi și buni cu noi. Sărbătorile erau respectate, anotimpurile erau celebrate, așadar a făcut parte din realitatea noastră meșteșugul (spre exemplu, încondeierea ouălor de Paște sau pregătirea măștilor și costumelor din perioada Crăciunului și Anului Nou). În plus, amândouă am făcut parte dintr-un ansamblu folcloric timp de aproape 10 ani. Aici am învățat să purtăm cu mândrie straiele populare, am dansat și am împărtășit atât în țară cât și în străinătate bucuria pe care noi o simțeam atunci când eram conectate la tradiție. Mai târziu, studiile noastre au urmat o direcție cu mult sens pentru fiecare dintre noi: Oana a devenit grafic designer, iar eu psihoterapeut, meserii care ne-au ajutat în conturarea afacerii noastre: „Mândruța”. Aportul Oanei este unul palpabil: aspectul „Mândruței” se datorează aproape în întregime creativității și studiilor ei, iar eu am contribuit la ceea ce înseamnă partea de prezentare a poveștii: modul în care povestim despre „Mândruța”, profilul cumpărătorului și sănătatea noastră mintală (întrucât nu e niciodată ușor să ai o afacere, oricât de drag ne-ar fi să lucrăm pentru ea)” , ne povestește Alina.

De-a lungul timpului, în activitățile lor, surorile nu au dus niciodată lipsă de creativitate, uneori o creativitate născută din curiozitate. Trăind într-un ținut binecuvântat de tradiții moștenite din generație-n generație, ceea ce creează ele acum sunt inspirații a ceea ce au văzut, au simțit și au trăit. Cel mai mult, în proiectul „Mândruța” găsim inspirații din natură – tradusă prin modele și culori vii, armonioase, într-o continută schimbare.

„Locurile pe care le-am vizitat, artiștii care ne-au plăcut, portul popular, dar și sărbătorile pe care oamenii le-au respectat cu sfințenie și în jurul cărora s-au conturat atâtea tradiții ne-au făcut să fim mereu atente și să reproducem cu grijă tot ceea ce a avut o semnificație aparte pentru noi. Cu siguranță cadrul principal al activității noastre îl reprezintă anotimpurile, cu obiceiurile lor păstrate din străbuni, la care am adăugat cu grijă elemente de noutate, fără să știrbim originalitatea lor. Unele produse au cromatica întâlnită în portul tradițional bucovinean, altele sunt inspirate din folclorul apropiat acestei zone. Cel mai adesea produsele realizate de către noi din acest lut au elemente tradiționale în perioada Crăciunului sau Mărțișorului. Oana a inclus și câteva ilustrații care pot fi regăsite pe produsele inscripționate (căni, plăsuțe din bumbac, printuri), precum capra sau măștile cu moși, tradițioțnale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Nu folosim o culoare anume, dar ceea a fost încă de la început "autograful" Mândruța este zmeura. Fructul copilăriei noastre, cel al cărui parfum este reconoscibil mereu și ne întoarce imediat în amintirile în care îl căutam entuziasmate, este cel care a ajuns să fie și produsul cel mai purtat de către clienții din comunitatea noastră. Iar una dintre cele mai mari bucurii este atunci când oamenii ne spun că, văzând zmeură, se gândesc la noi. Credem că fiecare artist are amprenta proprie și că, așa cum bagheta își alege vrăjitorul, așa și Mândruța ne-a ales pe noi”, declară Alina.

Răbdarea și calmul sunt atribute esențiale în crearea produselor „Mândruța”. Așa cum ne-au declarat, pornind de la motive din natură, povestea unui obiect meșteșugit este legată de anotimpul în care se află sau de o perioadă anume din an. Apoi, purtate de creație, talent și imaginație ideea printre contur prin desen și schițe.

„Ideea pe care o avem va fi desenată/schițată de către Oana, înainte ca una dintre noi să o pună în practică. Sarcinile noastre sunt mereu împărțite într-o manieră sinceră. Unele lucruri Oanei îi ies mai bine și viceversa. Întrucât ceea ce noi creăm este foarte minuțios, multe dintre elementele regăsite pe accesorii necesită mult timp pentru a fi create. Spre exemplu zmeura este pro¬dusul care va fi mereu făcut biluță cu biluță, fără șablon, pentru ca mai apoi să fie adăugate "detaliile cu ajutorul unui instrument ascuțit (produsul nostru cel mai cunoscut). Plastilina se coace apoi la cuptor, urmând să fie lăcuită și montată pe accesoriile din metal. Acesta este doar începutul procesului, urmând fotografierea, promovarea și ambalarea lui, acțiuni care necesită la fel de mult timp și răbdare. Fiecare obiect este unic sau în serie limitată. Ne place să amestecăm culorile pentru a crea produse cât mai spectaculoase”, povestește Alina.

Cea mai eficientă promovoare a proiectului „Mândruța” este în mediul online, pe site-ul www.mandruta.com , putându-se găsi atât produsele cât și poveștile lor.

„În afară de mediul online am participat și la târguri (din ce în ce mai atent alese și mai puține), acolo unde ne-a plăcut să simțim din nou că facem parte dintr-o comunitate. Despre metoda noastră de antreprenoriat povestim ori de câte ori suntem întrebate, iar cel mai recent facem asta în atelierele pe care le organizăm (cu adulții). Acolo poți afla mereu câte ceva despre cum ne-a fost să dezvoltăm și să susținem mica noastră afacere, la pachet cu poveștile noastre (uneori prea sincere) de viață. Mai mult, Oana a creat și a pus la vânzare un ghid on-line care cuprinde toate aceste informații, care poate fi găsit p e site-ul nostru - "Tarabagista" (www.mandruta.com)”

Povestea și produsele „Mândruța” le puteți găsi:

https://mandruta.com/

https://www.facebook.com/mandruta.traditional

https://www.instagram.com/mandruta/

Expoziția „De la pictori adunate…” – 15 ianuarie – 16 februarie 2025 la Castelul Pelișor

Wed, 08 Jan 2025 09:25:10 GMT

Expoziția „De la pictori adunate…” prezentată de „Asociația de Arte Vizuale „I. D. Negulici” din Câmpulung Muscel, reunește un grup de 21 de artiști vizuali.

La Castelul Pelișor din Sinaia, în perioada 15 ianuarie – 16 februarie 2025 expun un grup de artiști plastici muscelini care și-au ales ca temă castelele regale dar și portretele membrilor familiei regale a României.

Sursa, text, foto: Liliana Popa , https://contacteculturale.ro/

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă- Vorona

Mon, 30 Dec 2024 08:56:04 GMT

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarna se va desfasura in comuna botosaneana Vorona in data de 31 Decembrie 2024.

Manifestarea va debuta la ora 10.00 in Piata Comunala.

La festival vor participa grupuri de datini si obiceiuri de Anul Nou din Vorona dar si din localitatile Tudora si Corni.

De la Brusturi la Grand Palais din Paris. Mariana Mihuț expune la Timișoara

Fri, 20 Dec 2024 07:55:06 GMT

Mariana Mihuț, reprezentantă a școlii de pictură naivă, expune la Timișoara. Vernisajul „De la brusturi, la Grand Palais din Paris” a avut loc vineri, 6 decembrie la Galeria Rotonda din incinta Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. Expoziția poate fi vizitată pănâ în data de 10 Ianuarie 2025.

O „expoziție-sărbătoare”, „Satul viselor”, care prezintă pictura naivă a Marianei Mihuț, va putea fi văzută la Galeria Rotonda din incinta Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. Originară din Ținutul Hălmagiului, Mariana Mihuț reprezintă a patra generație din cunoscuta familie de pictori din Brusturi, județul Arad, cea a lui Ion Niță Nicodin, care este, pentru pictura naivă română, ceea ce a însemnat Le Douanier Rousseau, pentru pictura naivă universală.

Artista participă la importante expoziții internaționale de artă naivă, organizate la Bruxelles, Copenhaga, Madrid, Ierusalim sau China, iar lucrările sale sunt expuse permanent în galerii cunoscute, precum Galeria Jacqueline Bricard din Lourmarin sau Muzeul Daubigny din Auvers-sur-Oise.

Stilul său unic, caracterizat prin culori vii și o atenție deosebită la detalii, îi conferă un loc aparte în rândul artiștilor naivi contemporani. În fața șevaletului și a pânzei, Mariana Mihuț creează un sat care este doar al ei, probabil satul visat de copilul devenit adult – așezat într-o vale pitorească din Munții Apuseni, depănând, cu uimire și nostalgie, povești din cotidianul unei vieți liniștite pe parcursul celor patru anotimpuri, cu jocurile copiilor, creșterea vitelor, culesul merelor și al fânului, marile sărbători creștine etc.

Text, foto: https://www.tion.ro/

Scutecele Domnului, dulcele tradițional de Crăciun

Fri, 20 Dec 2024 07:41:50 GMT

Scutecele Domnului sunt niște turte cu umplutură simplă, așa cum se făcea mâncarea pe vremuri, cu ce era la îndemână și cu ce era prin ogradă. Rețeta de turte de Crăciun este tradițională. Scutecele Domnului au o semnificație religioasă foarte importantă pentru creștini.

Scutecele Domnului se fac doar în postul Crăciunului și se mănâncă în Ajun. Se mai numesc scutecele lui Iisus sau pelincile Domnului. Se fac în Moldova și în sudul țării . Pentru ca acest dulce se mănâncă doar în post, rețeta este una de post și este foarte simplă. Umplutura este făcută cu nucă, zahăr și mirodenii și aluatul este unul de pâine nedospită.

Sunt mai multe variante de umplutură, dar cele mai cunoscute sunt cele cu nucă și cu cânepă. Cele cu cânepă se numesc turte cu julfă și rețeta lor este foarte veche. În zilele noastre, cânepa a fost înlocuită cu nucă măcinată. Turtele se fac de obicei în săptămâna de dinaintea Crăciunului și se spune că este bine să stea cât mai mult, pentru a avea timp să se usuce foarte bine și să absoarbă și mai mult din siropul dulce și aromat.

Pe vremuri, turtele erau citite de preot atunci când acesta venea pe la casele oamenilor să vestească Naşterea Mântuitorului şi abia apoi, în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, turtele erau împărţite cu cei săraci şi cu cei dragi din familie. Se spunea că turtele, foaia aceea uscată ce urma a fi însiropată, erau scutecele Copilului Iisus abia născut, scutecele Copilului născut într-o iesle. Acesta este și motivul pentru care, pe vremuri, cel puțin, turtele se împărțeau mai întâi săracilor.

Rețeta de Scutecele Domnului este simplă: pentru foi se folosesc jumătate kilogram făină, apă călduță și sare, pentru umplutură 500 g miez de nucă măcinat și patru linguri de zahăr iar pentru sirop 500 ml de apă, patru linguri de miere, coaja rasă de la o lămâie amestecată cu coaja rasă de la o portocală.

Aluatul cere doar făina cernută cu un praf de sare, peste care se adaugă, puţin câte puţin, apa călduţă până când aluatul se leagă şi poate fi frământat. Aluatul se lasă apoi acoperit să se odihnească jumătate de oră. Din aluat se rup bucăţi care se întind cu sucitorul în foi cât mai subţiri pe blatul de lucru. Foile se fac de dimensiunea unei farfurii întinse.

În măsura în care spațiul din bucătărie și chiar din casă vă permite, lăsați la uscat foile câteva ore bune. Apoi, coaceţi foile în tigaia pentru clătite. Foile trebuie coapte pe ambele părţi la foc mediu.

Siropul se face din apă fierbinte, îndulcită cu miere la care adăugaţi coaja rasă de lămâie şi portocală.

Pentru umplutură, se miezul de nucă, timp de 2-3 minute, într-o tigaie și se lasă să se usuce un pic. Apoi, miezul de nucă se amestecă cu zahăr.

Fiecare foaie se înmoaie în sirop se aşează pe un platou şi se presară cu nuca măcinată. Se presară nucă şi zahăr şi peste ultima foaie. Turtele se lasă să se odihnească de pe o zi pe alta, într-o cameră răcoroasă, acoperite ca să nu se usuce.

În aşteptarea marii Sărbători, se împart turtele cu cei dragi și se servesc cu smerenie.

Text, foto: Adriana Roman

Expoziția "Urme" semnată de artistul Dinu Săvescu

Thu, 12 Dec 2024 09:12:23 GMT

"Pictura se pictează pe sine" spune artistul Dinu Săvescu și ne provoacă să-i înțelegem picturile din această perspectivă. În spațiul minunat al Galeriei Romane, artistul își prezintă cele mai noi lucrări, care fac referire la picturile realizate de Ion Ţuculescu și la covoarele tradiționale românești. Vă invităm să le admirați în perioada 3 Decembrie 2024 - 18 Ianuarie 2025.

“Un elogiu adus Frumuseții, pictura lui Dinu Săvescu readuce laolaltă cele patru elemente presocratice. Tactilitatea și materia voluptuoasă invocă Pământul, Apa se regăsește în fluiditatea amplă a tușei, anvelopa subtilă care îmbracă formele are întreaga generozitate a Aerului, iar tonurile impulsive și flamboaiante, care adună totul laolaltă, conțin întreaga energie combustivă a Focului. Privindu-și apoi întreaga creație, Pictorului nu-i rămâne decât să constate că a fost bine așa…” scrie Pavel Șușară, critic și istoric de artă.

Dinu Săvescu spune că “expoziția “Urme” își propune câteva conotații. Urme, pentru că sunt urmele lăsate de Țuculescu. Ion Țuculescu a luat urmele din covoarele oltenești. Măturile sunt ștergerea urmelor. Și atunci ne învârtim în jurul acestui subiect – urmele. E vorba de pictura care se pictează pe sine.” Pictor și restaurator, Dinu Săvescu s-a născut în 1956 la Arad. Între anii 1980-1984 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, la clasa profesorilor Gheorghe Șaru și Ion Sălișteanu. Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția pictură București. De asemenea, este și expert conservare/restaurare pictură pe suport lemn, pânză și sticlă. Timp de mai bine de 38 ani s-a implicat în diferite forme, în conservarea și studiul structurii stratului pictural al picturii post-bizantine din sec. XVII-XVIII, inclusiv al picturilor din bisericile de lemn din Transilvania și Moldova. Această experiență s-a finalizat cu dobândirea unei competențe mărite în domeniul artelor vizuale.

Criticul și istoricul de Pavel Șușară se întreabă: “Ce se întâmplă cu Dinu Săvescu în această carieră duală de restaurator și de pictor cu o creație de o vitalitate și o forță în aceeași măsură exemplară? Dacă îi urmărim parcursul de la primele lui ieșiri în spațiu public și până acum, o să vedem că există niște elemente care nu au fost abandonate, dar au fost absorbite dintr-o etapă în alta. Iar ce a rămas constant în tot ce a făcut este temperamentul, vitalitatea, combustia interioară.”

Text, fotografii: https://sensoarte.ro/ , Comunicat de presa

Expoziția de fotografie "Valahii din Moravia"

Fri, 29 Nov 2024 10:39:06 GMT

Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti verniseaza in data de 29 Noiembrie 2024 expoziția de fotografie "Valahii din Moravia"!

Fotografiile expuse fac parte dintr-o documentare fotografică pe care autorii au realizat-o în Moravia, regiune din sud-estul Cehiei, în vara anului 2023. Expoziția cuprinde fotografii cu peisaje, case tradiționale, biserici și oamenii locului, păstrători ai tradițiilor și meșteșugurilor moștenite de la strămoșii lor.

Expozitia va fi deschisa pana in data de 16 Februarie 2025.

https://muzeul-satului.ro/

Expozitia "Omul Aman – Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane"

Wed, 27 Nov 2024 10:54:39 GMT

Artistul Theodor Aman a fost un personaj complex - fiind și profesor, muzician, colecţionar, poet, sculptor, un vizionar pentru timpul său. Echipa Muzeului Theodor Aman s-a gândit să prezinte toate aceste aspecte ale personalităţii lui Aman prin intermediul obiectelor care au aparţinut familiei sale, obiecte aflate în depozitul muzeului și dezvăluite acum publicului în expoziţia temporară "Omul Aman – Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane". Veţi fi surprinși să vedeţi minunatele poezii pe care i le-a scris soţiei sale Ana.

Expoziţia este deschisă la Muzeul Theodor Aman din București (str. C.A.Rosetti, nr. 8), în perioada 14 iunie 2024 – 30 mai 2025.

“Expoziţia oferă oportunitatea valorificării unui segment al patrimoniului, care, în cea mai mare parte, a stat mereu în depozite și avem speranţa că publicul va prezenta un mare interes pentru aceste aspecte la care nu a avut acces până acum. Dintre acestea amintim contractul de lucrări încheiat între Theodor Aman și antreprenorul german Franz Scheller privitor la ridicarea casei din str. Clemenței nr. 8, în care se evidențiază detaliile foarte clare și exacte ale cerințelor artistului, precum şi invitații la balurile organizate în casa Aman, liste ale invitaților, cărți de vizită folosite ca felicitări de sărbători, programul unei serate muzicale, măști de bal mascat și alte accesorii. De asemenea, expoziţia oferă acces la corespondenţa dintre profesorul Aman şi studenţii săi, dar prezintă şi diverse dovezi de admiraţie ale studenţilor faţă de profesorul lor. O coloratură aparte este adusă de prezenţa consistentă a colecţiei de obiecte orientale, piese arheologice, decoraţii, monede şi diverse obiecte care aduc până la noi parfumul secolului al XIX-lea şi încearcă să construiască un mic univers – universul Omului Aman .” (Greta Șuteu, istoric de artă, muzeograf la Muzeul Theodor Aman)

Text, foto: www.sensoarte.ro, comunicat de presa Muzeul Theodor Aman.

Poezie și pictură în expoziția Metamorfoze

Fri, 22 Nov 2024 09:33:11 GMT

În expoziția de grup ‘’Metamorfoze’’ pictura și poezia s-au întâlnit pe simeze în lucrările create de șase artiști contemporani: Beatrice Anghelache, Gabriela Aniței, Mariana Constantinescu, Bogdana Contraș, Dinu Mihai Fălcoianu și Bianca Ioniță. Descoperind volumul ’’Actori poeți – poeți actori’’ editat în anul 2008 la Editura Brumar, curatoarea Gabriela Aniței și-a provocat colegii să se lase inspirați de poeziile scrise de actori români și oameni de teatru precum – Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Radu Stanca, Victoria Alta Dobre, Adrian Pintea, Ștefan Radof, Horațiu Mălăele și alții. Astfel cuvintele au devenit palpabile în picturile figurative expuse în sălile Muzeului Național al Literaturii Române, în perioada 5 – 16 noiembrie 2024.

Beatrice Anghelache s-a lăsat purtată de valul emoțiilor pe care le-a experimentat citind poeziile, transpunând în picturile ei sentimente profunde. Iar după ce a văzut expoziția finalizată a mărturisit cu încântare că a ajuns să iubească poezia și mai mult. Pentru Gabriela Aniței acest proiect a fost o provocare înălțătoare, ajungând să dezvolte noi forme de exprimare plastică și imaginând vietăți surprinzătoare.

Picturile sale vibrează sensibil în griuri colorate dezvăluind orașe suprapuse sau nori transfigurați. Mariana Constantinescu a fost acaparată de ideile filosofice din poeziile scrise de Toma Caragiu, aducând lumină pe simezele expoziției. Iar atunci când și-a imaginat paradisul pierdut descris în poeziile lui Mihai Codreanu, artista s-a dezlănțuit pe pânze în culori puternice.

Bogdana Contraș a ales din carte acele poezii cu care a rezonat profund, descoperind cu bucurie cum gândurile oamenilor converg, cum reușesc să împărtășească fără să vorbească aceleași idei, sentimente și emoții. Această conexiune speră să o aibă și cu cei care îi privesc lucrările. Picturile artistului Dinu Mihai Fălcoianu nu sunt ilustrări ale versurilor pline de simboluri și mesaje din poeziile citite. Pe el l-a interesat să creeze imagini picturale puternice, în contraste dramatice, care să corespundă emoțiilor de mare intensitate exprimate în poezii. Bianca Ioniță este interesată de temele profunde ale omenirii precum trecerea timpului și sensul vieții, pe care le-a transpus pe pânză prin asocieri inedite ale elementelor. Are un mod ludic de a transmite mesajele, folosind surprinzătoare efecte optice.

Expoziția ’’Metamorfoze’’ este unită de firul versurilor care însoțesc fiecare pictură, oferind privitorului o dublă bucurie aceea de a citi o poezie și de a admira o pictură. În deschiderea expoziției "Metamorfoze", criticul de artă Roxana Păsculescu a dezvăluit dinamica și construcția acestei expoziții, apoi a intervievat cei șase artiști pentru emisiunea "Porția de artă" difuzată la Radio România Cultural.

Text și foto – Bogdana Contraș

Rafinament și ospitalitate la “Bransilvania Chalet”, Poarta, Bran

Wed, 13 Nov 2024 09:20:43 GMT

Când pașii te conduc spre un cadru de unde poți admira înălțimile Bucegilor și freamătul pădurii de la poalele lor, în satul Poarta ce aparține de comuna Bran, liniștea, rafinamentul și detalii ce țin de a simți…sunt gazde bune pentru turiștii ce trec pragul pensiunii “Bransilvania Chalet”.

Conceptul de cazare și de experiențe de vacanță disponibile la “Bransilvania” sunt în primul rând hrană pentru minte și suflet, fiindcă ne referim la o locație atent însuflețită cu file de istorie, cultură și tradiție ce definesc o identitate aparte.

“Dragi prieteni, bine ați venit la “Bransilvania Chalet” – într-un colt de rai montan. Suntem încântați să vă primim în locul în care natura vibrantă întâlnește cultura locală bogată. Fiecare detaliu a fost gândit pentru a vă oferi o incursiune în tradițiile noastre autentice și istorie, astfel încât orice moment al șederii voastre să se transforme într-o amintire prețioasă. Vă invităm să descoperiți valorile neprețuite ale acestei zone și să vă destindeți în intimitatea spațiului în care vă aflați!” – este mesajul călduros al gazdelor.

Spațiile comune și saloanele locației sunt locuri în care oaspetele va călători printre personalități ale istoriei și culturii românești, printre detalii ce țin de specificul meleagurilor brănene și transilvănene, toate armonizându-se ideal în notele de rafinament, eleganță și de mediu ce conduce spre relaxare, contemplare și ambianță aparte.

Oaspeții vor observa-n interiorul pensiunii detalii arhitecturale precum grinzi și stâlpi de lemn sau căpriori ce provin de la demolarea și dezafectarea “Depoului Tramvaiului cu Cai” din București, inaugurant în anul 1872.

De-a lungul anilor, gazdele pasionate de a colecționa lucruri cu rost au știut să le transforme acum în veritabile daruri pentru cei care știu cum să le privească.

Condiții de cazare – o experiență tematică

Cele 8 camere disponibile pentru turiști poartă fiecare câte o poveste, o tematică atent aleasă.

- Regele Ferdinand I;

- Regina Maria;

- Principesa Maria;

- Principesa Elisabeta;

- Principesa Ileana;

- Principele Nicolae;

- Țara Mioriței;

- Ursa Mare.

Camerele cu tente istorice se reamarcă prin decoruri elegante, prin noblețea detaliilor ce personifică experiența șederii, unde mobilierul fie tradițional, fie contemporan creează note princiare sau chiar romantice. Din loc în loc, atât în interiorul camerelor cât și-n întreaga pensiune turiștii vor găsi mici citate și vorbe cu tâlc care se potrivesc foarte bine cu întreaga atmosferă.

Totodată, cele două camere cu tematică de natură și tradiție (Ursa Mare, Țara Mioriței) poartă oaspeții în lumea autentică a meleagurilor brănene, fie pe un drum al transhumanței și-al folclorului, fie prin măreția naturii.

Alte facilități și posibilități de petrecere a timpului liber

- Salonul elegant “Carol I ” și spațiu comun ideal pentru servirea mesei cu produse tradiționale locale, zonă de relaxare cu ascultarea muzicii în surdină;

- Mansarda – Salonul “Carol al II-lea” cu colțuri tematice ce cuprinde: Biblioteca “Valea Albă ” cu peste 1500 de cărți și spațiu de citit, zonă de relaxare cu șemineu, “Zona regală de ceai” cu vedere către Bran – “, “Colțul otoman” , “Masa Rotundă”, “Gura de Rai”;

- Terasa “A Șaptea Poartă” cu șezlonguri și perspective pitorești către creasta munților Bucegi;

- Curte generoasă cu spații amenajate pentru relaxare și contemplarea naturii, ciubăr, loc de foc de tabară;

Experiențe de vacanță și obiective turistice în apropierea “Bransilvania Chalet”

- Experiență culinară locală și meniu special “Bucătărie cu suflet”;

- Activități locale de: karting, atv-buggy, tururi aeriene , zbor cu parapanta;

- Propuneri trasee de bicicletă și închiriere biciclete;

- Echitație, plimbări cu trăsura/sania trasă de cai;

- Vizite la Castelul Bran, Peștera Liliecilor din Peștera, Sanctuarul Urșilor din Zărnești;

- Trasee de drumeție în Parcul Natural Bucegi și Piatra Craiului;

- Agrement pe Pârtia Zânoaga, Bran – 150 m distanță de pensiune.

“Bransilvania Chalet”

Strada Valea Porţii, Bran 507025

office@bransilvania.ro

0770707170

File din Bucegi – Cabana Mălăiești

Wed, 13 Nov 2024 09:00:47 GMT

Adesea “ acasă ” pentru poveștile crestelor motane din Bucegi, adăpost pentru montaniarzii osteniți și loc drag în care ne-am lăsat cel puțin o amintire, fiecare… Cabana Mălăiești este printre puținele cabane din munții Carpați care nu și-au pierdut farmecul de altădată.

Situată la altitudinea de 1720 m, la intersecția a trei județe: Brașov, Prahova și Dâmbovița, Cabana Mălăiești își așteaptă hoinarii, punându-le la dispoziție o capacitate de 120 de locuri (în camere cu 3, 4, 6 paturi și priciuri), cât și servicii de masă.

Istoria cabanei Mălăiești este una zbuciumată, primele rânduri ale “casei de munte de la Mălăiești”, scriindu-se pe 7 Mai 1882, când a început construcția, finalizată în data de 29 Iulie 1882. Fiind considerată prima cabana din Bucegi ridicată de SKV – Asociația Transilvăneană a Carpaților , construcția de lemn era situată mai jos, în zona “La Blide”, la altitudinea de 1570 m. Din păcate, această primă construcție a ars în anul 1897. Cabana a fost reclădită, rezistând până în iarna anului 1923 când o avalanșă pornintă de pe crestele Bucșoiului avea să o pună la pământ.

Astfel, din anul 1924, în actuala amplasare din golul alpin se va ridica “Casa Mălăiești ”, la altitudinea de 1720 m, deservind și ca adăpost pentru montaniarzi, cât și ca pichet de grănicieri. În primăvara anului 1998 un nou incendiu va distruge cabana. Începând cu anul 2007, Cabana Mălăiești a fost reconstruită în etape, până în forma pe care o regăsim și astăzi, depășind cu bine o nouă avalanșă în iarna anului 2007, una dintre cele mai mari avalanșe din ultimii 50 de ani. Un merit important pentru o poveste frumoasă răsfoită și astăzi i se datorază și actualului cabanier și proprietar: Ion Adămuță, șeful Salvamont Râșnov.

La Cabana Mălăiești pe poteca “Take Ionescu” – natură și istorie montană

Unul dintre cele mai pitorești trasee către cabana Mălăiești este cel din Bușteni, cu pornire din zona Cabanei Gura Diham. Traseul urcă pe la fosta cabană Poiana Izvoarelor, continuă până la intersecția “Pichetul Roșu”, urmând o urcare susținută pe poteca “Take Ionescu”, până la Mălăiești.

Traseul marcat cu banda roșie – porțiunea: Cabana Gura Diham – Pichetul Roșu și triunghi roșu - porțiunea Pichetul Roșu – Cabana Mălăiești este destinat turiștilor cu o condiție fizică foarte bună și cu echipament montan adecvat. Traseul are o distanță (dus) de aproximativ 10 km și o diferență de nivel de 1000 m, porțiunea Pichetul Roșu – cabana Mălăiești fiind interzisă pe timpul iernii, poteca intersectând o serie de culoare de avalanșă de pe versanții munților Bucegi.

Prima parte a traseului până la Pichetul Roșu (1445m) este o plimbare domoală prin pădurea de foioase, un adevărat spectacol coloristic în lunile de toamnă, urmând ca urcușul să devină unul susținut și anevoios. Din loc în loc poteca este prevăzută cu cabluri de siguranță și punți metalice de acces peste zonele stâncoase și văile alpine. Această porțiune de traseu extrem de spectaculoasă poartă numele de “Poteca Take Ionescu”, un traseu iubit de marele istoric român, fostul prim-minustru al României fiind și cel care a finanțat refacerea traseului în anul 1899.

Traseul face legătura în sectorul alpin cu “ Drumul lui Deubel ” – poteca ce lega vechea Cabana Mălăiești de zona “La Prepeleac”, drum de acces spre vârful Omu.

Friedrich Deubel (entomolog, membru S.K.V - Asociația Transilvăneană a Carpaților) a fost una dintre marile personalităţi ale vieţii ştiinţifice din Braşov și din România, contribuind cu informații și studii importante despre fauna, flora și traseele din munții Carpați. Totodată, el a fost și inițiatorul primelor marcaje turistice în această zonă Mălăiesti-Diham-Bucșoiu dar și alte trasee de abrupt din Bucegi și Piatra Craiului. Traseul de creastă “Refugiul Șpirla – Vârful “La Om”” din munții Piatra Craiului – este considerat cel mai vechi traseu marcat din țară.

O bună perioadă, în semn de recunoștință pentru marele montaniard, cabana Mălăiești i-a purtat numele.

“Dacă vii din orice parte

La Râşnov să te opreşti

Vei afla în scurtă vreme

De cabana Mălăieşti. (…)

De urci la Omu, cobori la vale

Multe cabane ai să-ntâlneşti

Dar dintre toate cea mai frumoasă

E cabana Mălăieşti”

(Gioni Baboș, cântec montan, “Imnul Cabanei Mălăiești)

ECOTIC și UZPR anunță câștigătorii concursului “JURNALISM PENTRU UN MEDIU CURAT”

Wed, 13 Nov 2024 08:52:20 GMT

ECOTIC împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România au organizat în perioada martie – octombrie 2024 concursul JURNALISM PENTRU UN MEDIU CURAT dedicat jurnaliștilor din Romania.

Obiectivul acestui concurs a fost susținerea și dezvoltarea jurnalismului de mediu în România pentru informarea corectă a publicului privind temele legate de protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor in contextul economiei circulare.

Câștigătorii concursului sunt:

Locul I: Maia Bondici, Jurnalist EuroNews pentru reportajul “Comunitățile de energie, la început de drum în România. Cum arată modelul spaniol care ar putea fi implementat și în țara noastră?”

Locul II: Alina Vasiliu, Jurnalist Ziarul Financiar pentru articolul “Poluare -> Boli respiratorii -> Decese. Există o relaţie de cauzalitate? „Nivelul principalilor poluanţi atmosferici rămâne peste cel prevăzut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în special în Europa Centrală şi de Est“

Locul III: Anca Iosif , Jurnalist independent pentru un Minighid pentru colectarea deșeurilor.

ECOTIC și UZPR au decis să acorde și o mențiune Oanei Stanciu pentru articolul “Economia circulară: O șansă pentru comunitățile rurale din România”.

“Am inițiat și organizat concursul de eco-jurnalism din dorința de a stimula interesul jurnaliștilor români spre o tematică pe cât de actuală, pe atât de complexă: protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor în contextul tranziției României spre economia circulară. Considerăm că demersurile jurnalistice în acest domeniu contribuie la informarea corectă și conștientizarea publicului în ceea ce privește problematica de mediu și soluțiile pentru asigurarea unui viitor sustenabil ”, declară Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.

www.ecotic.ro

File de istorie și cultură la Cetatea Rupea

Wed, 13 Nov 2024 08:46:33 GMT

Situată la aproximativ 50 de km de orașul Brașov, Cetatea Rupea își așteaptă turiștii într-o răsfoire a paginilor de istorie și cultură transilvană. Începând cu anul 2013, odată cu finalizarea procesului de restaurare, Cetatea Rupea a devenit un important reper pe harta obiectivelor cultural-istorice ale turismului României, atrăgând vizitatori din toate colțurile lumii.

Un avantaj al Cetății Rupea este poziționarea sa spectaculoasă pe vârful dealului Cohalmului ce oferă priveliști încântătoare către localitățile din jur – zona cunoscută și sub denumirea de Țara Ovăzului (Haferland).

Datorită poziționării sale strategice, în apropierea arcului carpatic dar și între Țara Românească și Transilvania, Cetatea Rupea și-a clădit istoria ca un veritabil oraș în miniatură, cu un important rol în regiune, atât din punct de vedere militar cât și comercial. De-a lungul anilor, localitatea Rupea a avut un statul de târg important pentru sașii și românii din zonă.

Prima consemnare documentară a Cetății Rupea provine din anul 1324, cu trecerea timpului devenind o fortificație militară importantă în calea atacurilor habsburgice și otomane, dar și centru de pregătire pentru armate. Totodată, Cetatea Rupea a fost folosită și ca adăpost împotriva epidemiei de ciumă, localnicii retrăgându-se între zidurile cetății în secolul al XVIII-lea.

Dupa anul 1621, cetatea Rupea a fost puternic populată cu sașii din zonă, în interiorul cetății de-atunci găsindu-se aproape 100 de case de locuit, cât și facilități edilitare asemeni unui micro-oraș dintr-o cetate. Nu lipseau clădirile administrative, capela și casa preotului, spațiile pentru căruțe și grajduri, depozitele pentru arme și provizii, fântâna, locul în care se organiza târgul etc.

Astăzi, pe cele peste 11 ha vom putea observa organizarea în trepte/sectoare a cetății, practic etape diferite de istorie ce au făcut ca Rupea să fie structurată în: Ceatea de Sus (cea mai veche mărturie), Cetatea de Mijloc (construcții datând din perioada secolelor XV-XVII) și Cetatea de Jos (sec.XVIII). Fiecare sector se distinge printr-o zidărie specifică, marcând și evoluția materialelor folosite, ale armamentelor și tehnicilor de construcție.

Printre reperele istorice pe care turiștii le pot admira în interiorul Cetății Rupea evidențiem:

- Turnul Porții și Magazia Militară aflată în apropierea turnului.

- Fântâna – finalizată în anul 1613 cu adâncime de 40m;

- Turnul Slăninii – în partea exterioară a zidurilor (sec. XVII), inițial cu crenele de tragere pentru arme de foc, ulterior loc de adăpost pentru rezerve de carne și slănină;

- Turnul Slujitorilor;

- Turnul Cercetașilor;

- Capela – locuința capelanului;

- Camera Scaunului;

- Căsuțele și căsuța din vârf (sec. XVII).

Cetatea Rupea,

Strada Cetății, Rupea, județul Brașov

Program vizitare:

1 noiembrie – 31 martie: 9:00 – 17:00
1 aprilie – 31 august: 9:00 – 20:00
1 septembrie – 31 octombrie: 9:00 – 19:00

Expoziția „Suprarealismul, dincolo de granițe”, Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu

Thu, 31 Oct 2024 08:46:21 GMT

Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu găzduiește expoziția „Suprarealismul, dincolo de granițe” , singura expoziție din România dedicată curentului în anul care reprezintă centenarul primului manifest suprarealist – care a văzut lumina tiparului în 1924 și a generat una dintre cele mai importante revoluții artistice ale secolului XX.

Expoziția de la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu se poate vizita până la 7 decembrie, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Publicul poate vedea, între altele, cromolitografii de Man Ray, linogravuri de Pablo Picasso, lucrări în tehnică mixtă de Salvador Dalí, litografii de Alberto Giacometti și de Giorgio de Chirico, dar și lucrări în creion pe hârtie de Victor Brauner, creații René Magritte, Max Ernst, Joan Miró, André Masson și artiști români care au fost influențați de acest curent: Jules Perahim, Victor Brauner, Gherasim Luca, M.H. Maxy, Marcel Iancu, Ion Țuculescu, Micaela Eleutheriade și Ferenc Incze, între alții.

Informatii, Credit foto: curatorial.ro

Bienala "Earthcake", Salina Targu Ocna

Tue, 22 Oct 2024 11:19:39 GMT

Prima ediție a Bienalei Living Content cu titlul "Earthcake" s-a deschis la 240 de metri sub pământ, în Salina Târgu Ocna. Pentru această ediție, curatoarea Adriana Blidaru a selectat nouă artiști internaționali din New York, Atena, Berlin, Amsterdam, București și Cluj: Adrian Ganea, Bogdana Dima, Geta Brătescu (în colaborare cu Alexandru Solomon), Jenna Sutela, Katja Novitskova, Lito Kattou, Mark Leckey, Nona Inescu și Rachel Rossin, rezultând o expoziție multimedia cu valențe poetice. Această Bienală de artă aduce în discuție contrastul dintre ideea de extracție și ideea de mediu benefic, lucrările din expoziție fiind inspirate de atmosfera specială a Salinei Târgu Ocna. B ienala "Earthcake" poate fi vizitată în perioada 28 septembrie – 27 octombrie 2024.

Adriana Blidaru, curatoarea şi directoarea executivǎ a Asociației Living Content, spune: „Sunt onorată să organizez prima ediție a Bienalei Living Content într-un cadru natural atât de special: o mare antică, secată și transformată de eoni într-un imens depozit de sare – ceea ce numim astăzi “Salina Târgu Ocna.” Vizitatorii Bienalei coboară 240 de metri sub pământ, unde răcoarea încărcată de minerale și liniștea profundă a salinei introduc o dimensiune fantomatică; unde greutatea a milioane de ani apasă discret și fiecare respirație poartă gustul sării și al unui timp străvechi. În acest context, lucrările de artă pătrunzătoare și inteligente, deschid oportunități de reflecție asupra condiției umane, asupra legăturii noastre cu natura și asupra poziției pe care o ocupăm în acest vast ansamblu. Bienala este concepută ca o poezie imersivă, unde fiecare lucrare poate fi interpretată ca un vers, țesând o legătură între un trecut geologic și un viitor postuman.

Titlul său, „Earthcake,” este împrumutat de la lucrarea video cu același nume creată de Geta Brătescu și filmată de Alexandru Solomon în 1992. Această lucrare, împreună cu locația – un spațiu activ de extracție, dar și un microclimat vindecător – dau tonul întregii expoziții. Sper ca „Bienala Living Content: Earthcake” să fie o experiență senzorială, spirituală și intelectuală pentru vizitatori, inițiind o formă de reconectare cu natura. În mod special, îmi doresc ca expoziția să fie simțită ca un tribut adus pământului.”

Text, fotografii: https://sensoarte.ro/

Expozitia artistei Mariana Cimpeanu la Galeria Romana din Bucuresti.

Tue, 15 Oct 2024 08:54:01 GMT

Artista Mariana Cîmpeanu a deschis la Galeria Romană cea de-a 20-a expoziție personală intitulată "Dincolo de timp - Arta ca identitate ". Picturile din această expoziție reprezintă drumul artistic al Marianei Cîmpeanu, un drum atemporal al sufletului care pornește de la rădăcinile noastre, de la tradițiile populare românești spre lumea contemporană. Expoziția de pictură a artistei Mariana Cîmpeanu se poate vizita în perioada 3 – 30 octombrie 2024, la Galeria Romană din București.

“Artista Mariana Cîmpeanu, dincolo de condiția ei de artist, este un om complex, un om generos, un om care, dincolo de pictura pe care o realizează, face foarte multe alte lucruri. Cu o solidă instrucție profesională, predă în învățământul superior, educă oameni, face acțiuni de voluntariat, se apleacă asupra tinerilor și transmite, cu zâmbetul pe buze, ceea ce știe și ceea ce poate să dea. Și poate să dea foarte mult” spune Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.

Revelând temeiul vizual și socio-cultural al expoziției “Dincolo de timp – Arta ca identitate”, Mariana Cîmpeanu ne spune: “Tema expoziției cât și a întregului meu demers artistic a plecat de la moștenirea primită – religia creștină și tradiția populară. Din ambele direcții am extras simboluri și înțelesuri pe care le-am ,,transcris” în elemente de limbaj și mijloace de expresie plastică. Este un răspuns la nevoia mea, poate chiar la cea a omului contemporan mie, de echilibru, pace, nădejde, relaxare și de frumos. Propun o expoziție despre rătăcire și regăsire care te provoacă să iți aduci aminte al cui Chip ești și spre ce asemănare să tinzi! Sugerez să petrecem împreună momente de bucurie care să ne ajute să actualizăm acele valori care transcend spațiul și timpul.”

text, fotografii: https://sensoarte.ro/, Comunicat de presa

Lansarea Școlii de Ghizi și a Manualului Ghidului de Turism – Centrul Național de Învățământ Turistic - CNIT

Tue, 15 Oct 2024 08:47:46 GMT

Am participat la evenimentul organizat de Centrul National de Invatamant Turistic (CNIT) cu ocazia căruia s-a anunțat lansarea oficială a Școlii de Ghizi, un proiect dedicat formării profesionale a ghizilor de turism din România. La conferința organizată în cadrul Muzeul Național al Țăranului Român , s-au reunit specialiști din turism, reprezentanți media și oficiali din industrie.

"Suntem mândri să aducem în prim-plan o inițiativă atât de necesară, esențială pentru viitorul turismului românesc. Educația și formarea ghizilor sunt fundamentale pentru ca aceștia să poată promova România la cel mai înalt nivel. Școala de Ghizi a Centrului Național de Învățământ Turistic pregătește profesioniști și contribuie la creșterea calității serviciilor oferite turiștilor, astfel încât să ne asigurăm că țara noastră rămâne o destinație apreciată la nivel internațional ." a declarat Valentin Gabriel Avram, Director General al CNIT.

Florin Albu, Coordonatorul Școlii de Ghizi, a adăugat: "Ne dorim să creăm o comunitate de profesioniști care să contribuie activ la promovarea României. Cu ajutorul partenerilor noștri și prin resursele educaționale oferite, Școala de Ghizi va deveni un pilon esențial al turismului de calitate."

Evenimentul a mai cuprins prezentarea curriculumului actualizat al Centrului Național de Învățământ Turistic (CNIT), lansarea oficială a Manualului Ghidului de Turism și anunțarea concursului național „Vocea Destinației”, dedicat atât ghizilor acreditați, cât și iubitorilor de turism.

https://cnit.ro/

Experiențe cu rost la MATCA TRANSYLVANIAN SANCTUARY, Șimon-Bran

Tue, 15 Oct 2024 08:37:35 GMT

Acolo unde natura pare că a lăsat daruri pentru a fi descoperite și simțite de turiști, între crestele Pietrei Craiului și Bucegilor, domeniul MATCA Transylvanian Sanctuary din Șimon-Bran invită la tihnă, relaxare, răsfăț și contopire cu natura și tradiția locurilor. MATCA nu este doar despre servicii premium și calitate în domeniul ospitalității și turismului, este despre o experiență de vacanță…cu rost. Și acolo, pe dealul Bălăban, rostul și firescul și-au dat mâna într-o armonie perfectă.

De când oaspetele va trece pragul MATCA Transylvanian Sanctuary va realiza că nici un detaliu nu este întâmplător. Pe cele 9 hectare aferente domeniului, turiștii vor păși într-o călătorie generatoare de stări, de interacțiune cu ceea ce-l înconjoară, fie că vorbim despre elementele ce țin de natura locurilor, de arhitectură sau despre facilitățile spațiilor de cazare și de agrement.

Cazare tradițională cu elemente de confort contemporan

Tot ce înseamnă amenajare și valorificare a spațiului păstrează elemente ce țin de moștenirea vechilor îndeletniciri și meșteșuguri tradiționale spațiului transilvănean.

Predomină culorile în nuanțe de maro și alb, unde lemnul alternează cu elemente ceramice și piatră, înnobilând parcă mediul ce înconjoară MATCA – freamătul pădurilor de foioase și conifere și piscurile stâncoase ale munților Bucegi.

Turiștii au la dispoziție două case tradiționale transilvănene ce asigură o capacitate de 16 camere, precum și două vile separate. Arhitectura caselor tradiționale a avut drept inspirație „Casa 21 Ocolul Măgura“ din cadrul Muzeului Satului ASTRA din Sibiu.

Meșterii locali au trudit cu măiestrie gardul de lemn ce împrejmuiește locația, cât și impunătoarea poartă de lemn care a fost sculptată manual în zona Făgărașului. Dincolo de acestă poartă, turiștii pot face mici plimbări itinerante printre pajiștile agropastorale, răsfățăte de o multitudine de flori de câmp în timpul verii. Aceste flori au fost aduse și mai aproape de a fi admirate de turiști, devenind elemente de decor ce însuflețesc camerele turiștilor cazați la MATCA. Semnate de artistul local Alina Căpățînă, tablouri din flori de câmp culese timp de doi ani din jurul locației și lăsate la presat, înfrumusețează încăperile domeniului turistic. Valorificarea elementelor de vegetație locală saua culturilor propria de plante se regăsește și-n meniul restaurantului STUP, barul NECTAR, dar și pe partea de spa și terapii în cadrul NATURA SPA.

Experiența mediului înconjurător ia forma infuziilor de plante aromatice ce aduc note originale de gust și savoare atât în băuturile pregătite cât și-n cadrul preparatelor fine dining servite în restaurantul STUP. Simțurile turiștilor vor fi explorate în cadrul terapiilor spa cu tratamente naturale cu miere produsă local sau cu sare provenită de la Salinele Slănic Prahova, Praid.

O terapie inedită este „Baia de fân“ – fitotermoterapie disponibilă în lunile călduroase. În două spații exterioare de lemn oferind perspective încântâtoare spre piscurile Bucegilor, turiștii se pot relaxa, citi sau contempla peisajul spectaculos. Micile hambare de lemn masiv sunt umplute cu fân dar și cu ierburi și plante medicinale de munte ca: cimbrișor, levănțică, arnică sau gențiană - acest tip de terapie relexând, revitalizând sau purificând metabolismul

Începând cu anul 2024, MATCA Transylvanian Sanctuary face parte din prestigioasa rețea Relais & Châteaux, înființată în 1954. Aceasta reunește aproximativ 580 de spații de cazare și de servit masa din întreaga lume, administrate de familii sau antreprenori independenți. Excelența în servicii de ospitalitate, experiența gastronomică autentică și rafinată – „gustul local“, moștenirea și valorificarea tradițiilor locale și a biodiversității zonale sunt printre principalele atribute ale membrilor Relais & Châteaux, care se regăsesc din plin la MATCA. Respectarea acestor cerințe a condus după un audit ce a durat peste 3 luni la primirea acestei certificări. În tot acel timp au avut loc vizite anonime ale inspectorilor prestigioasei asociații, verificând și acordând punctaje dintr-o listă cu peste 300 de criterii de respectat.

Domeniul MATCA Transylvanian Sanctuary cuprinde:

- 2 case tradiționale – 16 camere;

- 2 vile private cu vedere spre Piatra Craiului sau Bucegi;

- Restaurantul fine dining STUP și barul NECTAR;

- NATURA SPA – saună uscată, sauna umedă, piscină cu apă rece cu vedere la munții Bucegi, haloterapie, jacuzzi, „Health bar“ cu infuzii, zonă de tratamente și relaxare.

- Sală de fitness;

- Sală de conferințe.

Activități și agrement la MATCA Transylvanian Sanctuary:

- Drumeții cu ghizi/individuale în Parcurile Naționale Bucegi, Piatra Craiului;

- Zbor de zmeie;

- Băi de fân în sezonul cald;

- Ciclism montan;

- Ruta tematică „Toaca – chemarea călugărilor“

- Ruta tematică „Biserici fortificate șipatrimoniu transilvănean“

- Vizite la meșteri locali, degustări produse tradiționale.

„Prin acest proiect de suflet ne-am propus să creăm un spațiu de relaxare și de deconectare, o invitație la a explora și a simți frumusețile acestor mealguri. MATCA este un veritabil sanctuar în continuă evoluție. Dorim să evidențiem conceptul de autenticitate locală, prezentând-o turiștilor într-o manieră premium. Încă din denumirea de MATCA subliniem ideea de punct de referință, într-un stup matca fiind cea care protejează mediul său, inclusiv cel înconjurător. Astfel, am creat acest sanctuar în care natura, tradițiile, ospitalitatea și gastronomia se armonizează perfect “, declară Bogdan Caluianu, proprietar.

MATCA Transylvanian Sanctuary

Strada Balaban 280, Șimon-Bran

https://matcahotel.com

Text, fotografii: Cristian-Alexandru Catana

Salina Turda - Farmecul salin din adâncuri

Mon, 14 Oct 2024 10:38:55 GMT

Înscrisă în anul 2004 pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, Salina Turda reprezintă principala atracţie pentru turiştii veniţi să descopere împrejurimile oraşului Turda. Şi niciodată, această alegere pe care au făcut-o

nu-i va dezamăgi. Începând cu luna ianuarie din anul 2010, Salina Turda a fost redată circuitului turistic după ample lucrări de reamenajare, devenind una dintre cele mai vizitate destinații din România de către turiștii străini. Gradul ridicat de conservare a detaliilor ce descriu perfect specificul lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării fac din Salina Turda un important obiectiv turistic, nu doar românesc, ci şi european sau chiar mondial.

Exploatarea zăcamintelor de sare a reprezentat factorul principal, determinant pentru evoluţia înfloritoare a oraşului Turda. Această activitate a început din perioada pre romană şi este continuată şi în prezent.

Istoric:

Prima atestare documentară legată de începuturile exploatării sării la Turda, datează din anul 1271, într-un document emis de Cancelaria maghiară unde se găseau menţiuni despre “ocna de sare de la Turda”. Tot pe baza documentelor datând din secolele XIII şi XVI, localizăm principalele zone de extracţie, ca fiind cuprinse în microdepresiunea Băile Sărate şi pe versantul sud-estic al Văii Sărate. Începând cu anul 1840 activitatea Salinei Turda începe să se diminueze din cauza creşterii concurenţei, care devenise din ce în ce mai puternică. Drept urmare, Salina Turda va îndeplini un rol de rezervă pentru exploatările de sare de la mina Ocna Mureş.

Anul 2008 consemnează începuturile unei noi perioade din viaţa Salinei Turda. Aceasta se va confrunta cu un amplu proces de de reamenajare şi modernizare graţie programului PHARE 2005 CES infrastructură mare regională/locală.

Lucrările de modernizare au vizat în special sectorul Mina Rudolf unde oaspeții au la dispoziție un lift interior panoramic, oferind o privelişte încântătoare asupra adâncurilor de sare.

Zona cu facilități de relaxare dispune de:

- piste de minigolf și mese de tenis de masă;

- piste de minibowling;

- mini-teren de sport;

- amfiteatru cu 180 de locuri;

- carusel-Roata Mare;

- Locuri de joacă pentru copii;

- Magazin cu suveniruri.

Lacul din subteran a căpătat o nouă înfăţişare, mult mai atractivă, invitând turiştii la o plimbare lacustră cu barca, tocmai la 112 m în adâncurile de sare.

Sala Staţionar sau sectorul Mina Ghizela a fost transformat cu scopul de a deservi exclusiv activitatea de tratament balnear.

Tratament în salină

Salina de la Turda oferă condiţiile unui microclimat ce permite abordarea terapeutică şi profilactică a mai multor tipuri de afecţiuni: profilaxia, afecţiunile respiratorii şi din sfera ORL. Microclimatul salinei este potrivit căilor respiratorii pentru persoanele care lucrează în medii cu factori ridicaţi de risc profesional (gaze, noxe, tutun etc.).
Totodată persoanele tinere îşi pot îmbogăţi calitatea funcţiei respiratorii, favorizând creşterea şi dezvoltarea cu o mai bună utilizare a oxigenului Temperaturile constante de 10 – 12 grade Celsius corelate cu un coeficient ridicat al umidităţii (75-80%), la care adăugăm concentraţia optimă de aerosoli, fac din acest mediu salin un important izvor curativ, un izvor de sănătate în inima pământului.

Salina Turda

Intrarea Principală : Str. Aleea Durgăului, Nr. 7

Intrarea Veche: Str.Salinelor, Nr. 54B

Text, fotografii: Cristian-Alexandru Catana

ÎN MUNŢII VRANCEI, LA LEPŞA: „PE-UN PICIOR DE PLAI,/ PE-O GURĂ DE RAI…”

Mon, 14 Oct 2024 10:31:25 GMT

În judeţul Vrancea, din „coloana vertebrală” rutieră a Moldovei, care străbate şi... răzbate de la sud la nord, spre vest se desprind două drumuri importante: unul porneşte din Focşani şi, oarecum de-a lungul Văii Putnei, după 75 km, ajunge în nord-vestul judeţului, la Lepşa; celălalt conduce în lungul Văii Şuşiţei, prin orăşelul Panciu, până la Soveja, pentru ca în continuare să defluiască, după 20 km, tot la Lepşa şi – în continuarea drumului dinspre Focşani – „peste munte”, la Târgu Secuiesc şi mai departe. Segmentul de şosea asfaltată Lepşa-Soveja este în curs de a fi definitivat, astfel că se închide un circuit complet, Focşani - Lepşa - Soveja - Câmpuri (Moş Ion Roată) - Panciu - Tişiţa - Focşani, cale de aproximativ 175 km, printr-o zonă mai înaltă şi mai puţin înaltă, cu adevărat pitorească, cu variate obiective turistice punctuale. Apropo de Soveja, este şi locul de unde a fost culeasă balada populară Mioriţa, din care în titlul de mai sus am reţinut primele două versuri.

Lepşa este considerată „o oază de linişte şi frumuseţe”. Ca surpriză (neplăcută), observăm că destinaţia nu este recunoscută/ atestată ca staţiune turistică, dacă nu de interes naţional, măcar de interes local. Menţionăm că, în acest moment, staţiunile turistice de interes naţional sunt în număr de 54, iar staţiunile de interes local sunt 147 – potrivit site-ului ministerului de resort. Vrancea, în pofida potenţialului, înregistrează un evident deficit, respectiv o singură staţiune turistică, de interes local, Soveja.

Lepşa este parte a comunei Tulnici; centrul de comună, cu primăria, este situat la 12 km, în aval.

La Lepşa şi în vecinătate, cele mai populare atracţii ar fi mănăstirea, Cascada Putnei şi Cheile Tişiţei – acestea din urmă, rezervaţii naturale. Incinta mănăstirii Lepşa pare să fie o „grădină a Maicii Domnului”. Cascada Putnei, fără să reprezinte o cădere de apă propriu-zisă, este o „săritoare”, peste o succesiune de praguri, de-a lungul unei pante abrupte în lungime de cca 80 m, cu un debit de apă relativ important. La rândul lor, Cheile Tişiţei erau străbătute cândva de o cale ferată îngustă, de uz forestier; fostul terasament cu greu mai poate fi ghicit, traseul, marcat, fiind totuşi uşor de parcurs, 7 km, până la Tunelul Mare (în lungime de 200 m), de unde majoritatea vizitatorilor face cale întoarsă, în timp ce alţii îşi continuă drumeţia pe un traseu care creşte în dificultate.

Pe site-ul ministerului, la Lepşa apar 33 de proprietăţi care oferă servicii de cazare: 15 pensiuni turistice, 12 proprietăţi care propun camere de închiriat, un hotel (Tresor, 2*) etc. În total, sunt 255 de camere în proprietăţi clasificate (respectiv un număr mai mare decât dublu de locuri de cazare). Dl Fănică Panciu, preşedintele fondator al Asociaţiei Culturale „Ioan Slavici” din Panciu, ne-a recomandat pensiunea turistică Lina, tocmai reclasificată la categoria 3 flori (margarete), amplasată imediat după intrarea în Lepşa, dinspre Focşani, pe dreapta şoselei, în punctul intitulat Ciuta – după numele respectivului masiv.

Mai nou, pensiunea turistică Lina a fost preluată de către fam. Ilie, Brăduţ şi Luminiţa, care aici şi locuieşte. Construcţia (în regim de P + 1E + M) există din 2009, majoritatea materialelor folosite atunci fiind de foarte bună calitate, provenienţă Italia. Pare să fie singura proprietate din sat care dispune de o staţie de epurare proprie.

Pentru cazare sunt 8 camere, cu paturi matrimoniale, tariful pentru închirierea uneia, fără micul dejun, fiind de 200-220 lei.

La nevoie, se pot adăuga paturi suplimentare.

Fără detalieri, precizăm că nivelul de confort este unul corect. Serviciul de alimentaţie cuprinde servirea micului dejun, preparate fast-food la comandă, precum şi condiţii de pregătire a mesei oferite persoanelor cazate. În ciuda tranzitului spre şi dinspre Târgu Secuiesc, majoritatea clienţilor sunt de tip grup: familii, prieteni, firme. De altfel, capacitatea salonului de servire a mesei de la parter este de până la 50 de persoane. Copiii au, la exterior, propriul loc de joacă.

Pentru cei dornici de a descoperi, gazdele oferă îndrumare (dar şi beţe de trekking şi fluier pentru a ţine, în chei, ursul la distanţă); „safari”, cu 4x4, până în Golul Lepşei; relaţia cu un ghid montan care îşi pune la dispoziţie serviciile. Lepşa – un loc unde te poţi relaxa cu adevărat!

Text şi foto: Nicolae LUPU,

membru AJTR

Concursul ECOTIC - "Gala Premiilor pentru un Mediu Curat"

Mon, 07 Oct 2024 09:19:49 GMT

Înscrieți proiectul în

Gala Premiilor pentru un Mediu Curat!

Termenul limită de înscriere este 26 noiembrie 2024

In data de 3 octombrie a fost lansată cea de-a XVI-a ediție a concursului Gala Premiilor pentru un Mediu Curat. Organizatorul, ECOTIC, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajează autoritățile publice locale, companiile, instituțiile de învățământ și ONG-urile, să își înscrie proiectele cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător, conservării resurselor naturale, prevenirea risipei și nu numai.

Ce tipuri de proiecte pot fi înscrie?

În cele 15 ediții ale concursului, au fost înscrise peste 780 de proiecte care au avut ca teme: informarea și eco educația copiilor, dar și a publicului larg, precum și conservarea resurselor, reducerea risipei alimentare, colectarea separată a deșeurilor, eficiența energetică, acțiuni de ecologizare și împădurire, proiecte de economie circulară. Diversitatea tematică și tipologia proiectelor înscrise sunt încurajate de către organizatori, precum și impactul pozitiv al acestora asupra mediului înconjurător și al economiei de resurse.

Cine și unde se poate înscrie?

Înscrierile se fac online, pe platforma www.premiilepentrumediucurat.ro , până pe 26 noiembrie, iar categoriile sunt:

• PROIECTE DE MEDIU - 3 câștigători

La această categorie se pot înscrie proiecte desfășurate de orice tip de entitate: companie, instituție publică, primărie, ONG, exceptând instituțiile de învățământ care au o categorie specială dedicată.

• PREMIUL SPECIAL dedicat JURNALIȘTILOR - 1 câștigător

• PREMIUL SPECIAL dedicat INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT - 1 câștigător

Implicarea publicului larg este binevenită și în această ediție prin NOMINALIZAREA de proiecte prin formularul dedicat de pe www.premiilepentrumediucurat.ro .

În urma nominalizării organizatorii îi vor contacta pe cei care implementează proiectele în vederea înscrierii acestora.

Jurizarea și decernarea premiilor vor avea loc în luna decembrie 2024.

Ediția a XVI a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat este susținută de:

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ambasada Sustenabilității în România, CERC, Info Cons, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio România Cultural, RFI România, EventsMax și Hotnews.

.........................................

CONTACT

Ema Cumpătă

Manager Comunicare ECOTIC

Tel: 0722.584.416

E-mail: ema.cumpata@ecotic.ro

Expozitia Cecilia Cuțescu-Storck de la Art Safari 2024.

Mon, 30 Sep 2024 08:06:51 GMT

La ediția a 15-a Art Safari, vă invităm să vizitați expoziția dedicată artistei Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969) - prima femeie profesor de artă din Europa. Aceasta a predat la Catedra de Artă Decorativă a Academiei de Arte Frumoase din București, începând din anul 1916. La începutul aniilor 1920, artista construiește împreună cu soțul său Frederic Storck, o vilă la Balcic, chiar pe mălul Mării Negre.

Acest loc minunat devine o sursă de inspirație pentru picturile sale. În stilul său artistic se împletesc simboluri ale culturii românești cu elemente naturale din stilul Art-Nouveau. Expoziția "Cecilia Cuțescu-Storck" este deschisă în perioada 6 septembrie - 15 decembrie 2024, la Palatul Dacia-România de pe strada Lipscani din București.

“Puternică, ambițioasă, feministă convinsă, mamă, soră și soție, muncitoare și dornică să arate tuturor că locul femeilor este alături de bărbați, nicidecum în urma lor – așa ar putea fi descrisă, în câteva cuvinte, Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), o artistă cu o puternică influență în viața culturală din perioada interbelică și prima femeie profesor de artă din Europa. După absolvirea Școlii Centrale de Fete de la București, la recomandarea pictorului polonez Tadeusz Ajdukiewicz – o personalitate la vremea aceea, care confirmă talentul Ceciliei –, aceasta pleacă în 1897 la München, unde studiază la Damenakademie cu profesorii Fehr și Schmidt, iar în 1899 se mută la Paris, unde studiază la Académie Julian cu Jean-Paul Laurens și cu Benjamin Constant, iar la École de Beaux-Arts cu profesorul Humbert.

După căsătoria cu Frederic Storck, cei doi au construit, în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel, imobilul de pe strada Vasile Alecsandri nr. 16, care a devenit căminul familiei. Construcția a fost încheiată în 1911, iar între 1913 și 1917 artista a decorat interiorul cu numeroase picturi murale de inspirație simbolistă, având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă, dovedindu-și astfel preocuparea pentru pictura murală. În 1948, operele de artă ale soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând spațiul de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat și adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”, parte a Muzeului Municipiului București. Decorarea casei i-a asigurat mai multe comenzi importante: tripticul “Agricultura, industria și comerțul” pentru holul de onoare al Băncii Marmorosch Blank în 1916; “Istoria comerțului românesc” pentru Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, în 1933; “Apologia artelor românești” pentru plafonul Sălii Tronului din Palatul Regal – actualul Muzeu Național de Artă al României; compoziția “Petru Cercel și curtea sa” – un panou decorativ pentru sala mare a Pavilionului Românesc al Expoziției Internaționale de la Paris.” – scrie curatoarea expoziției Drd. Ana Maria Măciucă-Pufu, muzeograf la Pinacoteca Muzeului Municipiului București.

Text, foto: www.sensoarte.ro, Art Safari.

27 Septembrie – Ziua Mondială a Turismului

Mon, 23 Sep 2024 09:27:50 GMT

27 Septembrie – Ziua Mondială a Turismului!

La mulţi ani tuturor celor implicaţi în această frumoasă activitate! Alegeţi satele româneşti și destinaţiile rurale pentru viitoarele călătorii!

În fiecare an, la 27 Septembrie, un număr de 158 de ţări, şase teritorii şi peste 500 de membri afiliaţi Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO), sărbătoresc Ziua Mondială a Turismului.

Sărbătorirea la 27 septembrie a unei Zile Mondiale a Turismului a fost stabilită în cadrul sesiunii Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului din septembrie 1979, de la Torremolinos (Spania), zi în care se aniversează şi adoptarea statutului UNWTO (1970).

Ziua mondială a turismului a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în anul 1980.

UNWTO a dorit ca prin organizarea diferitelor evenimente cu acest prilej să atragă atenţia opiniei publice asupra importanţei de ordin social, cultural, politic şi economic a turismului.

Reprezentanţii UNWTO stabilesc o temă anuală de dezbatere în fiecare an, punând astfel în prim-plan probleme de actualitate.

Tema propusă pentru 2024 este ”Turismul și pacea”.

Conform UNWTO, turismul durabil poate transforma comunitățile – creând locuri de muncă, încurajând incluziunea și întărind economiile locale. Evaluând și păstrând moștenirea culturală și naturală, poate contribui la reducerea tensiunilor și la stimularea coexistenței pașnice.

Turismul poate promova, de asemenea, interdependența economică între vecini, încurajând cooperarea pașnică.

Expoziția „Mémoires” - Sami Briss, Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău

Mon, 23 Sep 2024 07:25:58 GMT

Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău va găzdui până pe data de 17 Noiembrie 2024 - Expoziția „Mémoires” a artistului plastic Sami Briss.

Expoziţia curatoriată de doamna Adina Rențea în data de 20 Septembrie 2024 continuă demersul de a-i face cunoscută şi apreciată opera pictorului Samy Briss.

Operele artistului însumează o varietate de tematici: de la subiecte biblice la simboluri evreiești și tradiții universale.

Foto: Adina Rentea

CU ALEXANDRU VLAHUŢĂ, ÎN VRANCEA, ACASĂ, LA CONAC

Mon, 23 Sep 2024 07:13:56 GMT

Vrancea – o întreagă Românie la scară redusă! „... se poate zice că această Vrance este însăşi icoana în mic a unităţii neamului nostru” (Nicolae Iorga).

Călătorind din sudul fierbinte şi politicianist, traseul viitoarei autostrăzi a Moldovei ne poartă prin preajma centrelor urbane Buzău şi Râmnicu Sărat. Aici, în Râmnic, în mijlocul unui sens giratoriu din inima oraşului, demult, în anii 1930, a fost dezvelit un bust al scriitorului Alexandru Vlahuţă. Acum, intersecţia este încadrată de Centrul cultural „Florica Cristoforeanu” [mare interpretă lirică, prea puţin cunoscută în ţară, născută la Rm. Sărat, din tată primar, decedat prematur, şi mamă italiancă, rămasă cu patru copii mici, „venetică” fără niciun sprijin, fiind aproape izgonită, abia la Bucureşti găsindu-şi supravieţuirea], precum şi de Colegiul Naţional „Alexandru Vlahuţă”. Apropo, la momentul dezvelirii bustului scriitorului, presa timpului atenţiona că Oscar Späthe, de altfel un sculptor recunoscut, a neglijat proporţionalitatea, astfel că soclul era prea îngust faţă de bust. Atunci, speranţa era a unui provizorat. După aproape un secol, descoperim încă o dată că „Nimic nu e mai durabil ca provizoratul!”...

La nord de Rm. Sărat, curând intrăm în judeţul Vrancea. O vizită documentară – în cazul nostru, în cadrul „caravanei” Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (preşedinte, Mihai Ogrinji) – nu putea să omită obiective ale Muzeului Vrancei, precum mausoleele eroilor Mărăşeşti, Mărăşti şi Soveja, precum şi Casa memorială „Ion Roată” din Câmpuri, de pe DN spre Soveja; de asemenea, mormântul familiei geografului Simion Mehedinţi de la biserica Matei Basarab din cadrul fostei mănăstiri Soveja, unde savantul a fost reînhumat mai târziu, în 1993; Teatrul comunal şi Ateneul popular din Focşani, ambele purtând numele donatorului, filantropul „Maior Gheorghe Pastia”; mormântul lui Ioan Slavici din Panciu, unde scriitorul ardelean a fost reînhumat după cutremurul din 1940. Gazda ideală a membrilor AJTR pe perioada sfârşitului de săptămână petrecut în Vrancea a fost familia Fănică Panciu, a ex-primarului orăşelului al cărui nume îl poartă, totodată fondator al Asociaţiei Culturale „Ioan Slavici”.

Dinspre Rm. Sărat, pe E 85, după intrarea în judeţul Vrancea, curând se ajunge în comuna Dumbrăveni. Locul e cunoscut pentru statuia ecvestră, amplasată pe un mic promontoriu, a generalului rus Aleksandr Suvorov (1730-1800), de sculptorul Marius Butunoiu.

Tot în comuna Dumbrăveni, la Dragosloveni, se află Muzeul memorial „Alexandru Vlahuţă” . Născut la Pleşeşti (astăzi, Alexandru Vlahuţă), în judeţul Tutova/ Vaslui, după două căsătorii eşuate, scriitorul s-a recăsătorit aici, la Dragosloveni, în 1905, cu Ruxandra, fiica unui proprietar agricol. De observat că, odinioară, Dumbrăveni (sub numele de Plăineşti) şi Dragosloveni aparţineau de judeţul Râmnicu Sărat.

Alexandru Vlahuţă (1858-1919) – prozator, poet, gazetar, animator cultural – după vârsta de 47 de ani, şi-a găsit la Dragosloveni liniştea de care avea atâta nevoie. Fire sensibilă, patriot, moralist, a fost principalul exponent al sămănătorismului, curent ideologic şi literar constituit în jurul revistei „Sămănătorul” (1901-1910) – concepută şi lansată chiar de către Alexandru Vlahuţă şi de către George Coşbuc. Principalul teoretician al curentului a fost Nicolae Iorga. Al. Vlahuţă a publicat un singur roman (Dan, 1894), dar mai multe volume de poezie, în epocă fiind comparat cu Mihai Eminescu. În egală măsură, nuvelist şi publicist. În anii 1890, a refuzat titlul de membru corespondent al Academiei Române. Specia pe care consacrat-o este reportajul literar, întruchipat, mai ales, de volumul România Pitorească (1901), un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de ţară” – în cea mai frecvent citată caracterizare, aparţinându-i criticului Dumitru Micu. George Călinescu aprecia că „opera lui e mai mult un reportaj scris curat, un album de «icoane şterse», de «file rupte», de impresii luate «din goana vieţii». A şi formulat o estetică a instantaneului”. Suficient pentru a-l reconsidera, acum, precursor şi spirit tutelar al presei autohtone de turism.

La Dragosloveni, Al. Vlahuţă i-a adăugat casei un nou corp, purtând amprenta stilului arhitectonic românesc, cu cerdac şi pridvor, autorul proiectului fiind Alexandre Clavel. Aici, la etaj, şi-a amenajat biroul. De aici, putea să aibă o perspectivă critică exactă asupra vremurilor pe care le trăia. Adesea – de jur împrejurul unei mese celebre – primea vizita prietenilor literari (B. Ştefănescu Delavrancea, I.L. Caragiale, O. Goga, D. Zamfirescu, I.Al. Brătescu-Voineşti). Scria: „Doi oameni am cunoscut în ţara noastră torturaţi de onestitatea şi religia artei lor, veşnic muncind şi veşnic nemulţumiţi de ceea ce au făcut, veşnic trişti, Eminescu în poezie şi Grigorescu în pictură”. S-a înconjurat de lucrări ale lui Grigorescu şi ale altor artişti. În 1907, va lua parte, la Câmpina, la înmormântarea prietenului său, căruia, trei ani mai târziu, îi va dedica albumul Pictorul N.I. Grigorescu – vieaţa şi opera lui.

În 1916, familia se refugiază din calea războiului, la Iaşi şi la Bârlad. În colecţia muzeului de astăzi, alături de docarul folosit pentru a-şi aduce prietenii la conac, se păstrează „carul de bejenie”. „L-am mai văzut la Iaşi, în iarna lui 1917. Privirea i se întunecase, glasul era cernit, iar părul negru sfida vârsta şi tristeţea sfâşietoare a timpului”, nota Cella Delavrancea, fiica prietenului său. La înapoiere, familia Vlahuţă va găsi casa distrusă. La 19 noiembrie 1919, scriitorul va pleca pe drumul fără de întoarcere. Este înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu ortodox (fig. 71).

Amfitrioanele de la actualul muzeu ne explică ce a urmat. „Capabilă de toate devotamentele”, doamna Ruxandra Vlahuţă a înfiinţat, în 1926, un aşezământ de cultură, respectiv loc de întâlniri culturale şi şcoală pentru fetele din zonă. Şcoala va funcţiona până în 1948, pentru ca după un deceniu, în 1958, să fie deschisă casa memorială. În 1951, doamna deja plecase la întâlnirea cu soţul său. Fiecare dintre cele nouă încăperi are o funcţie precisă: salonul de primire; mărturii documentare; „spaţiu social şi uman al Pleşeştilor, locul de naştere al scriitorului”; dormitorul familiei; cămăruţa de rugăciune, cu icoane de la 1800; atelierul de lucru al doamnei Ruxandra Vlahuţă („cultul muncii [manuale], frumosului, continuităţii, tradiţiei”); camera de lucru şi camera prietenilor – acestea la etaj; şopronul, cu cele două atelaje. Apropo de „cultul muncii manuale”, Muzeul Vrancei cuprinde, în comuna Vânători, şi o Secţie de etnografie. Imobilului conacului de la Dragosloveni i se adaugă o frumoasă livadă.

Duhul scriitorului pluteşte în aerul de sfârşit de florar. Stăm, cu Vlahuţă, la sfat: „. .. în tot ce veţi face bun şi nobil, la orice pornire generoasă a voastră, în orice gând limpede şi tare, în orice închipuire inspirată, la orice realizare fericită de viaţă măruntă zilnică sau de artă veşnică, eu voi contribui cât voi putea de acolo de unde voi fi...” Semnele par evidente; în grădină, în retezătura trunchiului unui vechi salcâm, a lăstărit şi a crescut un puiandru de toată frumuseţea...

Programul de vizitare al muzeului, de miercuri până duminică, între 9 şi 17. Intrarea este... aproape gratis: între 10 lei (persoane active, pe cont propriu) şi gratuitate (de exemplu, pentru preşcolari).

Toamna, într-o vreme, la Dragosloveni se organiza un salon literar. După aproape 40 de ediţii, manifestarea a intrat într-un con de umbră... Pe total însă, viaţa literară vrânceană are resurse nebănuite. Preşedintele Ligii Scriitorilor din Vrancea este prof. Culiţă-Ioan Uşurelu – scriitor, editor şi animator literar – pe cât de talentat, pe atât de prolific. L-am revăzut, cu drag, la Dragosloveni, la conac, în foşnetul stejarilor seculari, prezentându-ne două dintre volumele sale recente: Dialoguri polifonice. O sută de interviuri cu scriitori (700 de pagini!) şi, respectiv, Şoapte aforistice. Jos pălăria!

„Înserează. Valea răsună de mugete. În aer e un miros răcoritor de brad şi de fâneaţă. Şi parcă nʼai mai intraʼn casă, şi parcă nʼai mai pleca de-aici...” (În Vrancea, la Alexandru Vlahuţă, România pitorească, ediţia a doua, I.V. Socecu, Bucuresci, 1902).

Prof. univ. Nicolae LUPU,

membru AJTR

Joldești, Botoșani - satul de pe Siret

Mon, 23 Sep 2024 07:04:12 GMT

Așezat pe mănoasa Vale a Siretului, la umbra Culmii Siretului, satul botoșănean Joldești se remarcă în peisajul rural al Moldovei prin istoria sa deosebită și prin pitorescul zonei înconjurătoare. Atestat documentar în prima jumătate a secolului al XV-lea, satul este azi parte a comunei Vorona – o vatră „grea de istorie”. Așezarea de „la gura Voronei” se află în sud-vestul județului Botoșani, la 27 km depărtare de orașul reședință de județ – municipiul Botoșani – și la circa 40 de km distanță de Cetatea de Scaun a Sucevei.

Satul Joldești este așezarea natală a mamei poetului național Mihai Eminescu, „dulcea mamă”, Raluca Iurașcu. Această realitate a devenit cunoscută mai întâi prin textele publicate de scriitorii care s-au ocupat de biografia lui Mihai Eminescu, apoi prin manifestările culturale desfășurate aici (Zilele Eminescu debutează pe 14 ianuarie la Vorona, uneori în Joldești, cu o șezătoare literar-artistică).

Bunicul și nașul de botez al Poetului, stolnicul Vasile Iurașcu, îndeplinea la începutul veacului al XIX-lea funcția de vechil al moșiei Joldești, proprietate a marii familii boierești Balș. În preajma conacului boieresc din sat va fi locuit administratorul Vasile Iurașcu și tot acolo s-a născut în 1816 al șaselea copil al familiei, Raluca (Rareșa) Iurașcu. Pe meleaguri joldeștene a copilărit și și-a petrecut adolescența Raluca Iurașcu învățând să fie „foarte evlavioasă și harnică; nu sta cum nu stă apa care curge” – așa o descria căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului. Îl va cunoaște pe Gheorghe Eminovici, vătaf pe moșia Dumbrăveni, relativ aproape de Joldești, cu care se va căsători în 1840 primind de la tatăl său, stolnicul Iurașcu, o zestre importantă. Până prin anul 1836 va locui familia Iurașcu la Joldești, ulterior se va muta în urbea Botoșanilor.

Autoritățile locale doresc să transforme fosta grădiniță a satului, o veche clădire administrativă a conacului, într-un muzeu dedicat familiei Iurașcu și epocii de locuire la Joldești.

Joldești este satul unde probabil a ajuns și Marele Poet pe urmele iubitei sale mame, așezarea unde se spune că savantul Nicolae Iorga a încercat să descifreze vechi inscripții încrustate pe o piatră funerară boierească, pe când geograful Victor Tufescu a studiat relieful frumos așezat al zonei. De asemenea, scriitorul Mihail Sadoveanu a privit de peste râul Siret, de la Liteni – unde a locuit o vreme, cătunul strâns lipit de cursul apei dătătoare de viață –, iar omul de cultură botoșănean Tiberiu Crudu a trecut și poposit de nenumărate ori în Joldești în drum spre Tudora natală.

Pentru a conserva și valorifica moștenirea eminesciană a acestor meleaguri, școala gimnazială, găzduită de conacul boieresc, poartă numele „ Raluca Iurașcu ”, iar în toamna anului 2023 a fost inaugurat centrul cultural „Luceafărul ”. Clădirea găzduiește o bibliotecă și oferă spații generoase pentru desfășurarea de evenimente cultural-artistice: sală de spectacole, săli pentru conferințe – toate dotate cu tehnică modernă –, holuri luminoase pentru expoziții. În similaritate cu turnul conacului, centrul cultural este dotat cu un turn de belvedere de unde se poate admira întreg arealul geografic din jurul satului. În perspectivă, noul centru cultural ar putea include o expoziție dedicată celei numite de poet în versurile sale: „ O, mamă, dulce mamă… ” Pentru cei care studiază viața și opera poetului Mihai Eminescu, satul Joldești ar trebui să devină un popas obligatoriu pe traseul cultural eminescian.

Microzona geografică, culturală și etnografică Corni-Vorona-Tudora oferă multiple posibilități de petrecere a timpului liber, de descoperire a unor obiective istorice ori de relaxare în natură. Călătorul interesat și avizat găsește în localitatea Joldești câteva obiective cu caracter turistic local, dar care tind să fie valorificate și la nivel național. În centrul localității Joldești se află conacul familiei boierești Balș, cu arhitectură specifică începutului de secol al XIX-lea, situat lângă un parc dendrologic întins pe circa un ha (arbori și arbuști plantați după anii 1880 de baronul Grigore I. Kapri, proprietar al Joldeștiului timp de patru decenii), spațiu verde declarat rezervație naturală. Construcția boierească, în care azi funcţionează şcoala gimnazială a satului, s-a aflat în anii `70 ai secolului trecut în centrul unei producţii cinematografice, și anume filmul „Vis de ianuarie”, produs în 1979, în regia lui Nicolae Opriţescu. În acest film a debutat actorul de talie internațională Marcel Iureș, care a interpretat rolul pianistului Franz Liszt.

În fostul conac al lui Iordache Balș, în turn, se află o mică expoziție etnografică fiind prezentate obiecte tradiționale specifice așezării botoșănene, exponate colecționate de cadrele didactice, prin bunăvoința sătenilor.

Satul Joldești și-a legat numele și de îndelungata domnie a lui Ștefan cel Mare. În tradiția orală se păstrează ecourile luptei pentru ocuparea tronului între tânărul Ștefan și Petru Aron, ucigașul tatălui său și ocupant al tronului Moldovei. Bătălia decisivă ar fi avut loc pe un câmp, lângă Joldești, în 12 aprilie 1457, moment descris de romancierul Mihail Sadoveanu într-una din cărțile sale: „Miercuri, la asfinţitul soarelui, au stat în preajma Romanului. Iscoadele şi ştafetele aduseră ştire că oastea lui Petru Aron-Vodă aşteaptă la Joldeşti, în cotitura Siretului. Deci măria sa Ştefan-Vodă a rânduit la o parte din călărime cu Ciopei, boier din părţile Neamţului, să treacă în stânga spre Moldova, în locuri ferite, prin pădure, ca să iasă la un anumit ceas spre Joldeşti. Iar în Joia Mare, la 12 aprilie, s-a mişcat deodată cu repegiune, încât roua nu era luată din lunca Siretului, când tabăra de la Joldeşti a lui Petru Aron-Vodă s-a văzut lovită” („Viața lui Ștefan cel Mare”, 1970, p. 58). Cercetătorii acestei perioade istorice s-au împărțit în două tabere, unii susțin desfășurarea luptei la Joldești (sunt menționate și urme arheologice), alții au sugerat alte zone ale Moldovei drept loc al încleștării armate. Poate că totul este doar o legendă, dar tocmai aceste relatări aduc farmec unui loc și atrag pe iubitorii de istorie. Și să nu uităm că în fiecare legendă există un sâmbure de adevăr!

Strâns legată de Ștefan cel Mare este și legenda întemeierii cătunului Măldărești, parte componentă a satului Joldești. Această frumoasă poveste ne vorbește despre lipsa apei în Joldești și de fântâna săpată de tânărul oștean Mardarie la ordinul domnului Ștefan cel Mare, după biruința împotriva lui Petru Aron. De altfel, în zona așezării joldeștene există și azi o sursă de apă numită „Fântâna lui Ștefan”.

Alt obiectiv turistic de interes local este biserica „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” (Vovidenia), construcție de zid din 1847 a familiei Nicolae și Zoița Rosetti, proprietari ai moșiei. În ultimii ani vechea biserică a satului a trecut prin transformări care i-au redat statutul de ctitorie boierească, cu ajutorul preotului paroh, a enoriașilor și a societăților comerciale din sat. În curtea bisericii se remarcă o piatră funerară aparținând unui membru al familiei boierești Ghenghea, proprietară a moșiei la cumpăna veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea, moment în care este consemnat clar în documente numele satului: Joldești. În apropierea bisericii, pe o terasă a râului Siret, se află vechiul cimitir medieval al satului, semnalat azi doar prin câteva lespezi de piatră, loc cercetat arheologic în anul 1989.

Turiștii ajunși la Joldești pot profita de prezența râului Siret pentru o partidă de pescuit sau pentru a participa la un picnic alături de prieteni în luncile umbroase de pe malul râului. În perioada Crăciunului şi a Anului Nou, vizitatorii sunt încântați de alaiurile tradiționale de colindători și urători, de căiuţi, urși, capre şi mascaţi, care reconstituie atmosfera vremurilor de altădată.

În 2023, badea Costică Ciubotărița, meșter popular din Joldești, a primit titlul de Tezaur Uman Viu fiind un creator și păstrător al valorilor tradiționale din domeniul prelucrării pieilor și blănurilor (argăsit, cojocărit, curelărit).

Nu putem încheia recomandările turistice fără a menționa câteva obiective din zona apropiată: mănăstirile Vorona, Sihăstria Voronei, Coșula (unite de „Drumul Mănăstirilor” – DJ 208 H, recent asfaltat), Peștera Cuviosului Onufrie de la Vorona, „Masa Tâlharilor” din pădurile Coșulei, schitul Oneaga, „Stejarul lui Cuza” din Pădurea Voronei, rezervația de tisă din pădurea Tudora, vârful Tudora-Dealu Mare (587 m) ș.a.

Text și foto:

Paul CROITORU

Ana Jilinschi – Expoziția "Forsiția", Galeria Romană , 3 – 27 septembrie 2024

Thu, 12 Sep 2024 08:16:49 GMT

Expoziția intitulată "Forsiția" deschisă la Galeria Romană în perioada 3 – 27 septembrie 2024, a artistei Ana Jilinschi prezintă picturi cu tema florală a plantei "Forsiția," dar si alte opere cu simboluri creștine, peisaje, naturi statice și portrete.

Forsiția este una dintre plantele care înflorește la începutul primăverii și care prin galbenul strălucitor și dinamica crengilor a inspirat-o profund pe artista Ana Jilinschi. Aceasta a observat-o îndelung de la fereastra atelierului său și a pictat-o minunat pe pânze, dorind să transmită jocul spectaculos de lumină al forsiției.

”Recenta expoziție de la Galeria Romană din București a Anei Jilinschi se concentrează asupra unei teme, cea a florilor, desprinsă parcă din arta miniaturilor, dar și a secolului trecut, frecvent regăsită în pictura românească, temă pe care o tratează cu sensibilitate, perseverență, minuțiozitate și candoare. Armoniile florale puse sub titlul generic Forsiția, vădesc o pertinentă aplecare și căutare a ultimilor trei ani în care creatoarea privește cu luare aminte, studiază, sintetizează și mai cu seamă interpretează acest subiect iconic. Colorate în dominante reci de galben citron, albastru ultramarin astral și alburi grizate, pânzele reflectă o viziune îndatorată tradiției figurative, pe de o parte, dar și unei încercări vizibile spre o anume abstractizare și simplificare, pe de altă parte. Altfel spus, lucrările Anei Jilinschi stau la o cumpănă a făuririi unui stil, posibil a unui nou stil în care realitatea, mai cu seamă natura (florile, frunzele, arbuștii) în frumusețea ei văzută pe geamul atelierului se transformă într-una simțită în mintea și imaginația artistei; și din această simbioză de mergere înainte și reîntoarcere, tatonare, se naște un întreg univers luminos și sincer pe care artista îl aduce ca o ofrandă privitorului contemporan.” (Prof. univ. dr. Marcel Muntean)

Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.

Foto, informatii: https://sensoarte.ro/

Ansamblul monumental “Calea Eroilor”, Târgu Jiu – în patrimoniul UNESCO

Thu, 12 Sep 2024 08:04:09 GMT

Ansamblul monumental “Calea Eroilor” din Târgu Jiu compus din operele lui Constantin Brâncuși : Coloana fară Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor - a intrat oficial în patrimoniul mondial protejat de UNESCO .

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” a fost ridicat în perioada 1937 – 1938, fiind inaugurat în data de 27 Octombrie 1938.

România a inclus, de asemenea, pe lista UNESCO, Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

„Astăzi am trăit noi momente de neuitat, pline de emoție, adăugând încă o zi istorică pentru România în salba amintirilor neprețuite din mandatul meu de ambasador la UNESCO! Două bunuri culturale excepționale au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial ce se desfășoară în India, la New Delhi: Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia! Adâncă reverență în fața tuturor experților din cadrul diferitelor entități ale Ministerului Culturii, autorităților locale și centrale, precum și comunităților care au făcut aceste victorii posibile. Mă bucur și sunt mândră de aportul MAE la acest nou succes al României! Ne concentrăm de acum pe următoarele!”, a transmis Simona Miculescu, ambasadorul României la UNESCO și secretar general executiv al Organizației, citata in publicatia QMagazine.

“Bazalt Villa”, un concept modern și confortabil, în mijlocul naturii în Harghita Băi

Sun, 08 Sep 2024 11:15:53 GMT

Cunoscută ca fiind regiunea cu cea mai scăzută temperatură din România, datorită localizării geografice, Depresiunea Ciucului, pe lângă frumusețile naturale și peisajele desprinse din poveste, se poate lăuda și cu stațiunea turistică de interes local Harghita Băi, unica stațiune din țară care 120 de zile pe an beneficiază de zăpadă naturală, acest lucru permițând ca sporturile de iarnă să fie practicate începând din luna noiembrie și mergând, uneori, până în luna aprilie, un aport deosebit în acest sens avându-l și tunurile de zăpadă.

Multitudinea obiectivelor turistice naturale, microclimatul depresionar, existența izvoarelor minerale și, mai ales, ospitalitatea oamenilor fac din Harghita Băi un loc pe care trebuie să îl vizitezi și să te bucuri de ceea ce oferă.

La doar 23 de kilometri de Miercurea Ciuc și 42 de kilometri de Odorheiu Secuiesc, Harghita Băi vine în întâmpinarea turiștilor cu o variată gamă de locații de cazare și masă, de la case de vacanță, pensiuni și hoteluri până la vile cu wellness.

“Bazalt Villa” este o locație de excepție care face cinste Băilor Harghita. Din centrul stațiunii, de unde se ramifică majoritatea drumurilor ce duc spre principalele puncte de interes, drumul urcă pronunțat către stânga urmând ca, după o perdea de brazi, să se zărească semeață, “Bazalt Villa”. Este foarte ușor de recunoscut datorită culorii bazaltului și, oricum, există indicatoare care duc către locație.

Încă de la intrare îți dai seama că ai de a face cu o vilă de ultimă generație, unde îmbinarea perfectă dintre tehnologie, culoare și bun gust te vor face să te simți confortabil.

De cum intri, în partea dreaptă se află partea de wellness și relaxare, unde un jacuzzi, o saună împreună cu o zonă de relaxare vor face ca timpul petrecut aici să fie de calitate și odihna mult visată să devină realitate.

După o zi plină de aventură, pe părtiile de schi iarna sau prin pădurile din Harghita Băi, momentele de relaxare în jacuzzi sau la saună sunt pansament pentru trup dar și pentru suflet.

Pe partea stângă, un salon pentru servit masa te așteaptă, gata pregătit, cu toate cele necesare, pentru a te bucura de preparatele pe care le dorești. O bucătărie complet utilată stă la dispoziția musafirilor și asigură și cele mai exigente cerințe.

Din salonul pentru servit masa se intră într-un living spațios cu șemineu și acces către terasă, locul perfect unde te poți bucura de o lectură plăcută sau de liniștea și peisajul care te înconjoară.

La demisol se găsește un salon stil cramă care este și de loc pentru fumat pentru că este prevăzut cu sistem de aspirație și recirculare a aerului. Acest salon este perfect pentru servirea unui vin fiert sau a unui ceai fierbinte, după o tură bună de ger specific Depresiunii Ciucului.

În perioada sezonului de iarnă, intrarea în vilă se face pe aici, unde există și un loc special amenajat pentru depozitarea schiurilor, plăcilor și un panou special creat pentru uscarea clăparilor și a accesoriilor necesare sporturilor de iarnă.

Camerele amplasate la etajul vilei sunt spațioase, perfect optimizate pentru maximizarea spațiului și a confortului, cu un sistem de organizare care permite stocarea ideală a hainelor și accesoriilor necesare indiferent de anotimp.

Geamurile largi ale camerelor permit intrarea în voie a luminii naturale și confortul paturilor și așternuturilor fac ca odihna să fie de cea mai bună calitate.

Ambianța plăcută și calmă este și rezultatul paletei de culori inspirate de natură folosită la decorarea camerelor.

Deși se află aproape de centrul stațiunii, liniștea de la “Bazalt Villa” este asigurată de altitudinea acesteia față de drumul principal și de perdeaua de brazi care înconjoară vila. Bine de știut este că vila se poate închiria doar în totalitate nefiind posibilă rezervarea doar a unei fracții din camerele existente.

Pentru perioada de vară, mofetele sunt principala atracție, dar pentru pasionații de drumeții și treking, Munții Harghita oferă umeroase trasee marcate ce pot fi parcurse cu ușurință. De asemenea, observatorul de urși constituie o atracție de excepție, care, alături de Lacul Circuit, Lacul Mic, Vârful Piatra Bufniței și Stânca Kossuth fac din perioada petrecută aici idealul conceptului de odihnă activă.

“Bazalt Villa”

Strada Harghita Băi 23, Harghita-Băi 530002

0728 012 612

Text, fotografii: Adriana Roman

Expoziția "Cămașa în broci-povestea unei comunități" – Zestrea Bisoceană, Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici” din București

Sun, 08 Sep 2024 11:08:29 GMT

Expoziția tematică " Cămașa în broci-povestea unei comunități " organizată de Asociația “Zestrea Bisoceană” , în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, a putut fi vizitată în sala de conferințe a Muzeului de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici” din București.

Făcând parte dintr-un proiect mult mai amplu ce vizează valorificarea și revitalizarea tradițiilor mediului rural din comuna buzoiană Bisoca, expoziția ne-a purtat printre poveștile bătrânilor din comunitatea bisoceană, evidențiind tenhicile de realizare ale cămășilor în broci.

Alături de fotografiile aferente expoziției, cât și de obiectele locale de patrimoniu, vizitatorii au putut urmări și un film documentar unde localnicii devin actorii principali.

Toate aceste detalii și mărturii au condus vizitatorul la poalele munților Vrancei, în zona Văii Superioare a râului Râmnic, acolo unde fir cu fir, pe pânză, se țesea povestea cămășilor cu broci.

Brociul (sau roiba) este o plantă care crește în acele zone, din rădăcina căreia se obținea culoarea roșie ce vopsea firul de lână cu care se cosea cămașa.

Această expoziție evidențiază rolul Asociației “Zestrea Bisoceană” – unde, Aura Cașaru, membru fondator, alături de familia sa - scot în evidență importanța conservării dar și valorificării durabile a patrimoniului local și a mediului rural din zona Bisoca.

Această expoziție cât și multe alte “lecții” pentru minte și suflet veți putea descoperi dacă treceti pragul Casei “Zestrea Bisoceană” din Bisoca, acolo unde vă așteaptă un cuib al autencității românești și un mediu în care puteți desfășura o serie de activități interactive potrivite atât pentru cei mici cât și pentru cei mari.

https://zestreabisoceana.ro/

Toamna a debutat cu... Festivalul Plăcintelor, Hârja, Oituz

Sun, 08 Sep 2024 10:58:38 GMT

Tradiția organizării “Festivalului plăcintelor” a continuat, în data de 1 Septembrie 2024 satul Hârja din comuna Oituz fiind și de această dată gazdă bună.

Inițiat de ANTREC Bacău, Festivalul Plăcintelor a debutat în Bacău în anul 2011, continuând în localităţi precum: Comăneşti, Târgu-Ocna și Hârja, Oituz. Ca și în cadrul precedentelor ediții Festivalului Plăcintelor a marcat şi ziua câmpenească a comunei Hârja, fiind organizat de Primăria Comunei Oituz, Consiliul Local și Asociația “Copii în sânul familiei”, Hârja.

Festivalul Plăcintelor a devenit un eveniment deosebit în viaţa oamenilor locului, de aceea organizatorii au decis permanentizarea acestei activităţi în calendarul manifestărilor locale.

Programul manifestării a cuprins jurizarea plăcintelor pregătite de echipele participante, cât și expoziții cu degustare de bunătăți tradiționale, prezentare de meșteșuguri și port popular, interpretare de muzică populară și dansuri.

Invitatul special al evenimentului a fost artistul Fuego, care a susținut și un foarte apreciat moment artistic.

Comuna Oituz este situată în zona Depresiunii Caşin cu prelungirile Munților Nemirei și Vrancei, pe Valea Oituzului, ceea ce crează un cadru natural pitoresc și atractiv din punct de vedere turistic.

Manifestari muzeale in judetul Prahova cu ocazia Zilei Limbii Romane

Fri, 30 Aug 2024 11:06:51 GMT

31 August este Ziua Limbii Române prilej prin care Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale vă invită în perioada 30 - 31 august 2024, să participaţi la sărbătorirea sursei esenţiale a culturii poporului român, prin următorul program:

• Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova,

30 august 2024, ora 11.00

Expoziţia temporară: „Personalităţi prahovene de excepţie - Eugen Simion şi Alexandru Bădulescu”

• Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”,

30 august 2024

„Ce patrie minunată este limba română” - online

• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”

Ploieşti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861

31 august 2024, ora 12.00

Expoziţie temporară: „Ceasuri cu inscripţii în limba română”

• Muzeul „Ion Luca Caragiale”,

31 august 2024

„Ion Luca Caragiale şi cultivarea limbii”

- online

În județ:

• Muzeul „Casa Domnească”,

30 august 2024, ora 10.00

Matineu muzeal: „Limba română în opera eminesciană”

• Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere”,

30 august 2024

„Ienachiţă Văcărescu - primul poet al sufletului românesc”- online

• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”,

31 august 2024

„Ziua Limbii Române” - online

• Muzeul „Conacul Pană Filipescu”

31 august 2024

„Graiul românesc, baza identităţii neamului nostru” - online

• Muzeul „Conacul Bellu”

31 august 2024, ora 11.00

Matineu muzeal: „Limba română de ieri, de azi şi de maine”

Neamț Art Festival 2024, Târgu Neamț - 30 august - 1 Septembrie

Mon, 26 Aug 2024 07:25:12 GMT

Zile dedicatei artei în perioada 3 0 August - 1 Septembrie cu ocazia Neamț Art Festival 2024, Târgu Neamț.

Timp de 3 zile vizitatorii se vor bucura de un program artistic si ateliere creative cuprinzand:

- ateliere de inițiere în tainele artei: cusaturi, monetarie, semne de carte, olarit si modelare lut etc.

- ateliere de dans;

- degustari de preparate delicioase de la producătorii locali

- concerte zilnice.

“The Grand Prestige Igloo”, Ținutul Buzăului

Sun, 25 Aug 2024 13:01:39 GMT

Întotdeauna Ținutul Buzăului a avut și are un farmec aparte, probabil, datorită unicei exploatări de chihlimbar din România sau poate datorită peisajului selenar și unicității Vulcanilor Noroioși ori, poate, datorită legendelor legate de Focurile vii sau poveștile cu feți frumoși de la Lacul Zânelor. Fiecare are propria lui variantă, dar un lucru este sigur, fascinația legendelor se împletește perfect cu peisajul deluros/montan de la granița a trei județe, Buzău, Vrancea și Covasna.

Din Ținutul Buzăului, comuna Gura Teghii ocupă primul loc în județ în ceea ce privește suprafața administrativ teritorială și locul 3 în țară, dar această împortanță teritorială este completată în amănunt de așezarea geografică, aproape în centrul unui vast areal de obiective turistice naturale și antropice. Așadar, din Gura Teghii ai nenumărate variante de explorare a frumuseților din zonă, printre acestea cele mai importante fiind Muzeul Chihlimbarului de la Colți, Lacul Zânelor, Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, Fierbătorile de la Berca și Beciu, Focul Viu, Schiturile Rupestre, Cascada Pruncea sau Cașoca, Lacul Siriu și multe, multe altele, toate fiind dispuse radial pe o distanță de maxim 30 de kilometri de Gura Teghii.

În acest colț de rai cu o abundență masivă de obiective turistice naturale am avut ocazia să mă bucur de confort la superlativ în mijlocul naturii, la “The Grand Prestige Igloo”.

Venind dinspre Nehoiu și mergând către Întorsura Buzăului, imediat după Nehoiașu, pe Valea Bâscăi, se face la dreapta, drumul DJ203K, drum ce duce către Gura Teghii. Drumul este asfaltat și practicabil cu orice fel de autoturism în orice anotimp, deci accesul este foarte facil. Peisajele Muntelui Podul Calului, pe de o parte, și al Munților Buzăului, pe de altă parte, condimentează perfect traseul până la punctul terminus,”The Grand Prestige Igloo”, Gura Teghii.

Într-un urcuș pronunțat, dar accesibil, se face drumul către spațiile de cazare și, după 3 ace de păr, apar primele igloo-uri. Igloo-urile sunt dispuse pe două terase, fiecare terasă montană având un peisaj specific.

13 igloo-uri încălzite și facilitățile pe care le oferă asigură un confort care satisface și cele mai exigente gusturi.

Astfel, fiecare igloo beneficiază de o fereastră pe mijlocul sferei prin care se poate admira cerul înstelat, o fereastră imensă pe lateral care lasă privirea să scruteze zările și să se bucure de peisajele minunate, un pat de mijloc dotat cu saltele incredibil de confortabile cu așternut încălzit de un alb imaculat, lumină ambientală de interior și, dacă este cazul, radiator pentru persoanele ceva mai friguroase.

Așadar, condiții de cinci stele la glamping, în mijlocul naturii. Fiecare igloo are propria terasă din lemn, cu masă și scaune, astfel se poate admira răsăritul sau se poate savura o cafea aromată la primele raze ale soarelui, în liniștea pădurii.

Grupurile sanitare sunt dispuse în imediata apropiere a igloo-rilor și pun la dispoziția musafirilor atât cabine individuale cu WC cât și cabine individuale de duș.

Hamace atârnate între copaci, mese din fier forjat cu scaune, locuri de belvedere sau poteci pietruite frumos amenajate se regăsesc pe toată suprafața locației, iar dispunerea lor este făcută în așa fel încât să păstreze intimitatea celor care le folosesc.

Un balansoar/șezlong cu baldachin face deliciul musafirilor, iar terasa din mijloc cu o vedere panoramică către Muntele Podul Calului pune la dispoziție un jacuzzi pentru ca relaxarea să fie perfectă.

De asemenea, restaurantul “The Grand Prestige Igloo” pune la dispoziția musafirilor un spațiu la interior cu o capacitate de 80 de locuri și o terasă unde mestecenii și fagii sunt o companie omniprezentă.

Specificul bucătăriei este atât tradițional cât și internațional, iar preparatele depășesc orice fel de așteptări. Aici, vei avea ocazia să deguști din preparatele locale specifice fiecărui anotimp și să-ți bucuri papilele gustative cu specialități precum tochitură moldovenească cu praline de mămăliguță sau fasole bătută cu jumări de mangaliță și ceapă murată.

Dată fiind locația și spațiul de care dispune, un hectar și jumătate, “The Grand Prestige Igloo” este locul ideal unde poți organiza un team building de poveste sau cursuri de meditație sau yoga. Cu siguranță, orice eveniment organizat aici va fi de neuitat, dată fiind deschiderea și imaginația proprietarului, care personalizează evenimentul.

Pentru pasionații de aventură, Rafting Club Nehoiu vă va iniția în tainele raftingului și al aventurii pe apă, iar Lacul Siriu este gazda perfectă pentru caiac și alte sporturi specifice sezonului cald.

Practic, indiferent că vrei să ai parte de un eveniment reușit, de o vacanță de poveste sau de o perioadă de meditație și relaxare, “The Grand Prestige Igloo” este locația perfectă, la doar 170 de kilometri de București, într-o zonă de un pitoresc desăvârșit.

Este suficient să vii odată să vezi cum este pentru că a doua oară vei face tot posibilul să te bucuri din nou de peisajele inedite și de confortul deosebit de la “The Grand Prestige Igloo”, Gura Teghii.

“The Grand Prestige Igloo”, Gura Teghii, Buzău

https://www.prestigeigloo.ro/

Text, fotografii: Adriana Roman

Vară-n culori pe crestele munților Rodnei

Sun, 25 Aug 2024 12:54:03 GMT

Întinzându-se pe o suprafață de peste 47.000 de hectare, Parcul Național Munții Rodnei este considerat ca fiind al doilea cel mai întins Parc Național din România, după Munții Maramureșului.

Începând din anul 1932, în jurul arealului alpin din zona Pietrosu Mare, elementele de floră și faună descoperite au dus la declararea munților Rodnei, rezervație a Biosferei. Totodată, vârful Pietrosu Rodnei – 2303 m - reprezintă cel mai înalt vârf din Parcul Național Munții Rodnei, cât și din Carpații Orientali.

În perioada cuaternară ghețarii acopereau înălțimile munților Rodnei, mărturii ale reliefului glacaiar întâlnind în zonele de creastă – custuri, văi și circuri glaciare, peșteri cât și o sumedenie de lacuri glaciare. Dintre acestea lacul Lala Mare este considerat cel mai mare lac glaciar din Carpații Orientali, iar lacul Iezer este unul dintre cele mai vizitate lacuri datorită poziționării pe traseul montan spre vârful Pietrosu Rodnei.

Arii protejate în Parcul Național Munții Rodnei

Rezervații cu statut de protecție strictă:

Pietrosu Mare;

Piatra Rea;

Bila-Lala;

Corongiș.

Rezervații cu statut de protecție integrală:

Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca”;

Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei”;

Rezervația speologică „Peștera Cobasel";

Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei";

Rezervația naturală Izvorul Bătrâna;

Rezervația Valea Cormaia. Stop caseta

Una dintre cele mai pitorești și spectaculoase drumeții din Parcul Național Munții Rodnei are ca poartă de plecare stațiunea Borșa vizând obiectivele: Schitul Pietroasa, Lacul glaciar Iezer și vârful Pietrosu Rodnei.

Drumeția este recomandată turiștilor cu o condiție fizică bună și echipament montan adecvat. Traseul pornește din dreptul Schitului Pietroasa, urmând marcajul bandă albastră. Timp: 2,5h – Lacul Iezer, 4 h – Vârful Pietrosu Rodnei.

Popas de suflet la Schitul și Mănăstirea Pietroasa – tihnă la poalele munților Rodnei

Purtând hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” locașul de închinăciune a fost clădit în anul 2007, la 5 km de la orașul Borșa, pe un platou aflat la 1000 m, pe un teren donat de famila Timiș. Începând cu anul 2013 schitul a devenit mănăstire, stareță fiind Ioanichia Timiș. Povestea schitului este cu atât mai specială cu cât două din cele 5 fete ale familiei Timiș sunt maici la Mănăstirea Pietroasa, iar celelalte trei la alte mănăstiri din țară.

La pas spre Vârful Pietrosu Rodnei – 2303m

Înălțimile munților Rodnei vor atrage turiștii pe drumul forestier care pornește pe lângă mănăstirea Pietroasa. După aproximativ 30 minute drumul forestier lasă locul potecii montane care se angajează timp de 2 ceasuri într-o urcare susținută, șerpuind prin pădurea umbroasă. Înainte de a ieși în zona alpină vom întâlni un izvor, de unde turiștii pot lua apă, fiind singurul izvor de pe parcursul traseului.

amfiteatrului glaciar care se deschide în fața noastră, în dreptul Stației meteo. Din acest punct poteca continuă printre jnepeni și râuri repezi de munte, conducându-ne după 20 de minute pe malul lacului glaciar Iezer.

Lacul Iezer se află situat la altitduinea de 1825 de metri, având o adâncime maximă de 2.5 metri. Un aspect inedit este faptul că privit de sus, din zona crestei, Lacul Iezer are forma hărții României.

Din dreptul lacului Iezer poteca continuă în urcare susținută, în zig-zag, până pe vârful Pietrosu Rodnei – 2303 m, durata fiind de aproximativ 1h și 30 minute de la lac, urmând același marcaj bandă albastră. Vârful Pietrosu Rodnei este înconjurat de văi și circuri glaciare: Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare și Zănoaga Mică.

În lunile Iunie-Iulie zona de creastă a munților Rodnei oferă un peisaj deosebit datorită înfloririi bujorului de munte – rhododendron, insule de culoare roz alternând cu zonele care mai poartă zăpezi chiar și-n lunile de vară. Totodată, alături de munții Retezat, munții Rodnei sunt singurii în care putem întâlni marmote.

Descoperiți farmecul drumețiilor montane și multe alte excursii în România cu Scorilo Travel Vacanțe – www.scorilotravelvacante.ro

Text, fotografii: Cristian Catana

Expoziția "Cămașa in broci-povestea unei comunități" pana pe 31 August 2024, la Muzeul Nicolae Minovici Din București.

Sun, 25 Aug 2024 12:39:39 GMT

Până pe 31 August 2024 puteți vizita expoziția "Cămașa in broci-povestea unei comunități" la Muzeul Nicolae Minovici Din București.

Proiectul face parte din acțiunile de revitalizare a mediului rural desfășurate de Asociația Zestrea Bisoceană din comuna buzoiana Bisoca, urmărind să evidențieze poveștile bătrânilor din comunitate, documentarea ultimelor cămăși în broci și tehnicile de realizare.

“Cervus Măgura”, Buzău - relaxare în mijlocul naturii

Tue, 13 Aug 2024 09:18:12 GMT

Masivele de sare, focurile vii, vulcanii noroioși, așezările rupestre, celebrul chihlimbar, trovanții sau cenușa vulcanilor preistorici sunt doar câteva din atracțiile extraordinar de rare în lume pe care le poți găsi în Ținutul Buzăului, la doar 150 de kilometri de București.

Pe lângă toate aceste rarități, mai aveți ocazia să vă bucurați și de peisajele superbe ale Munților Buzăului sau de aspectul, parcă înlemnit în timp, al așezărilor rurale idilice, cu case desprinse din poveștile bunicilor și zgomote ce aduc izbitor demult cu poeziile lui Coșbuc sau ale lui Topârceanu. Indiferent că ajungi aici pentru frumusețile naturale, pentru cultura locului sau pentru gastronomia tradițională, este necesar să ai un loc unde să stai și să savurezi confortul și liniștea de care ai nevoie.

Așadar, dacă ajungi în Ținutul Buzăului, o locație ideală pentru a începe explorarea este localitatea Măgura, situată pe DN10, între Buzău și Întorsura Buzăului.

Aici, la Măgura, am descoperit o locație care combină perfect valorile tradiționale cu influențele moderne și asigură, în același timp, confort, liniște și o priveliște de excepție. “Cervus Măgura” este locul unde, primăvara și toamna, căprioarele coboară lângă cabane, o locație de top, ideală pentru cei care adoră stilul comfortabil și rustic.

Construcția cabanelor, perfect armonizată cu peisajul, atât din punct de vedere arhitectural cât și coloristic, asigură o trecere foarte lină între natural, confort și tehnologie fără a avea un aer ostentativ sau să deranjeze privirii.

Astfel, cabanele de la Cervus Măgura asigură liniștea și intimitatea necesară petrecerii unei vacanțe de excepție. Fiecare cabană este construită în stil studio, cu o minibucătărie, camere cu baie proprie, geamuri imense care lasă loc luminii naturale să pătrundă în toate colțurile și, în același timp, lasă privirea să alerge voioasă printre peisajele de vis din împrejurimi.

Spațiul de cazare este împărțit între cele două cabane, Cerbul și Căprioara care au fiecare câte un living cu bucătărie și zonă de luat masa. Fiecare cabană are câte două dormitoare cu șemineu electric și băi proprii. Unul dintre dormitoare este situat la parter, iar celălalt se află la etaj cu terasă.

Un alt spațiu unic de cazare este cabana Mistrețul, care este un “A frame” cu un living spațios, bucătărie cu zonă de luat masa, baie și la etaj, un dormitor.

Organizarea interioarelor cabanelor maximizează confortul și optimizează perfect spațiul necesar acomodării și petrecerii timpului liber.

Astfel, fiecare cabană are disponibil un living spațios și foarte luminos, terasă în fața cabanei cu loc pentru servit cafeaua, bibliotecă și multe alte mici surprize pe care vă lăsăm să le descoperiți voi.

Curtea interioară, organizată ca o grădină botanică, cu vegetație diversă și pomi fructiferi, lasă loc de plimbare pe aleile pietruite care duc până aproape de vârful dealului. Este un spațiu în care respiri și trăiești ritmuri unice în acord perfect cu natura.

Un foișor spațios, acoperit iarna, pune la dispoziția musafirilor loc pentru grătar cu o mică bucătărie dotată cu frigider, aragaz și plită și spațiu generos pentru servit masa.

Este spațiul unde, cu prietenii, puteți petrece clipe de neuitat.

La “Cervus Măgura”, ospitalitatea, liniștea și îmbinarea perfectă dintre tehnologie și natură sunt definitorii. Parcarea mașinilor se face în curtea interioară, iar cazarea se face în sistem self check-in.

“Cervus Măgura”

strada Mihai Viteazul 261A, sat Măgura, Buzău

https://cervusmagura.ro/

Text, fotografii: Adriana Roman

Ansamblul Palatului Brâncovenesc de la Potlogi

Tue, 13 Aug 2024 09:10:58 GMT

Răsfoind filele de istorie avem să ajungem în Potlogi, Dâmbovița pe ruta tematică “Drumul Brâncovenilor” unde vom face un popas la Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi.

Datorita poziției sale strategice, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, localitatea Potlogi se afla pe drumul principal de circulație între Târgoviște, București și Craiova. Beneficiind de acestă poziționare, începând cu anul 1698, Constantin Brâncoveanu a decis construcția palatului, care ulterior urma să fie lăsat drept moștenire băiatului său cel mare, Constantin. Mărturie stă înscrisul de pe pisania care poate fi văzută și astăzi, unul dintre puținele elemente care au mai fost păstrate din construcția inițială:

“Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.

Asemeni tuturor construcțiilor brâncovenești, edificiul de la Potlogi reprezintă un reper și un etalon pentru arhitectura tipică stilului brâncovenesc, urmărind același stil de îmbinare între elementele de arhitectură autohtonă și cele de influență orientală și occidentală.

Prin păstrărea proporțiilor și înfățișării structurilor sale inițiale, specialiștii în domeniu consideră Palatul de la Potlogi ca fiind cel mai prețios monument de arhitectură civilă românească medievală.

Întinzându-se pe o suprafață de peste 25.000 de metri pătrați, Ansamblul Brâncovenesc este format din clădirea palatului propriu-zis, poarta de intrare, încăperile destinate corpului de gardă, cuhnia, droșcăria – atelierul unde se reparau trăsurile și alte unelte -, încăperile slujitorilor curții și vechea casă boierească.

Incinta de formă dreptunghiulară era formată din trei curți, cea mai impresionantă fiind curtea de primire care se întinde pănă la intrarea sudică a palatului. Celelalte curți erau cea a slujitorilor și grădinile cu plante ornamentale, alei și fântâni ce se întindeau până-n apropierea luncii Sabarului.

În apropiera Palatului turiștii pot vizita și Biserica “Sfântul Gheorghe” ridicată de Constantin Brâncoveanu în anul 1683 pe când era spătar al Țării Românești. Biserica poartă hramul “Sfăntul Dumitru”.

Palatul domnesc era compus din pivniță, parter și etaj. Acesta îmbina atât rolul de locuință cât și de reședință domnească extrem de elegantă, epatând în elemente decorative și arhitectură cu influențe baroce și otomane. La etaj, luminate de ferestre mari și arcuite, se află încăperile cele mai importante: sala tronului, camera doamnei, dormitorul domnului, camera tezaurului, sala de ospețe și loggie.

Din cele patru scări aflate pe laturile palatului, în prezent sau mai păstrat doar două dintre acestea, conducând vizitatorii spre curțile interioare și grădinile Ansamblului Brâncovenesc.

Ansamblul Brâncovenesc – Potlogi, Dâmbovița

DJ711A, Potlogi 137370

Program:

Luni: ÎNCHIS

Marţi – Duminică:

program de vară (1 aprilie – 30 noiembrie): 9.00 – 18.30;

program de iarnă (1 noiembrie-31 martie): 9.00 – 17.00;

Text, fotografii: Cristian Catana

Tocanul de oaie, ambasador al gastronomiei gorjene, la Stâna Ștefanu, Transalpina

Tue, 13 Aug 2024 09:03:45 GMT

Tocanul de oaie este și a fost dintotdeauna mâncarea de bază a ciobanilor în transhumanţă. În prezent, este produs tradiţional și poate fi degustat la o stână din Transalpina, despre care am vorbit de atâtea ori și pe care o îndrăgim și o vizităm ori de câte ori avem ocazia: Stâna Ștefanu.

Stâna Ștefanu se găsește pe Transalpina, la jumătatea distanței dintre Obârșia Lotrului și Pasul Urdele, foarte aproape de granița județelor Gorj, Vâlcea și Hunedoara. De câte ori am ajuns aici, peisajul ne-a luat graiul, vremea se schimbă în câteva minute, din iarnă în vară și invers, iar ospitalitatea băciței Mărioara Babu ne-a încălzit inimile.

Bineînțeles, la fiecare vizită am degustat din faimosul tocan de oaie, care din 2019 a primit atestatul de produs tradițional local din partea Ministerului Agriculturii, datorită efortului depus de băcița Mărioara Babu.

Pentru ciobanii de pe Transalpina, tocanul de oaie este o mâncare obişnuită pentru ei, dar pentru turişti este o delicatesă, o mâncare specială, chiar o revelaţie. Ciobanii pregătesc tocanul de oaie cu răbdare şi pricepere folosind grăsimea şi carnea de pe burtă animalului. Grăsimea este fiartă în apă, iar în seul astfel obținut se adaugă bucăţile de carne. La foc domol de lemne, tocanul este gătit ore bune.

Procedeul de preparare a tocanului de oaie este străvechi și a fost trasmis din generație în generație. Un secret al preparării este că bucăţile de carne friptă se pun la păstrat într-o burtă spălată şi întoarsă pe dos. Astfel, un tocan de oaie pregătit așa poate rezista fără să se strice o iarnă întreagă. Astfel, de-a lungul vremii, metoda aceasta a folosit ciobanilor pleacați în transhumanţă.

Tocanul de oaie se pregăteşte în ceaun de fontă, la „cârlig”. Obiceiul ciobanilor din Gorj este ca ceaunul de fontă să fie atârnat într-un cârlig, deasupra focului făcut cu lemne din pădure.

În grăsimea topită sau seul de oaie din tuci se adaugă bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc mic. De aici, multe detalii despre condimente, nu prea mai știm, țin de secretul bucătarului. Unii adaugă ceapă sau ardei tocaţi mărunt, unii pun boabe de piper negru, una sau două foi de dafin sau câteva boabe de ienibahar. Dar, gândindu-mă la ciobanii plecați în transhumanță, nu cred că aveau la îndemână atâtea condimente, astfel încât, gustul inconfundabil al tocanului de oaie cred că era și este dat de priceperea pregătirii și … puțină sare.

Fiecare regiune a României are mâncăruri specifice, care se constituie în adevărați ambasadori ai tradiției gastronomice, astfel, doamna Mărioara Babu a reușit să facă din tocanul de oaie un ambasador al gastronomiei gorjene.

Text si fotografii: Adriana Roman

Expoziţia artistului Horea Paștina, Galeria Romană, 16 iulie – 31 august 2024.

Tue, 06 Aug 2024 07:09:09 GMT

Expoziţia artistului Horea Paștina, deschisă la Galeria Romană în perioada 16 iulie – 31 august 2024.

Descoperim în picturile artistului Horea Paștina, Cuvântul Domnului care coboară până la noi și ne înalţă la cer, trecând prin cruce. În lucrările sale din expoziţia "Piatra din capul unghiului", vedem o geometrie înălţătoare, un întreg univers care pornește de la cruce, triunghi și cerc.

În deschiderea expoziţiei, Costion Niculescu a vorbit despre minunatele lucrări ale artistului Horea Paștina:“ Piatra din capul unghiului – piatră tăiată din Muntele sfinţit care este Maica Domnului, piatră care a sfărâmat Porţile Iadului, cheie de boltă – fixează și eliberează, cheie care nu închide calea luminii fizice, dar care deschide prin Hristos, zugrăvit acolo, calea răsăritului Celui de Sus.Pictură decantată, pictură lămurită, pictura simplităţii, unde toate s-au limpezit, a rămas numai ce este ultim, esenţa cuprinzătoare, înmiresmată, cu bun gust persistent, pictură de început de lume, dar și de sfârșit de lume, pictură de sfârșit de drum, pictură de început de alt drum, pictură de prag, pictura vieţii, pictură Prolog, pictură pro logos, pictură cu logos, pictura adevărului, ca atare pictură adevărată.”

”Ca cel ce împletește coșuri și se roagă, desenez și mă țin de Cuvânt.Pictura, o limbă veche.Pânza albă.Creion, cărbune, culoare.Guma de șters.Punct, linie, suprafață.Pătrat, triunghi, cerc. Crucea.Roșu, galben, albastru.Ascult și privesc.S-aud dimineața mila Ta.Auzului meu vei da bucurie.Desenez. Lucrul mâinilor mele.Desenez pentru că s-a mai desenat. Lucrul de fiecare zi.Nu este o noutate în ceea ce fac, este o noutate pentru mine.Asc ult și privesc. Cerul și pământul.”Precum în cer, așa și pe pământ.” Pictură comparată.După asemănare se vede deosebirea.Crucea. Piatra din capul unghiului. Cuvântul.” (Horea Paștina, 2024).

Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.

Expoziţia MORPHO,Muzeul Brăilei “Carol I”

Wed, 31 Jul 2024 08:23:16 GMT

Muzeul Brăilei “Carol I” găzduiește-n perioada 16 Iulie – 11 August 2024 expoziţia MORPHO, dedicată împlinirii unui secol de la naşterea artistei Rodica Pandele.

Mai multe colecții din muzeele din România găzduiesc operele artistei, printre acestea numărându-se: Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, Muzeul Brăilei, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul de artă Craiova, Colecţia de artă a Parlamentului României, cât și în instituții și centre de cultură: Conservatorul București, Monitorul Oficial, Centrul Cultural ,,Nică Petre” din Brăila și centre culturale din Alba Iulia, Bârlad, Braşov, Botoşani, Cluj, Craiova, Ploieşti, Satu Mare, Vâlcea. De asemenea, lucrările Rodicăi Pandele sunt prezente și în colecții particulare din Canada, Cipru, Germania, Franţa, Israel, S.U.A. și România.

Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, şi Simion Iuca, creaţia Rodicăi Pandele a fost apreciată încă de la debut de personalități ale criticii de artă româneşti, precum: Petru Comarnescu, Valeriu Râpeanu, Octavian Barbosa, Alexandra Titu, Constantin Prut.

,,M-am străduit să ajung la gândirea și inima iubitorilor de artă, pentru a aduce un neprețuit omagiu maestrului Camil Ressu.”

Rodica Pandele

Fotografii, informatii: Adina Rentea

Expoziţia "O lume a artei dupa 100 de ani" la Palatul Reginei Maria de la Balcic,

Wed, 24 Jul 2024 08:10:25 GMT

Expoziţia "O lume a artei dupa 100 de ani" la Palatul Reginei Maria de la Balcic, din 16 iulie 2024.

Picturi de Jean Al. Steriadi, Nicolae Dărăscu, Eustaţiu Stoenescu, Iosif Iser, Theodor Pallady, fotografii ale Reginei Maria o acuarelă realizată de, aceasta şi o invitaţie la botezul său vor fi reunite într-o expoziţie la Palatul Reginei Maria de la Balcic.

Aceasta poate fi vizitata pana pe 28 Iulie 2024.

Expozitia "Joc pentru semeni" dedicată artistei Șerbana Drăgoescu (1943-2013), Muzeul Colecțiilor de Artă

Wed, 10 Jul 2024 08:42:51 GMT

Expoziția „Șerbana Drăgoescu. Joc pentru semeni” poate fi vizitată în perioada 9 iunie – 1 octombrie 2024 , la Muzeul Colecțiilor de Artă din București.

Expoziția prezintă inovatoare obiecte de artă de mari dimensiuni, realizate de artistă în perioada 1974-1980, în care îmbină tapiseria, firul de lână și lemnul. Artista a devenit celebră în lumea artei prin aceste lucrări experimentale, pe care le-a folosit în performance-uri în epocă. În următoarele săli, sunt prezentate și ineditele cărți-obiect, colaje concepute începând cu anul 1989.

Curatoarele expoziției sunt Liliana Chiriac, șef secție Muzeul Colecțiilor de Artă și Ilinca Damian, conservator. În cele trei săli de expunere, opera artistei este prezentată tematic, cronologic și pe tipuri de materiale sau tehnici, începând cu cea mai importantă lucrare „Jocul de chibrituri” (1977), denumită și „Joc pentru semeni”, alături de alte 19 steaguri-tapiserii intitulate „Flamuri” (1974-1980), 7 benzi textile denumite „Eterna întoarcere” (1978), tapiseriile „Aripi”, ce reprezintă un simbol al transcendenței spre un spațiu estetic superior, proiecte de tapiserie, precum și cartea-obiect „Prezentul continuu” (1988-1991), cu 42 de planșe ce reprezintă colaje din presa perioadei menționate și din cartea „Un om norocos” de Octavian Paler, peste care artista a intervenit grafic. Toate lucrările fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, Donația Șerbana Drăgoescu.

Șerbana Drăgoescu (1943-2013) s-a format într-o ambianță artistică, fiind fiica pictorului Radu Drăgoescu și absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A participat încă din timpul studiilor la o importantă expoziție de tapiserie românească itinerată în America Latină în perioada 1969-1971, abordând în special arta conceptuală. Creația sa a fost inspirată de tradiție și istorie, cu interpretări plastice experimentale de impact. Din 1970 a participat la numeroase expoziții de artă din țară și din străinătate, remarcându-se în anul 1977 la Bienala de tapiserie de la Lausanne cu piesa „Jocul de chibrituri”, care a fost selectată alături de alte 64 de lucrări din totalul de 1054. În acea perioadă, tapiseria ca gen artistic era în plin proces de reinventare și perfecționare, punând în valoare importanța conceptului artistic prin frumusețea și noblețea materialelor.

Șerbana Drăgoescu a donat prin testament Muzeului Național de Artă al României casa în care a locuit și 192 de obiecte de artă, în anul 2014. Astfel, patrimoniul secției Muzeul Colecțiilor de Artă s-a îmbogățit cu „Donația Șerbana Drăgoescu”, compusă din lucrări de pictură și grafică semnate de Radu Drăgoescu și alți artiști din generația acestuia, precum și lucrări de pictură, grafică, tapiserie și cărți-obiect ale artistei. Donația a fost deschisă publicului în decembrie 2015, în două săli, dintre care una este dedicată exclusiv operei artistei iar cealaltă familiei și prietenilor artiști.

Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.

Informatii, fotografii: https://sensoarte.ro/

Cascada Cailor și Lacul Știol – răcoare pe cărările munților Rodnei

Wed, 10 Jul 2024 08:06:48 GMT

Poartă de plecare către înălțimile munților Rodnei, stațiunea turistică Borșa este un punct turistic recomandat pentru cei ce vor să descopere atracțiile montane, și nu numai, ale Maramureșului.

O sumedenie de trasee montane și ecoturistice pentru toate categoriile de turiști au fost pregătite de Administrația Parcului Național Munții Rodnei, al doilea parc național ca întindere din România. Vârfurile Pietrosul Rodnei – 2303 m, Ineu – 2279 m și Ineuț – 2222 m oferă cele mai înalte puncte de belvedere din Carpații Orientali.

Unul dintre cele mai pitorești trasee din munții Rodnei este cel spre Cascada Cailor și Lacul Știol practicabil în două sensuri – fie dinspre Borșa, fie dinspre P asul Prislop – trecătoarea aflată la cea mai mare înălțime din România – 1416 m.

Parcurs dinspre stațiunea Borșa, traseul spre Cascada Cailor și Lacul Știol se intersectează cu “ Traseul educativ stațiunea Borșa – Lacul Izvorul Bistriței (Știol)” o inițiativă lăudabilă ce aduce mai aproape de cei tineri educația montană, turismul durabil și respectul pentru natură.

Traseul educativ “Borșa – Lacul Izvorul Bistriței” cuprinde o înșiruire de 9 puncte – panouri informative oferind detalii despre protejarea naturii, valoarea ecosistimelor înltâlnite și alte elemente ce țin de ecoturism. Traseul educativ se suprapune pe vechiul traseul turistic “Stațiunea Borșa – Cascada Cailor – Șaua Știol – Tăul Știol (Lacul Izvorul Bistriței), întâlnind marcajele triunghi roșu, respectiv, bandă albastră.

Panoul 1 – “Petrurbarea naturală – element esențial în dinamica ecosistemelor naturale;

Panoul 2 – “Schimbul de generații în dinamica pădurilor”;

Panolul 3 – “Cascada Cailor – minune a naturii”;

Panoul 4 – “Pădurea de molid – mereu verde și misterioasă”;

Panoul 5 – “Tinoavele – arhive ale evoluției naturii”;

Panoul 6 – “Pajiștea montană – un covor verde nesfârșit sub cer”;

Panoul 7 – “Vegetația forestieră – scut împotriva eroziunii și alunecărilor de teren”;

Panoul 8 – “Căldarea glaciară și Lacul Știol – oglindă spre cer”;

Panoul 9 – Jnepenișul – o junglă de netrecut dar și o frână eficientă în calea eroziunii”.

Popas de suflet la Mănăstirea “Schimbarea la față” – Prislop

Pornind spre Lacul Știol dinspre Pasul Prislop, vom face un popas de suflet la Mănăstirea "Schimbarea la Faţă" -Prislop , situată chiar la debutul traseului montan. Aflată la altitudinea de 1413 m, la granița Maramureșului cu Bucovina, Biserica Mănăstirii Prislop are două hramuri: “ Schimbarea la față” și “ Sfânta Treime”. În apropierea mănăstirii ridicate în anul 1999 se află și un monument în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

Lăsând în urma noastră mănăstirea, traseul continuă spre Șaua Știol și vârful Gărgălau, vârf ce veghează lacul Știol. Traseul, în prima parte, este un drum forestier în serpentine și urcare ușoară (4 km.) până-n zona alpină, depășind mai multe pajiști cu stâne. Înainte de a ajunge la Lacul Știol, în lunile de vară, peisajul montan este răsfățat de rozul pâlcurilor de rhododendron, scăldate de șiroaie de ape repezi de munte. Cărarea continuă printre tufe de afin și jnepeniș, coborând până pe malul tăului glaciar Știol, loc de popas.

Lacul Știol este un lac glaciar din munții Rodnei, cu o culoare verde-smarald, aflat la altitudinea de 1850 m, sub vârful Gărgălău (2159m). Din apele sale izvorăște Bistrița Aurie, de unde și denumirea de la Lacul Izvorul Bistriței.

Întorcându-ne în poteca din Șaua Știol traseul nostru va continua timp de 1h și 15 min spre Cascada Cailor. De jur împrejur vom privi spre înălțimile de piatră ale munților Rodnei, unde, dacă suntem norocoși putem admira pe stânci capre negre și marmote. În scurt timp vom intersecta și traseele turistice și traseul educativ ce urcau direct din Borșa, fie pe jos, fie cu acces telescaun spre Cascada Cailor.

Vom ajunge pe o cărăre forestieră prevăzută cu băncute și locuri special amenajate pentru popas de unde turiștii pot admira spectaculoasa cădere de apă a Cascadei Cailor, aflată la altitudinea de 1300 m . Aceasta este formată din izvoare și ape adunate din topirea zăpezilor de pe muntele Cailor, scurgându-se din circul glaciar într-o cădere de apă, cu 3 praguri, cu o înălțime totală de aproximativ 97 de metri.

Cascada Cailor este considerată una dintre cascadele cu cele mai mari căderi de apă din România.

Din acest punct turiștii pot alege să coboare pe firul apei până în stațiunea Borșa (1h și 30min) sau se pot întoarce – 40 minute la stația de Telescaun.

Descoperiți farmecul munților Rodnei cât și alte drumeții montane și excursii cu agenția de turism “Scorilo Travel Vacanțe” – www.scorilotravelvacante.ro

Tabăra de creație „Vara pe uliță”- ediția a 32-a

Sun, 30 Jun 2024 10:25:43 GMT

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită din nou, ca în fiecare an, în tabără. Ulița cu ateliere se deschide luni 8 iulie, la ora 10.00, și își așteaptă oaspeții până pe 2 august 2024. Tabăra include o paletă largă de activități prin care copiii își pot petrece vacanța de vară într-o atmosferă ce amintește de curtea bunicilor de la țară. Scopul programului este de a insufla celor mici dragostea pentru tradiție și cultură și de a duce meșteșugurile tradiționale mai departe. Îmbinăm utilul cu plăcutul și sperăm că participanții vor deveni mai responsabili și vor manifesta mai multă grijă pentru patrimoniul cultural național.

Timp de 4 săptămâni copiii vor lucra alături de meșteri populari din întreaga țară, care îi vor iniția în tainele meșteșugurilor populare: olărit, ţesut, încondeiat ouă, confecționat păpuşi, podoabe populare, pictat icoane pe lemn și pe sticlă, dansuri populare, modelaj în lut. În fiecare zi, în pauza de prânz, copiii vor avea parte de un program de relaxare și voie bună.

Atelierele se adresează copiilor intre 4 ani la 18 ani. Taxa de participare este de 300 de lei/participant/săptâmână/atelier și include și taxa de însoțitor pentru copii cu vârsta între 4 și 8 ani. Numarul maxim de copiii la un singur atelier este de 15.

Pentru cei care nu s-au înscris încă, o mai pot face online, accesând urmatoarele linkuri:

Dansuri populare https://forms.gle/eSbv8ahmMWGQQy837

Icoane pe lemn https://forms.gle/PNxeyHi5hfC9WczeA

Icoane pe sticla https://forms.gle/C5Ez7Lab3MVqqzfh9

Olarit https://forms.gle/GBUX6WsBZebJrrGJ7

Modelaj lut https://forms.gle/AkykrEurZkw6GygC8

Tesut https://forms.gle/aTs6KVha3FpjjFm26

Podoabe Populare https://forms.gle/5wLEDiUh8dCRwrTu5

Papusi https://forms.gle/f9c12UT476un3ww39

Incondeiat oua https://forms.gle/7wpCkxLsNVwVLeHW7

Modelaj lut BABY https://forms.gle/9euCg1HtWHK1WANz8

Pictura Baby https://forms.gle/TBHgwinAh9b5VGBA8

Pictura pe sevalet https://forms.gle/veMzo68pCkfcQrHG8

Polovragi va găzdui Tabăra de sculptură “ „Simboluri dacice în arta lemnului din România”

Mon, 24 Jun 2024 08:21:58 GMT

În perioada 1 – 10 Iulie, pe platoul din fața Mănăstirii Polovragi se va desfășura găzdui Tabăra de sculptură “ „Simboluri dacice în arta lemnului din România”.

Deschiderea oficială a taberei va avea loc luni, 1 iulie, începând cu ora 09.00.

Tabăra de sculptură „Simboluri dacice în arta lemnului din România”, proiect multianual iniţiat de CJCPCT Gorj din 2018 şi organizat în colaborare cu Primăria şi Consiliul local Polovragi, precum şi cu Asociaţia pentru Dezvoltare Locală şi Parteneriat Comunitar Polovragi are ca obiective principale conservarea şi promovarea locală, regională şi naţională a simbolurilor dacice păstrate de-a lungul timpului în arta lemnului din România, precum şi creşterea vizibilităţii culturale şi turistice a zonei.

Sursa foto, info: Gazeta de Sud

Târgul de Sfinții Apostoli „Petru și Pavel”, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"

Tue, 18 Jun 2024 10:10:18 GMT

Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" vă invită în perioada 28 - 30 iunie 2024 la Târgul de Sfinții Apostoli „Petru și Pavel”, eveniment ce face parte din programul cultural Târguri din satul de altădată.
În toată această perioadă aleile muzeului vor găzdui târgul meșterilor populari, unde veți putea găsi produse artizanale și bucate tradiționale.

VINERI, 28 iunie

9.00 – 19.00 Târguieşte - oale, străchini, măşti, ştergare, fluiere şi ocarine, linguri, cofe şi cofiţe, ii, descoperă bucatele tradiţionale, pâine şi colaci, îndulceşte-te cu miere şi cozonaci!

SÂMBĂTĂ, 29 iunie

09.00 Slujbă religioasă de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Biserica Turea)

Grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române

Dirijor – arhidiacon Mihail Bucă

13.00 Cântece de pe Olteț -Taraful lui Enache de la Morunglav

Coordonator – Mircea Enache -Scena Dumitra

14.00 Hora instrumentelor... Cornelia Tihon, Marin Predușel (Scena Dumitra)

15.00 Corul bărbătesc Doruri muscelene – Mihăești, Argeș

Coordonator – Liviu Iana -(Scena Dumitra)

Prezintă – Alexandru Nicolae Mihai

DUMINICĂ, 30 iunie

13.00 Junii Călușari din Sârbii Măgura-(Scena Dumitra)

Coordonator – prof. George Dulescu

13.30 Formația Țiterașii de la Galeșu - Argeș- (Scena Dumitra)

Coordonator – Constantin Vasile

14.00 Mă cheamă un dor mereu-Florin Ologeanu – Alexandria, Teleorman-(Scena Dumitra)

14.30 De dor și de dragoste... -Nicu Mâță – Basarabia (Scena Dumitra)

Prezintă – Alexandru Nicolae Mihai

9.00 – 19.00 Târguieşte - oale, străchini, măşti, ştergare, fluiere şi ocarine, linguri, cofe şi cofiţe, ii, cămăşi şi pălării, descoperă bucatele tradiţionale, pâine şi colaci, îndulceşte-te cu miere şi cozonaci, răcoreşte-te cu bragă!

Ziua Internațională a Copilului la Muzeul Satului

Wed, 29 May 2024 07:24:53 GMT

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” îi invită pe cei mici să serbeze Ziua Internațională a Copilului, în această sâmbătă, în Satul Nou.

„Academia de mișcare” vă așteaptă la înviorarea de dimineață, la ora 10:30, la scena din Satul Nou. Ziua va continua cu jocuri și voie bună, alături de opera pentru copii „Motanul încălțat”, ateliere de pictură, dans, pictură pe față și expoziția „Copilăria în satul de altădată”, organizată în Cantonul de Drum.

Pe toată durata zilei, pe aleile din Satul Nou, va fi organizat Târgul de jucării, dulciuri, limonadă.

În ziua de 1 iunie copiii care vor trece pragul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” vor avea intrare liberă. Program: 9:00 – 19:00. Ultima intrare se face cu 30 de minute înainte de închidere.

Ora 10.30 – 11.30 Atelier de mișcare cu Victor Popa - Academia de mișcare (scenă)

Ora 11.30 – 12.40 Opera pentru copii Motanul încălțat, Asociația ArtPulse (scenă)

Ora 13.00 Deschiderea expoziției Copilăria in satul de altadata (Cantonul de Drum)

Ora 13.30 - 15.30 Ateliere de pictură, dans, pictură pe față - Asociația ArtPulse (pajiște scenă)

Ora 15.30 – 17.30 Atelier de mișcare cu Victor Popa - Academia de mișcare (scenă)

Ora 9.00 - 19.00 - Târg de jucării, dulciuri, limonadă

https://muzeul-satului.ro/

30 de ani de activitate ANTREC România și 20 de ani de apariții „Vacanțe la țară”

Tue, 28 May 2024 08:09:19 GMT

Este sărbătoare în familia ANTREC România. 30 de ani de activitate ANTREC, 30 de ani de când turismul rural, singura formă de turism dezvoltată de la 0 în România după anul 1989 își scria primele rânduri.

În leagănul turismului rural românesc – zona Bran-Moieciu, în 1994, ANTREC România avea să deschidă primele porți ale ospitalității tradiționale. Povestea turismului rural începută de doamnele Mioara și Marilena Stoian a câștigat rând pe rând adepți și simpatizanți în toate colțurile țării, formând o veritabilă rețea de pensiuni și oameni implicați în a transforma satul românesc într-o destinație de turism durabil. Dezvoltarea turismului rural a continuat după zona Bran-Moieciu cu munții Apuseni, urmând Bucovina, Covasna, Neamț, Maramureș și Delta Dunării.

Dacă bujorul este floarea națională a României, margareta reprezintă floarea turismului rural românesc! Margaretele au înflorit în acești 30 de ani din ce în ce mai frumos pe harta ospitalității, în toate colțurile țării. De la Cazane până-n Delta Dunării sau din regiunile Câmpiei Române, până-n nordul Maramureșului și Bucovinei turiștii s-au bucurat de margaretele pensiunilor noastre.

În acești 30 de ani ANTREC a demonstrat că turismul rural și agroturismul reprezintă factori de dezvoltare în comunitățile rurale. Pe lângă ospitalitatea pensiunilor, ANTREC România a promovat tradițiile, meșteșugurile, gastronomia – elemente ce definesc autenticitatea unei destinații. Acestea au fost valorificate prin festivaluri tradiționale pe care reprezentanții ANTREC din teritorii le-au inițiat sau organizat: Festivalul Sarmalelor-Praid, Festivalul Plăcintelor-Oituz, festivalul Păstrăvului-Ciocănești, Festivalul Răciturilor-Peștișani, Festivalul Clătitelor - Prejmer, Festivalul Internațional de Pomana Porcului-Turia, Festivalul Cârnaților de Pleșcoi-Berca, Răvășitul Oilor – Bran, Festivalul Borșului de Pește al Deltei Dunării-Crișan etc. Pe lângă acestea s-au mai adunat evenimente, conferințe, proiecte și prezențe naționale și internaționale. După 30 de ani de activitate, festivalurile pe care ANTREC le-a transformat inclsuiv în atracții turistice se bucură de continuitate adunând o mulțime de vizitatori.

„ANTREC România” și revista „Vacanțe la țară” sunt o familie și așa cum îi stă bine unei familii, au sărbătorit, Miercuri, 22 Mai 2024, această aniversare comună a turismului rural la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Colegi ANTREC din țară – Bucovina-Suceava, Botoșani, Neamț, Buzău, Alba, Covasna, Brașov, Mehedinți și Tulcea au fost prezenți la evenimentul aniversar. Acestora li s-au alăturat profesioniști din turism și cultură, jurnaliști și bloggeri – cu toții oaspeți de suflet ai turismului rural românesc.

Programul evenimentului a cuprins:

- Discursuri aniversare participanți ANTREC și invitați – acordare de diplome de onoare;

- Decernarea premiilor „Margareta de Aur”;

- Expoziția vestimentară “By Ionela Bran Artă tradițională și modernă” și program artistic Ionela Bran;

- Expoziţie de costume populare din diverse colţuri ale ţării – colecţie aparţinând doamnei Nicoleta Grancea din Veneția de Jos, Brașov.

- Repere și mărturii nostalgice din cei 30 de ani de activitate a ANTREC și 20 de ani de “Vacanțe la țară”.

- Program artistic: Ansamblul Folcloric“Zestrea Branului”, Bran. Ansamblul este condus de Andreea Jitea, Duicu Marian și Liviu Vintilă.

„După 30 de ani de la înființarea ANTREC România pot spune cu mândrie că turismul rural reprezintă o certitudine, una din formele de turism cu care putem fi în competiție cu orice țară din lume. Poate nu acoperim cu structurile teritoriale pe cât ne-am dori în toate zonele care au devenit destinații de turism rural, dar spiritul și valorile ANTREC le regăsim peste tot. Am prins în horă tradițiile, ospitalitatea, gastronomia, natura și cultura comunităților locale și le-am transformat în veritabile experiențe de vacanță. Pe toate acestea le-am promovat și-n paginile revistei „Vacanțe la țară” în peste 245 de ediții, marcând în acest an 20 de ani de la prima apariție. Mă bucur că Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București a fost iar gazda unui eveniment important din viața noastră la care am sărbătorit împreună cu colegii din țară și cu prieteni dragi ai turismului rural românesc.” a declarat doamna Maria Stoian, președinte fondator.

Mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit pentru succesul acestui eveniment special: Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Ansamblul Zestrea Branului, Ionela Bran, Nicoleta Grancea, Rotarexim - https://www.rotarexim.ro/ , Dactrust - www.dactrust.ro , „Măr de Bran” - https://mardebran.ro/

ECOTIC și UZPR - concursul JURNALISM PENTRU UN MEDIU CURAT

Thu, 23 May 2024 07:42:24 GMT

ECOTIC împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) au decis prelungirea perioadei de înscrieri în concursul JURNALISM PENTRU UN MEDIU CURAT până pe data de 9 octombrie 2024.

Premierea jurnaliștilor câștigători se va face cu ocazia Zilei Internaționale a Deșeurilor Electrice care are loc în fiecare an pe data de 14 Octombrie.

Decizia de prelungire a concursului vine din dorința de a încuraja cât mai mulți jurnaliști să realizeze materiale pe temele propuse de organizatori și să le inscrie în concurs.

Obiectivul acestui concurs este susținerea și dezvoltarea jurnalismului de mediu în România și informarea corectă a publicului privind temele legate de protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor in contextul economiei circulare.

Cui se adresează și ce tipuri de materiale sunt incluse?

Concursul JURNALISM PENTRU UN MEDIU CURAT se adresează jurnaliștilor, reporterilor, vloggerilor sau bloggerilor care realizeaza materiale de presă urmărind temele propuse de organizatori.

Orice material poate fi înscris în concurs atât timp cât abordeaza o temă propusă de organizatori, aici ne referim la: articole, fotoreportaje, bloguri, vloguri, videoreportaje, podcast-uri, emisiuni radio sau TV.

Cum vă puteți înscrie?

ECOTIC pune la dispoziție pagina www.ecotic.ro/jurnalisti și formularul de înscriere www.ecotic.ro/inscriere-jurnalisti pentru a permite înscrierea materialelor.

Care sunt temele pe care propunem să le abordați în materialele pentru concurs?

Tematica de mediu propusă de organizatori este următoarea:

· Educația de mediu în sistemul de învățământ din România.

· Economia Circulară

· Impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității

· Dezvoltarea durabilă și planificarea urbană în contextul schimbărilor climatice

· Colectarea deșeurilor în România (inclusiv componenta DEEE și DBA).

· Reciclarea deșeurilor în România (inclusiv componenta DEEE și DBA).

· Problema gestionării deșeurilor plastice

· Bune practici in constientizarea cetatenilor fata de problematica de mediu

· Rolul energiei regenerabile în combaterea schimbărilor climatice

· Reducerea amprentei de carbon

Participanții pot alege una sau mai multe teme despre care pot realiza materiale scrise, foto sau video.

Dacă există deja materiale realizate si publicate, pe una dintre temele menționate, acestea pot fi înscrise în concurs.

Jurizare și premii

Un juriu alcătuit din reprezentanți ai ECOTIC și ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România va alege 3 materiale ținând cont de criteriile menționate la punctul 5.1.3 din Regulamentul Concursului .

Pentru cele mai bune 3 materiale de presă, ECOTIC oferă 3 premii după cum urmează:

· Locul I – Voucher Altex în valoare de 500 EUR

· Locul II – Voucher Altex în valoare de 300 EUR

· Locul III – Voucher Altex în valoare de 300 EUR

“Prin organizarea acestui concurs de eco-jurnalism ne propunem să stimulăm interesul oamenilor de presă din România spre o tematică pe cât de actuală, pe atât de complexă: protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor materiale în condițiile în care Europa a optat decisiv spre tranziția la Economia circulară.”, declară Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.

„Alături de menirea sa de a fi o uniune de creație jurnalistică, de corectă informare a opiniei publice, UZPR își asumă și pe ceea de utilitate publică cu care este învestită – cu alte cuvinte pe cea de realizare a unor demersuri educative. Angajarea noastră în activitatea de conștientizare ecologistă, ne-o asumăm cu responsabilitate, în folosul viitorului nostru comun. Astfel a fost considerat, și am aderat, acest maraton de creație jurnalistică pentru tineret. Salutăm ințiativa ECOTIC căreia ne alăturăm cu bucurie!”, declară Sorin Stanciu, Președinte UZPR la lansarea acestui concurs național de jurnalism ecologic.

Mai multe detalii în regulamentul concursului.

ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 cu scopul de a aduce mai multă eficiență în îndeplinirea responsabilităților de mediu ale acestora.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) este o asociație profesională de creație publicistică și jurnalistică a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare.

https://www.ecotic.ro/

În perioada 16 -19 mai RAD ART FAIR 2024 va reuni la CARO Bucuresti 26 dintre cele mai prestigioase galerii din toată țara

Fri, 17 May 2024 08:30:22 GMT

RAD ART FAIR, cel mai important eveniment dedicat pieței de artă contemporană din România se va desfășura între 16 și 19 mai la CARO București. Anul acesta se înregistrează o creștere de 25% a galeriilor prezente față de anul precedent, cumulând un număr de 26 de galerii care vor expune peste 90 de artiști. Astfel, RAD FAIR 2024 prezintă 11 noi expozanți din București, Cluj, Iași, Frankfurt și Viena. Biletele pot fi achiziționate pe platformele Entertix și IaBilet. În afara standurilor expoziționale, în cele 4 zile de eveniment, publicul iubitor de artă, colecționari și specialiști se vor bucura și de cele trei secțiuni distincte, RAD Design, Parcul de Sculptură, și RAD Talks. Evenimentul și proiectele pe termen lung RAD sunt prezentate de partenerul principal, Banca Transilvania.

O noutate pentru RAD este secțiunea RAD DESIGN curatoriată de Adela Maria Marius, fondatoare Epretext, Timișoara. Secțiunea reunește peste 20 de artiști internaționali într-o expoziție de collectible design. Programul este completat de două discuții publice și o lansare de carte, în ziua de vineri 17 mai, având ca invitați designeri participanți în expoziție. Lucrările prezentate sunt semnate de artiști precum Radu Abraham, Etienne Bastormagi, Henry Baumann, Lorena Cocioni, Paul Coenen, Carsten in der Elst, Studio Guilty, Șerban Ionescu, Pauline Leprince, Mantas Lesauskas, Shinji Murakami, Vlad Nanca, Sho Ota, Crina Arghirescu, Rogard Yoon Shun, Tim Teven, Thus That, UAU, Atelier V&, Yohan Viladrich și Ward Wijnant. UniCredit Bank prezintă RAD Design la această ediție, alături de Kultho.

PARCUL DE SCULPTURĂ a fost un succes la ediția anterioară, iar în acest an revine în forță pe o suprafață de 5.000 mp de la Caro, București. Expoziția va fi deschisă publicului timp de o lună și vor putea fi admirate, printre altele: sculptura în piatră gravată, cântărind 800 de kilograme realizată de Miklos Onucsan, instalația Unfinished Measurements II (towards an archive) prezentată de Galeria Plan B; pictura de 3,2 metri a artistului surinamez Xavier Robles de Medina, Îndepărtarea statuii Reginei Wilhelmina din Piața Independenței, Paramaribo, Surinam, creată în 2024 și prezentată de Galeria Catinca Tabacaru; lucrarea monumentală Culegătorul de Iarbă produsă de Dan Vezentan și Sandwich special pentru eveniment; lucrarea Pentagona de Constantin Flondor, din 1974, prezentată de Galeria Jecza; Sylva Lounger de Mike Bouchet, 2010, prezentată de Suprainfinit.

Lista completă a artiștilor care expun în Sculpture Park la RAD FAIR 2024 este: Cătălin Bădărău, Mike Bouchet, Flaviu Cacoveanu, Mirela Cerbu, Darie Dup, Matei Emanuel, Constantin Flondor, Nona Inescu, Adelina Ivan, Christian Jankowski, Peter Jecza, Maria Kulikovska, Marta Mattioli, Ambrus Nimbert, Miklós Onucsán, Cristian Răduță, Fabian Reetz, Marius Ritiu, Xavier Robles de Medina, Ștefan Sava, Ovidiu Toader, Dan Vezentan, Béla Zoltán. PARCUL DE SCULPTURĂ este prezentat în acest an de UniCredit Bank și VOXILITY.

Printre galeriile participante pentru prima dată la RAD FAIR se numără Galeria Ivan (București) care va prezenta lucrări relevante pentru istoria scenei de artă din România, semnate de Florina Coulin, Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Horia Bernea și Simona Runcan; Galeria Relicvar (Cluj-Napoca) a pregătit o prezentare de grup care va cuprinde lucrările artiștilor Vasile Gorduz, Silvia Radu & Dan Isailă; Gregor Podnar (Viena) va prezenta un schimb artistic unic între lucrările artiștilor Marieta Chirulescu, Ion Grigorescu, Dan Perjovschi & Colectivul IRWIN. Întregul demers artistic este susținut de CARO București, gazda evenimentului, și Bog’Art, cel care susține construcția infrastructurii expoziționale, ambii fiind parteneri încă de la prima ediție.

RAD Talks revine la BMW Lounge și la ediția din acest an, luând forma unui spațiu luminos, deschis, construit special pentru a găzdui discuții pline de conținut. Decorul a fost creat cu implicarea partenerului BoConcept – care a creat atmosfera perfectă pentru sesiunile de discuții și întâlniri. Astfel, printre conversațiile RAD ce vor avea loc se disting:

Vineri, 17 mai, ora 18:00 - TALK: ART PATRONAGE, o conversație între Catinca Tabacaru și Tudor Grecu.

Seria noastră Art Patronage își propune să transmită o viziune personală despre ce anume înseamnă să colecționezi artă, cu focus pe una dintre cele mai puternice forme ale sale: patronatul. Am început anul trecut printr-o conversație aprofundată cu Ovidiu Șandor, fondatorul Bienalei Art Encounters din Timișoara. Anul acesta, seria revine cu o altă figură cheie a lumii artei, Tudor Grecu, care a dezvoltat, alături de partenera sa Geanina Grecu, o importantă colecție de artă în ultimii 20 de ani. Echipa RAD

Sâmbătă, 18 mai, ora 13:00 - TALK: COLLECTING 2.0, Moderator: Tevz Logar | Panel: Ovidiu Sandor, Veronica Kirchner, Alex Rus, Avi Cicirean

O altă serie de discuții pe care o vom relua în fiecare an ne va explica evoluția unui colecționar. Anul trecut am prezentat Collecting 101, care a abordat subiectul începerii unei colecții. Anul acesta continuăm cu metodele de maturizare și dezvoltare a acesteia.

Sâmbătă, 18 mai, ora 17:00 - Pavilionul României la Bienala de la Veneția, Panel: Mihnea Mircan, Mihai Pop, Magda Radu și Ciprian Mureșan.

Duminică, 19 mai, ora 13:00 - Corporate Responsibility, cu participarea partenerilor care au făcut posibilă realizarea RAD FAIR 2024.

Duminică, 19 mai, ora 17:00 - Roluri Hibride în lumea artei contemporane, Daniela Pălimariu în conversație cu Dan Perjovschi, Agnes Violeau și Răzvan Bănescu.

Un eveniment special este organizat chiar înainte de deschiderea RAD, în parteneriat cu NEPI Rockcastle, marți 14 mai, începând cu ora 12.00, în incinta Promenada Mall. În cadrul acestuia va avea loc o discuție captivantă despre relația complexă dintre galeria de artă și ecosistemul lumii artei, moderată de galerista Suzana Vasilescu.

Rolul formator al RAD 2024 a fost orientat, în acest an, și către practicile curatoriale internaționale. Astfel, RAD Curatorial reunește peste 30 de curatori din 10 țări într-un format mixt public-privat, ce oferă șansa unor discuții aprofundate, destinate profesioniștilor. RAD Curatorial este posibil datorită susținerii Ministerului Culturii și a celor cinci membri ai institutelor naționale de cultură ale Uniunii Europene (EUNIC): Forumul Cultural Austriac București, Institut Français de Bucarest, Goethe Institut Bukarest, Instytut Polski w Bukareszcie & Instituto Italiano di Cultura București. Curatorii participanți la acest program vor avea ocazia de a vizita galerii de artă și ateliere artistice din București în cadrul circuitelor curatoriale realizate în parteneriat cu Black Cab, care va asigura mobilitatea acestora pe parcursul celor 4 zile de târg.

Publicul VIP al evenimentului va avea ocazia de a vizita o selecție de galerii și ateliere artistice definitorii pentru scena de artă a Bucureștiului, prin două circuite oferite de BMW România, partenerul de mobilitate al RAD, cu cele mai noi modele de mașini. Printre acestea se numără vârful de gamă i7, ce oferă o experiență imersivă participanților, prin ecranul panoramic pe care vor rula lucrări de artă video din cadrul RAD.

Directoarele artistice ale târgului sunt Catinca Tabacaru și Daniela Palimariu, care au co-fondat RAD FAIR în 2023 împreună cu Robert Băjenaru, Matei Câlția, Andrei Jecza, Alexandru Niculescu, Mihai Pop, Alex Radu, Andreea Stănculeanu, Suzana Vasilescu.

Galeriile participante la RAD Fair 2024 sunt: 2/3 galeria, Atelier 35, Biju, Borderline Art Space, Cazul 101, Diptych, G15 Design, IOMO, Ivan, Jecza, Laborna, Lutnița, NEW NOW, Plan B, Gregor Podnar, Galeria Posibilă, Anca Poterașu, Relicvar, Galeria Romană, Sabot, /SAC, Sandwich, Sector 1, Suprainfinit, Catinca Tabacaru, și Zina.

Peste 6.000 de vizitatori au participat la ediția din 2023.

Partenerul principal al RAD FAIR este Banca Transilvania. UniCredit Bank prezintă la această ediție RAD DESIGN, alături de Kultho, și Parcul de Sculpturi alături de Voxility. RAD FAIR este co-finanțat de Ministerul Culturii și EUNIC. Partenerii cheie ai proiectului sunt Bog’Art, NEPI Rockcastle și BMW Romania. Alți parteneri importanți sunt Catena, Fundația Fildas, Policolor, Retrodraft, Bo Concept, Liliac, YAP, Cărturești, Aqua Carpatica, Azero, Black Cab, Pop-Cola, Blue Mountain Coffee, Carlsberg.

Bilete pentru RAD FAIR 2024 sunt disponibile spre achiziție aici: https://www.entertix.ro/evenimente/21829/rad-art-fair-16-19-mai-2024-caro-bucuresti.html și aici https://m.iabilet.ro/bilete-rad-art-fair-97940/

***

DESPRE RAD FAIR

RAD ART FAIR invită pasionații de artă să descopere și să se inspire din diversitatea și creativitatea scenei contemporane, într-un spațiu dedicat întâlnirilor culturale și dialogului artistic.

Mai multe informații pot fi regăsite pe website-ul oficial https://radartfair.com/

RAD ART FAIR, cel mai important eveniment dedicat pieței de artă contemporană din România 16-19 Mai, CARO București. PARCUL DE SCULPTURĂ a fost un succes la ediția anterioară, iar în acest an revine în forță pe o suprafață de 5.000 mp de la Caro, București. Expoziția va fi deschisă publicului timp de o lună.

Mai multe informații pot fi regăsite pe website-ul oficial https://radartfair.com/

Ziua Naţională a Turismului Rural marcată în Duminica Floriilor

Fri, 26 Apr 2024 11:27:58 GMT

Începând din 2004, în urmă cu 20 de ani, în Duminica Floriilor sărbătorim Ziua Naţională a Turismului Rural .

Ne bucurăm de continuitate, de adaptare la noile tendinţe ale pieţei turismului mondial și suntem bucuroși să vedem că de la an serviciile celor implicaţi în turismul rural evoluează, fiind tot mai diversificate.

Continuitatea în turismul rural înseamnă și poveștile care merg mai departe. Avem atâtea exemple de cum activitatea pensiunilor turistice sau agroturistice este continuată din generaţie în generaţie. Tinerii, care adesea îşi ajutau părinții pe la mijlocul anilor ‘90 şi începutul anilor 2000...îi vedem astăzi preluând activităţile din pensiune, comunicarea, administrarea, partea de promovare a serviciilor etc. Aceste lucruri reprezintă şi un plus de viziune nouă peste o fundație solidă.

De-a lungul celor 20 de ani de când sărbătorim Ziua Naţională a Turismului Rural aceasta a călătorit în zone etalon precum: Fundata, Şirnea, Moieciu, Bran, Râşnov, Prejmer, Rucăr, Dragoslavele, Sărata Monteoru, Berca, Iaşi, Tismana, Peştişani, Horezu, Alba Iulia, Albac, Turia-Băile Balvanyos, Praid, Focşani, Târgu-Neamţ, Agapia, Sibiel, Răşinari, Botiza, Poiana Stampei, Ciocănești, Vama-Bucovina, Cazane Dunării - Eșelniţa, Crişan-Tulcea.

Și această zi specială se alătură seriei de manifestări aniversare pe care o marcăm în 2024: 30 de ani de activitate pentru ANTREC România și 20 de ani de la prima ediţie a revistei “Vacanţe la ţară.

“Alegeţi satele româneşti și destinaţiile rurale pentru viitoarele călătorii! Felicitări colegilor din ANTREC, proprietarilor de pensiuni şi celor care se implică în evoluţia turismului rural românesc! De asemenea, felicitări și turiștilor care aleg această formă de turism. ” declară conf. univ.dr. Maria Stoian, fondator ANTREC.

La mulţi ani tuturor celor implicaţi în turismul rural, la cât mai mulţi turiști fericiţi!

Expozitia ""Regina Maria la Bran", Muzeul Golesti

Wed, 17 Apr 2024 09:12:55 GMT

Muzeul Golești și Muzeul Național Bran vă invită la o întâlnire peste timp cu Regina Maria, personajul istoric feminin cu cel mai mare impact asupra societății românești din epoca primului Război Mondial și din perioda interbelică.

Expoziţia va rămâne dechisă publicului vizitator, la Muzeul Goleşti, până pe data de 31 mai 2024.

Detalii eveniment : https://muzeulgolesti.ro/ro/evenimente/expozitie-regina-maria-la-bran/

În mijlocul viei, liniște, confort și relaxare, la Casa de Vinuri Vrânceană

Mon, 25 Mar 2024 12:11:07 GMT

O zonă de un pitoresc aparte, aproape necunoscută turismului românesc, este zona Vrancei. Pentru prima dată este atestat documentar într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 în care Ladislau Apor, voievodul Transilvaniei, anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna. Voievodul Apor a aflat ştirea de la niște locuitori din Transilvania care au coborât pe drumul Vrancei – „per viam Varancha”.

În acest peisaj de un pitoresc aparte sunt câteva repere turistice naturale care nu trebuie ratate: Cascada Putnei, Cheile Tişiţei, Pădurea Dălhăuți, Focul Viu de la Andreiaşu, unic în ţară. Și, pentru că nu a fost de ajuns, Dumnezeu a binecuvântat acest pământ, o adevărată Românie în miniatură, cu toate formele de relief: munţi sălbatici, câmpii bogate, dealuri domoale. Podoaba dealurilor line ale Vrancei este viţa de vie cu rod nobil, un adevărat blazon nobiliar ce ar trebui cunoscut în toată ţara și nu numai.

Am descoperit în zona deluroasă a Subcarpaților de curbură, în satul Dălhăuți care aparține de comuna Cârligele, o familie care produce vinuri licoroase din Podgoria Cotești și, totodată, primește turiști la pensiunea lor din Dălhăuți, Casa de Vinuri Vrânceană.

Pensiunea agroturistică Casa de Vinuri Vrânceană pune la dispoziție un spațiu de cazare generos pentru ca relaxarea și confortul turiștilor să fie asigurate ep toată durata șederii lor aici.

În pensiune, un spațiu generos este alocat socializării și, bineînțeles, degustării vinurilor pe care familia le produce. Canapele confortabile, mobilier modern și multă lumină sunt doar câteva din elementele centrale ale livingului generos.

Ca o continuare firească a livingului, sala de mese este, de asemenea, un spațiu generos dotat cu frigider și mobilier modern necesar musafirilor pensiunii.

Este bine de știut și repet acest lucru: aici, la Dălhăuți, la Casa de Vinuri Vrânceană ești în inima podgoriilor Vrancei și, aici, în condiții de cazare excelente, ai ocazia să deguști cele mai îmbietoare licori produse aici.

Continuăm explorarea pensiunii și descoperim camerele foarte cozy, cu mobilier și accesorii moderne, care fac ca odihna turiștilor să fie relaxantă.

Camerele, mobilate modern, dispun de baie proprie și tot ce este necesar pentru a fi asigurat confortul de care aveți nevoie pentru petrecerea unui sejur de neuitat.

La cerere, se poate lua masa aici, fiind puse la dispoziția turiștilor produse agroalimentare de la fermele din zonă. O bucătărie dotată cu tot ceea ce este necesar poate fi folosită de musafiri pentru pregătirea mesei.

La exterior, o terasă spațioasă permite turiștilor relaxarea activă. Aici, poți cu amicii să încingi un meci de tenis de masă sau să stai pe canapelele confortabile și să te relaxezi după o tură de ciclism în zonă.

Curtea generoasă a pensiunii este spațiul de unde poți admira dealurile domoale și șirurile interminabile, parcă, de viță de vie. Astfel, sunt și locuri de parcare suficiente. Un aspect de reținut, pe toată suprafața pensiunii este wifi gratuit.

Activitatea pe care o recomandăm pentru această zonă este ciclismul. Astfel, cu plecare de la pensiune, proprietarii pot organiza ture ghidate pe câteva trasee pitorești. Se pot face trasee ușoare, printre viile podgoriei, sau trasee complexe cu elevații până la 2.500 metri. Traseele pot să includă și câteva obiective turistice, mănăstiri, muzee, mausolee.

Casa de Vinuri Vrânceană, pensiunea, este un loc special aflat în inima podgoriei, dar este și producător de vinuri și de aceea am considerat necesar să dedicăm un articol separat pentru truda și eforturile depuse de familia Horhocea, domnul Ion Horhocea şi Andrei Bărbieru, bunic şi nepot.

Domnul Dragos Horhocea, fiul domnului Ion Horhocea, se ocupă de organizarea tururilor ghidate cu bicicletele.

O vizită și o degustare de vinuri speciale produse aici, la Casa de Vinuri Vrânceană, sunt ingredientele care, cu certitudine, vor face din sejurul tău, unul de neuitat și ... de repetat.

Casa de Vinuri Vrânceană, un exemplu de afacere în vini-viticultura și enoturismului din Vrancea

Povestea vinului din Vrancea se scrie cu fiecare vin produs, cu fiecare soi de struguri ce produce ciorchini bogați și gustoși, dar și cu fiecare întreprinzător care, an de an, anotimp de anotimp, este supus provocărilor acestei industrii încă necunoscută publicului.

Salvador Dali spunea că:

“Un vin grozav are nevoie de un nebun care să crească vița de vie, de un înțelept care să o vegheze, de un poet lucid care să facă vinul și de un îndrăgostit care să îl bea.”

Aici, la Casa de Vinuri Vrânceană am întâlnit o familie îndrăgostită de povestea bobului de strugure ce devine licoarea mult apreciată, sorbită la sărbători, cu prietenii sau familia sau în solitudine, cu o carte bună companion.

Aici, la Casa de Vinuri Vrânceană am descoperit un vin grozav și, așa cum spunea Dali, am întâlnit „nebunul” și „înțeleptul” care crește și îngrijește vița de vie dar și „poetul lucid” care face vinul.

Casa de Vinuri Vrânceană – terroir și soiuri cultivate

Satul Dălhăuți aparține de comuna Cârligele și se află în Podgoria Cotești, la mai puțin de 2 kilometri de orașul Odobești. În plantația Casei de Vinuri Vrânceană, conform cercetărilor specialiștilor, se identifică în majoritate tipul molisolurilor de silvostepă. Astfel, se găsesc soluri cenușii și cernoziomuri cambice și argiloiluviale.

Făcând parte din podgoria Cotești, o zonă cu adevărat privilegiată pentru obținerea vinurilor de o calitate superioară, climatul în care se situează plantația Casei de Vinuri Vrânceană are caractere intermediare climatului moderat și excesiv continental.

În plantația Casei de Vinuri Vrânceană se găsesc soiuri de viță de vie internaționale, dar și autohtone: Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Fetească Neagră și Merlot.

Casa de Vinuri Vrânceană – povestea brandului Crama Horhocea

Casa de Vinuri Vrânceană este o afacere de familie care a pornit de la achiziția în anul 2007, în satul Dălhăuți, a companiei care consta dintr-o suprafață cultivată cu viță de vie și o cramă de vinificație și păstrare a vinului. Ajuns în zonă, domnul Ion Horhocea a rămas pentru totdeauna îndrăgostit de panorama oferită de dealurile molcome ale Dălhăuților asupra câmpiei. De acolo, din via domnului Horhocea poți vedea ca în palmă Focșaniul, Odobeștiul și hăt cât duce privirea de departe.

Așa a început povestea Casei de Vinuri Vrânceană și munca de creare a ceea ce există astăzi. Plantația, cu o suprafață de 22 de hectare, a fost înlocuită cu vie tânără și an de an, cu munca și truda familiei, aceasta a început să rodească.

În timp, domnul Horhocea a primit pe rând ajutorul fiului, domnul Dragoș Horhocea, și mai apoi a nepotului, domnul Andrei Bărbieru.

Crama de vinificație și păstrare a vinului a fost modernizată în mai multe etape. Astfel, câțiva ani, la fel ca mulți vinificatori vrânceni, familia a vândut vinul vrac. În urma ultimelor investiții și modernizări în echipamente și utilaje pentru vinificaţie, Casa de Vinuri Vrânceană a trecut la producţia de vinuri îmbuteliate şi mărirea de 3,5 ori a capacității, ajungând la o producţie de 140.000 de litri de vin pe an.

Astfel, a devenit deja cunoscut brandul Crama Horhocea care a fost lansat în patru variante de soiuri Muscat Otonel, Fetească Neagră, Sauvignon Blanc și Roze Demisec. Vinul produs aici poate fi regăsit ambalat și bag-in-box, păstrându-se aceeași calitate deosebită a vinului.

Din același brand Crama Horhocea, trebuie să recunoaștem meritele pentru unul dintre cele mai elegante vinuri, Elevate, un vin aristocratic ce se remarcă prin delicateţe și o aromă intensă ce aduce a prune uscate și o culoare puternică de roşu intens un gust armonios, o adevărată Fetească Regală.

Casa de Vinuri Vrânceană – descrierea cramei de vinificație și păstrare a vinului

În crama de vinificație și păstrare a vinului acesta este stocat în cisterne de inox. Strugurii sunt presați atent în presele pneumatice și este asigurată o extracție lentă și calitativă a mustului. Pentru asigurarea unei fermentații sigure și obținerea unui vin de calitate superioară, cisternele au sisteme de temperatură controlată. Crama de vinificație este supusă unui regim de igienă controlat.

Viziunea familiei Horhocea de integrare a cramei și produsului finit, vinul, în circuitul enoturistic a prins contur amenajând o superbă pensiune pentru cazarea turiștilor îndrăgostiți de natură și pasionați de degustările de vin.

Contact Pensiunea Agroturistică Casa de Vinuri Vrânceană

Adresă Fundătura Livezii, Dălhăuți, 627068, județul Vrancea

Telefon cramă 0770 108 170

Telefon tururi ghidate 0756 260 000 și email dragos.horhocea@gmail.com

https://www.crama-horhocea.ro/

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii de Adriana Roman și Casa de Vinuri Vrânceană

Galeria de Artă Decorativă Europeană, Muzeul Național de Artă al României

Mon, 25 Mar 2024 10:35:42 GMT

Muzeul Național de Artă al României deține cea mai bogată și valoroasă colecție de artă decorativă europeană din țară, având un patrimoniu de peste zece mii de piese de tapiserie și mobilier, artă decorativă din ceramică, sticlă și metal.

Având o suprafață de peste 400 mp, Galeria de Artă Decorativă Europeană, compusă din șase săli, ilustrează patru secole de istorie a gustului și a rafinamentului, a inovațiilor, manufacturilor și meșterilor europeni din Austria, Belgia, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania, Rusia secolelor XVI-XIX și întregește expunerea permanentă a muzeului, alături de Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională.

În parcursul expozițional sunt incluse o minunată casetă de căsătorie realizată la Dresda în 1586, obiecte de ceramică provenind de la faimoasele manufacturi de faianță din Delft (Olanda), Manises (Spania), Montelupo Fiorentino și Savona (Italia), Rouen, Moustiers și Sèvres (Franța), Meissen (Germania), mobilier provensal și tapiserii franceze, precum și piese deosebite din argint alături de celebrele pahare din cristal de Boemia. Măiestria meșterilor ruși poate fi admirată în delicatele piese de argint cloisonné, în paharele de argint niello sau în Bolul de punch realizat de faimosul atelier Fabergé. De asemenea, o prețioasă colecție de ceasuri ilustrează excelența meșterilor bijutieri și ceasornicari din cele mai importante ateliere de profil din Europa.

„Prezența acestor obiecte în România atestă faptul că țara noastră s-a aflat mereu într-un circuit european al schimburilor de valori culturale. Europa nu a fost doar spațiul de manifestare a unor practici seculare în domeniul artistic, dar și un loc în care aportul creativ din alte continente a fuzionat în expresii definitorii ale excepționalității spiritului uman. Aceste influențe culturale variate au contribuit, în timp, la definirea unei identități europene care se reflectă și în expunerea galeriei” afirmă directorul general al MNAR, Călin Stegerean.

Accesul în Galeria de Artă Decorativă Europeană se face prin intrarea A2, etajul 3, Calea Victoriei 49-53, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00.

text, informatii: https://mnar.ro/

Expoziţia “Cela Neamţu – Miracolul firului de lână”, Muzeul Naţional Cotroceni

Tue, 12 Mar 2024 09:36:42 GMT

De la începutul lunii Martie și până pe 15 Aprilie 2024, Muzeul Naţional Cotroceni a găzduit impresionanta expoziţie “Cela Neamţu – Miracolul firului de lână”. Exponatele sunt veritabile obiecte de patrimoniu realizate în peste 60 de ani de creaţie și inspiraţie artistică de doamna Cela Neamţu, considerată” Pasărea cea măiastră a tapiserei româneşti”.

Așa cum ne-a obișnuit an de an, în luna Martie, Muzeul Naţional Cotroceni prezintă publicului o artistă contemporană, ocazie prin care, în cultura românească s-a realizat o îmbinare între tradiţia autentică românească și arta universală contemporană, mărturie fiind creaţiile expoziţiei “Mircolul firului de lână”.

Astfel, timp de o lună și jumătate vizitatorii au avut ocazia de a admira tapiserii impresionante realizate de artista Cela Neamţu aduse de la muzee din toată ţara.

Dintre lucrări expuse în cadrul Muzeul Naţional Cotroceni menţionăm: “Colegele” - Muzeul Județean Buzău; “Altar” - Muzeul de Artă Vizuală Galați, “Imperiala” - Centrul Cultural „Cela Neamțu”, Ciurea, Iași, “Umbrae Parvae” - Colecția Lixandru Neamțu, “Broderii cu Punctul de la Putna”, “Colecția Cela Neamțu”, sau “Fereastră Manuelină”- Colecția Tudor Bălan.

“Mereu declar că-mi place să mă joc cu firele. Aşa am făcut şi cu petecuţele primite de la Lena Constante, deşi iniţial, femeile ce au avut grijă de dânsa au dorit să le arunce. Pot spune că le-am salvat, le-am adoptat şi-n forma pe care le prezint, cred că pot ţine şi 500 de ani. Nu sunt asemenea iilor de îmbrăcat. Aceste creaţii ale mele sunt “ii-tablou”, petece de ii cu desen pastel – un act de creaţie, pe care l-am început în 2015.

E o terapie pentru mine, bucuria aceasta a lipitului, a croitului cu petice. E un fel de joc copilăresc. Când eram mică mama îmi dădea petice și mă jucam pe prispă, le coseam, le tăiam… Asta e bucuria pe care o simt acum când stau și lucrez asemenea minunății ”, declară artista Cela Neamţu.

Cela Neamţu – “Doamna tapiseriei româneşti”

Născută în data de 16 Iulie 194 în localitatea Piciorul Lupului din judeţul Iaşi, Cela Neamţu a dus povestea taipseriei româneşti peste tot în lume, culegând aprecieri pe deplin meritate. Începând cu anul 1970 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, după absolvirea Istitutului “Nicolae Grigorescu” – secţia “Artă Textilă” din Capitală. Dincolo de graniţele ţarii, doamna tapiseriei româneşti a fost aleasă în anul 1990 drept membru corespondent al E.T.N – “Eurpean Textile Network” cât şi al I.T.N.E.T – International Textile Network.

Artista Cela Neamţu s-a afirmat în lumea tapiseriei prin crearea "Punctului de la Putna. Acesta este inspirat din broderiile medievale românești. În anul 1987, lucrările sale realizate în această tehnică spectaculoasă au impresionat publicul prezent la cea de-a XIII-a ediție a Bienalei de Tapiserie din Lausanne, Elveția.

Premii şi distincţii:

1974 - Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru prototip;

1978 - Premiul II pentru Tapiserie oferit de Ministerul Culturii;

1984 - Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru Tapiserie;

1986 - Diplomă de Onoare la Cvadrienala Artelor Decorative din Erfurt, Germania;

1987 - Placheta la a 8-a Bienală Internaţională de Arte din Valparaiso, Chile;

2000 - Medalia Mihai Eminescu;

2001 - Ordinul Naţional Serviciul Credincios în Grad de Comandor;

2003 - Nominalizată pentru Premiul Academiei Române;

2005 - Premiul de Excelenţă din partea Patronatului Naţional Român;

2006 - Medalia de Aur a Salonului Artiştilor Plastici Francezi, ediţia nr. 217, Grand Palais, Paris;

2008 - Premiul “Vasile Pogor” din partea primăriei oraşului Iaşi;

15 decembrie 2011 - ACADEMIA ROMÂNĂ acordă PREMIUL ,,ION ANDREESCU” în domeniul artelor plastice pentru ÎNTREAGA CREAŢIE doamnei CELA NEAMŢU. STOP

( www.celaneamtu.ro )

Acest material vă este oferit prin Programul Catena pentru Artă.

“Partea nevăzută a colecţiei Liana și Dan Nasta: obiecte de cult și laice”,Muzeul Colecţiilor de Artă din București

Wed, 28 Feb 2024 08:23:15 GMT

Muzeul Colecţiilor de Artă din București a găzduit expoziţia “Partea nevăzută a colecţiei Liana și Dan Nasta: obiecte de cult și laice”.

Vizitatorii au putut admira peste 100 de obiecte aparţinând artei tradiţionale din care fac parte: cărţi, vechi scoarţe românești, icoane pe lemn și sticlă, podoabe tradiţionale, obiecte de uz gospodăresc de ceramica și lemn și multe alte piese de cult valoroase. Acestea scot în evidenţă simplitatea și frumuseţea artei rurale și religioase românești, din toate colţurile ţării.

Obiectele expuse nu sunt decât o mică parte dintr-o impresionantă colecţie ce însumează peste 769 de piese din colecţia “ Liana și Dan Nasta, Donaţia Elena și Mihai Nasta ”, parte a patrimoniului MNAR, datorită donaţiei realizate de Elena și Mihai Nasta în anul 2019.

Vernisată la începutul lunii Noiembrie, expoziţia este curatoriată de Dr. Liliana Chiriac - șef secţie, Dr. Gabriela Vasiliu - conservator și Monica Croitoru-Tonciu – muzeograf. Discursul de deschidere al expoziţiei a fost realizat de doamna Viorica Ursuleanu Parizescu, președinte Societatea Colecţionarilor de Artă din România

Cu ocazia expoziţiei de la Muzeul Colecţiilor de Artă a fost lansat și volumul “Colecţia Liana și Dan Nasta, Donaţia Elena și Mihai Nasta. Repetroriul colecţiei.” cuprinzând prezentările obiectelor donate de soţii Nasta.

Dan Nasta (1919 – 2015) , personalitate marcantă a culturii romănești, important regizor, actor, scenarist, scenograf și teatrolog, cât și important colecţionar de artă a adunat între anii 1950 – 2000 o colecţie impresionantă de obiecte de patrimoniu din cât mai multe categorii artistice, provenite atât din România cât și din spaţiul european și oriental.

Eveniment susţinut prin Programul Catena pentru Artă.

Noi statiuni de interes national si local

Wed, 28 Feb 2024 08:12:46 GMT

România are o nouă stațiune de interes național și-anume “ Zona turistică a municipiului Baia Mare ”, jud. Maramureș.

Alături de aceasta, Guvernul României, la propunerea MEAT, a aprobat și atestarea altor 14 localități sau părți de localități ca stațiuni turistice de interes local:

▪️ comuna Lereşti, jud. Argeş;

▪️ Zona turistică Vârtop-Nucet, jud. Bihor;

▪️ comuna Sâncraiu, jud. Cluj;

▪️ comuna Sita Buzăului, jud. Covasna;

▪️ Zona turistică a oraşului Vlăhiţa, jud. Harghita;

▪️ Zona turistică Cincis-Cerna, jud. Hunedoara;

▪️ comuna Râu de Mori, jud. Hunedoara;

▪️ Zona turistică a comunei Şişeşti, jud. Maramureş;

▪️ comuna Ieud, jud. Maramureş;

▪️ oraşul Broşteni, jud. Suceava;

▪️ comuna Fârdea, jud. Timiş;

▪️ comuna Murighiol, jud. Tulcea;

▪️ Zona turistică a comunei Costești, jud. Vâlcea;

▪️ comuna Urecheşti, jud. Vrancea.

Pentru a beneficia din plin de oportunitățile oferite de noul statut, dar și pentru a maximiza efoturile de promovare și dezvoltare, actorii locali din stațiunile turistice sunt încurajați să își dea mâna pentru a înființa Organizații de Management al Destinației.

De altfel, unul dintre criteriile obligatorii pentru avizarea de către #MEAT a acestor entități public-private, dezvolate la nivel local, este deținerea atestatului de stațiune turistică de interes local sau național ori, în lipsa documentului, se impune existența a cel puțin 100 de locuri de cazare în unitățile de cazare clasificate.

Comunicat MEAT.

“Gorjul istoric, cultural şi pitoresc" - Managementul Destinației Turistice -

Wed, 28 Feb 2024 07:58:48 GMT

Judeţul Gorj a a fost gazda evenimentului și conferinței " Managementul Destinației Turistice - Gorjul istoric, cultural şi pitoresc".

Autorități locale, profesionişti în turism şi jurnalişti s-au reunit pentru a discuta promovarea eficace a turismului în zonă. Timp de trei zile participanţii au luat parte la vizite de lucru la obiectivele turistice și culturale, mese rotunde, lansări de carte și recitaluri.

Amfiteatrul Universităţii “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu a fost locul în care s-a desfășurat conferinţa “Managementul destinaţiei turistice Gorj”, prilej prin care participanţii au căutat și propus soluţii pentru dezvoltarea turismului gorjean, crearea de rute tematice, dezvoltarea investiţiilor etc.

Dintre temele conferinţei evidenţiem:

- Rute turistice tematice - Lansarea Rutei Săptămânii Pascale în Gorjul istoric şi pitoresc;

- Managementul Destinației Turistice - Rolul Asociației pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului "Acasă la Brâncuşi" - prezentări dl. Ovidiu Popescu, secretar general - Asociatia Acasa la Brancusi .

- Rolul esențial al resursei umane în turism;

- Politici naționale şi zonale pentru dezvoltarea turismului;

- Investițiile în turism la nivelul județului Gorj.

Cu prilejul conferinței “Managementul destinaţiei turistice Gorj” , Cristian Catană - redactor şef revista "Vacanțe la țară" a acordat diplomele "Margareta de Aur" la secțiunea “ Agrement” - CTM Rânca şi secţiunea “ Gastronomie” - Pensiune "La Moara" Pestisani - premianților din județul Gorj.

Salonul “Magheru” din cadrul Muzeului Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu” a găzduit o întâlnire non-formală, unde invitaţii au luat parte la “Ceaiul de la ora cinci”, întâlnire moderată de Ovidiu Popescu - secretarul general al Asociației „Acasă la Brâncuși”. Atmosfera culturală și ambianţa au avut un farmec aparte graţie recitalului cvartetului cameral “Accente”. Totodată, cei prezenţi au avut ocazia să admire o expoziţie de artă plastică – “Peisaje gorjene”, lucrări semnate de Daria Ionescu-Haidău, directoarea Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu.

Vizitele obiectivelor din Gorj au viziat:

- Rânca Ski Resort – unde familia Mitroi ne-a preznetat investiţiile făcute în infrastructura pentru sporturi de iarnă cât și-n dezvoltarea condiţiilor de cazare și diversitatea serviciilor de agrement;

- Vizită ghidată la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara și o primire specială din partea Ansamblului Artistic Profesionist "Doina Gorjului";

- Popas de suflet și vizitatarea Mănăstirea Lainici;

- Operele lui Constantin Brâncuși din Tărgu-Jiu.

În ediţiile viitoare vom reveni cu detalierea obiectivelor din Gorj

Organizatori eveniment: CJ Gorj, Asociația "Acasă la Brâncuşi", Primăria Târgu Jiu, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ştefulescu" - Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu" , Ansamblul Artistic Profesionist "Doina Gorjului" - Ansamblul "Doina Gorjului" care ne-a şi încântat cu o primire tradițională.

Pe 19 Februarie am sarbatorit Ziua Naţională Constantin Brâncuși, în anul 2024 marcându-se 148 de ani de la nașterea mareului sculptor.

Expoziția de fotografie "HIPIC"

Thu, 15 Feb 2024 09:49:29 GMT

Pe toată perioada lunii Ianuarie Saloanele Jockey Club Român au găzduit Expoziția de fotografie "HIPIC" vernisată, Miercuri, 10 Ianuarie 2024 .

Expoziția de artă fotografică "HIPIC" este prima manifestare de acest gen din țară, dedicată exclusiv sportului hipic.

Juriul salonului HIPIC 2023, format din dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu”, dr. Ilie Georgescu - medic veterinar și Eugen Negrea, președintele Asociației Artiștilor Fotografi din România, a selectat și premiat cele mai frumoase 30 de fotografii. Acestea au și fost expuse în cadrul Jockey Club Român putând fi admirate de vizitatori.

Pensiunea Lacrima Izei, Săcel, Maramureș

Wed, 14 Feb 2024 09:10:10 GMT

Localitate Săcel din Maramureș este apreciată internațional pentru tradiționala ceramică roșie de Săcel produsă după o rețetă dacică ce datează de mai bine de 2.000 de ani. La ora actuală se folosește un singur cuptor antic pentru arderea lutului, iar ornamentele și coloratura sunt făcute folosind uleiuri și vopsele minerale. Pe lângă ceramică, localitatea Săcel are o așezare geografică care permite accesul foarte ușor la principalele obiective turistice din munții Rodnei.

Popas la pensiunea “Lacrima Izei”

Timpul petrecut la Săcel a fost încununat de șederea la Pensiunea” Lacrima Izei”, o mostră de modern și tradițional unde, doamna Viorica, proprietara pensiunii face tot posibilul să vă trimită pe cele mai înalte culmi ale trediției culinare maramuresene și confortului.

Pensiunea “Lacrima Izei” este înconjurată de peisajele minunate oferite de munții Rodnei și se bucură de a fi localizată la mică distanță de principalele obiective turistice din zonă, Mănăstirea Moisei la doar 10 minute, Izbucul Albastru al Izei la doar 7 kilometri, cascada Măgura la doar 6 kilometri.

Pentru doritorii de drumeții mai lungi pornind de la pensiunea “Lacrima Izei”, Săcel:

- cascada Cailor, lacul Iezer,

- Monumentul Masacrului de la Moisei, Închisoarea de la Sighet, Cimitirul Săracilor de la Sighet,

- Cimitirul Vesel de la Săpânța,

- Mănăstirea Bărsana și Mocănița de pe valea Vaserului sunt doar o parte din obiectivele turistice care pot fi vizitate.

Pensiunea “Lacrima Izei” este locul unde modernul se îmbină perfect cu tradiția, astfel că, aici, indiferent că folosești internetul de pe telefon sau laptopul, fiecare pas și fiecare privire prinde un colț de tradițional.

Covoarele țesute manual, celebra ceramică roșie de Săcel de pe pereți, straiele țărănești, cergile de pe lavițele din lemn masiv, fețele de masă sau traistele caroiate în negru sau roșu îți amintesc faptul că te afli într-un loc unde tradiția este la loc de cinste și este dusă cu mândrie mai departe.

Camerele sunt spațioase și au în dotarea lor toate cele necesare pentru petrecerea unui sejur în condiții de confort maxim.

În fiecare cameră veți da de portul și culorile tradiționale, aranjamentul acestora fiind în perfectă concordanță cu structura camerei și peisajul din jur.

Camerele sunt dotate cu uscător de păr, frigider, televizor și, bineânțeles, acces la internet prin conexiune wireless.

Sălile de servire a mesei sunt și ele condimentate cu elemente tradiționale, astfel mâncarea servită aici să se încadreze perfect cu peisajul în care luați masa.

Indiferent că serviți un platou rece tradițional sau o porție de sarmale cu mămăligă sau un păstrăv prăjit sau la grătar, doamna Viorica va oferi din partea casei un pahar de palincă sau afinată, iar gustul preparatelor va fi perfect asezonat cu măiestria bucătarului.

Printre facilitățile oferite de Pensiunea “Lacrima Izei” se numără un loc de joacă pentru copii, acces la internet prin conexiune wireless pe toată suptrafața proprietății, parcare în curtea pensiunii, loc special pentru grătar, păstrăvărie proprie și un spațiu foarte vast pentru activități în aer liber.

Ca o concluzie, Pensiunea “Lacrima Izei” constituie o locație unde indiferent că vii pentru a petrece un concediu sau doar câteva zile, vei avea parte de o călătorie culinară deosebită, doamna Viorica fiind un bucătar desăvârșit, vei avea parte de un confort maxim și de un peisaj de vis oferit de munții Rodnei.

Pensiunea “Lacrima Izei”

Săcel, Maramureș

https://lacrimaizei.ro/

Branul promovat în Pessac, Franţa

Wed, 14 Feb 2024 09:02:06 GMT

Orașul Pessac din Franţa, parte a metropolei Bordeaux a găzduit un impresionant sezon cultural, incluzând în programul evenimentelor și manfiestări dedicate României și patriomniului cultural românesc.

La Castelul Camponac au avut loc expoziţii de artă, artizanat și recitaluri, punctând elemente definitorii ale autenticităţii României.

Acest eveniment este o continuare a celui de anul trecut, parte a proiectului „Importanța transmiterii tradițiilor și valorilor poporului român”, având ca scop promovarea către publicul francez a elementelor legate de cultura și tradiţia românească.

“La invitaţia doamnei Claudia Puiu – președinte Centrul Franco-Român de cooperare economică și culturală din Bordeaux” am avut onoarea să fiu prezent și să reprezint cu mândrie Branul la evenimentul "Patrimoniul cultural românesc, o moștenire de mărturisit"! În tot acest timp am rămas plăcut surprins să descopăr câte informaţii știau cei prezenţi despre ospitalitatea brăneană, despre istoria și cultura locurilor noastre dragi. Atât eu cât și invitaţii am savurat gusturile României datorită gastronomiei reprezentate cu cinste de doamna Cristina Derache – restaurantul “La Muraille Marcenais”. Atmosfera a fost cu atât mai plăcută cu cât ne-a încantat cu un recital muzical de excepţie doamna Folea Alexandra.

La eveniment ne-au fost alături domnul Ministru Liviu Rogojinaru și Ambasada României în Franța, conducerea orasului Pessac și Departamentul pentru Românii de Pretudindeni. Am ramăs impresionant de această experienţă în care am avut ocazia să văd locuri și povești frumoase, locuri în care am adus ceva din Branul nostru.” a declarat domnul Cosmin Feroiu – primar Bran.

Tăbârca – desert tradiţional de la “Satul Banului” în "Cartea de rețete Skål International"

Wed, 14 Feb 2024 08:55:44 GMT

Suntem bucuroşi că România este reprezentată în "Cartea de rețete Skål International" cu desertul tradițional "Tăbârcă" , ce poate fi savurat la " Satul Banului Guesthouse", Măgureni, Prahova.

Felicitări întregii echipe "Satul Banului" pentru că știu să pună-n valoare gusturile și rețetele gastronomiei românești, inclusiv după rețete de odinioară. Vă invităm să savurați acest desert cât și alte preparate tentante la "Satul Banului GuestHouse", pe pitoreasca Vale a Proviței.

Tăbârcă – desert tradiţional

Porţii: 4

Preparare: 30 minute, plus timpul pentru scurs lichidul din dovleac și refrigerare cremă.

Gătire: 1 oră și 30 minute.

Ingrediente:

1. Pentru dovleac

600 gr dovleac plăcintar;

200 gr zahăr;

500 ml apă.

2. Pentru cremă

700 ml lapte integral;

3 linguri amidon alimentar;

4 linguri zahăr;

100 gr nucă coaptă;

1 linguriţă scorţișoară;

4 linguriţe miere,

3. Se curăţă dovleacul de coajă și seminţe, se taie în cuburi, se pune zahărul peste dovleac, se lasă minim 5 ore pentru ca dovleacul să-și lase lichid.

4. Peste dovleacul cu zahăr se adaugă 500 ml apă și se pune la cuptor pentru 1 oră si 30 minute, până scade lichidul și devine ca un sos gros.

5. Laptele rece se amestecă cu amidonul și zahărul și se pun la foc mic până se îngroașă, amestecând continuu. Crema de lapte este gata când ajunge la consistenţa unei smântâni.

6. Se ornează farfuriile cu cubuleţele de dovleac scoase de la cuptor, peste care se toarnă crema de lapte și se pun la frigider pentru a se închega crema, pentru minim 3 ore.

7. Se ornează cu nuca coaptă și mărunţită, scortișoara și miere.

Bine de știut: Lasă crema să se închege înainte de a servi desertul. Nuca poate fi înlocuită cu fistic, migdale, nuci pecan etc.

“Satul Banului”, Măgureni, Prahova

https://satulbanului.ro/

0758 997 997; 0244 384 731

contact@satulbanului.ro

Pe cărări ninse în munţii Baiului

Wed, 14 Feb 2024 08:48:33 GMT

Iarna…drumeţiile montane au un farmec aparte, mai ales când cărările, pădurile și piscurile sunt îmbrăcate în alb.

Vom prezenta o astfel de variantă de drumeţie pitorească, în munţii Baiului, cu pornire din staţiunea Azuga.

Traseul propus – Azuga – Cabana “Popasul Uriașilor” , marcaj triunghi albastru - are un grad scăzut de dificultate, practicabil cu echipament montan adecvat, timp estimat: 2 h. Coborârea se poate face pe același traseu, sau pe Pârtia Sorica până-n Azuga. Există și varianta continuării drumeţiei pe creasta Baiului, putându-se coborî pe trasee marcate în Sinaia sau Bușteni – trasee mai lungi, destinate turiștilor experimentaţi.

Făcând partea din grupa montană a Carpaţilor de Curbură, munţii Baiului se desfășoară între văile Prahovei și Doftanei. Cu o înălţime maximă în vârful Baiul Mare – 1895 m., aceștia se întind pe raza judeţelor Prahova și Brașov, fiind mărginiţi la Vest de Valea Prahovei, Est de Valea Doftanei, Sud – de Valea Florei, iar la Nord de confluenţa Văii Azugii cu Valea Prahovei, separându-i de culmile Clăbucetului Predealului.

Traseul spre Cabana “Popasul Uriașilor” și culmea Sorica pornește din Azuga, chiar din DN1, având ca reper o staţie de autobuz și indicatorul cu marcajul triunghi albastru.

Poteca se orientează pe marginea pădurii, în urcare, aproape paralel cu DN-ul, până când va alterna zona de păduri cu poienile și luminișurile ce oferă veritabile puncte belvedere către Abruptul Bucegilor. De fapt, poteca este un vechi drum de exploatare forestieră care ne va scoate-n zona de creastă, pe culmea Sorica, spre staţia de telegondolă și “Popasul Uriașilor”.

În zilele senine, culmea Baiului oferă priveliști panoramice impresionante către munţii Bucegi – vecinii de dincolo de râul Prahova. Și din poteca noastră vom întoarce adesea privirea pentru a admira (de la stânga la dreapta) : Cota 2000, Piatra Arsă, Jepii Mici și Mari, orașul Bușteni, Vârfurile Caraiman și Coștila, Poaiana Izvoarelor, Diham…continuând turul de orizont către masivele Postăvaru și Piatra Mare.

După ce trecem de șaua din culmea Sorica ne îndreptăm către capătul pârtiei Sorica, staţia de telegondolă și noua cabana “Popasul Uriașilor” care, de fapt, este fosta cabană Sorica și staţia terminus a telescaunului din Azuga. Aceasta a fost refăcută și transformată într-un popas-cabană, de doi tineri iubitori de munte și natură. Aceștia vă vor primi la cateva povești, un ceai cald sau un prânz bine meritat dupa o urcare montană.

Turiștii experimentaţi pot continua traseul – dungă roșie - pe creasa Baiului, poteca orientându-se spre vârfurile Cazacu, Vârful Băiuțul, Vârful Baiul Mare, Vârful Baiul Mic și coborâri în Sinaia sau Bușteni.

Atracţii munţii Baiului

- Traseul tematic “Drumul Tunului” – potecă turistică marcată cu bulină albastră și panouri cu inidcaţii pe traseele turistice din Azuga și Predeal despre fosta linie a frontului. Pe acest traseu, dinspre Azuga, a fost urcat armamentul ostașilor români în Octombrie 1916. Pe vârful Clăbucetul Taurului, la limta cu munţii Bucegi, se mai pot observa urme ale tranșeelor și adăposturilor din Primul Război Mondial.

- În lunile de primăvară munţii Baiului oferă un spectacol încântător în zonele de rezervaţie naturală “ Poiana cu Narcise”.

Vă recomandăm să descoperiţi drumeţiile tematice în Munţii Baiului cu agenţia de turism “Scorilo Travel Vacanţe”.

Programe și excursii: www.scorilotravelvacante.ro

Expoziția "Victor Brauner. Între oniric și ocult", MNAR

Wed, 14 Feb 2024 08:27:47 GMT

O nouă expoziție spectaculoasă dedicată artistului Victor Brauner s-a deschis la Muzeul Național de Artă al României. Acest proiect își propune să prezinte sursele inițiale ale creației artistului, provenite din spiritualitatea populară și practicile ezoterice, precum și influența curentului suprarealist în picturile sale. Expoziția "Victor Brauner. Între oniric și ocult" se poate vizita în perioada 1 decembrie 2023 - 30 aprilie 2024 la parterul Galeriei Naționale a MNAR.

Publicul va fi transpus în universul specific artistului printr-o scenografie spectaculoasă ce evocă universul suprarealist, având ocazia să vadă, în unele cazuri pentru prima dată, un material expozițional format din peste 100 de exponate: lucrări de pictură și grafică de la Muzeul Național de Artă al României, Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Musée d’Art moderne et contemporain de Saint-Etienne Métropole, Musée d’Art moderne et contemporain de Strasbourg, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor Oradea și din colecțiile particulare Octavian Brândeu, Gheorghe Burtea, Béatrix și Christian Derveloy, Damian Florea, Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase, Cristinel Popa, Jean-Michel Runacher, Anca Vlad; cărți cu caracter ezoteric și ziare de epocă, reviste de avangardă și cărți ilustrate de artist de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca; documente inedite provenind de la Arhivele Naționale ale României, obiecte etnografice, fotografii și filme documentare din perioada interbelică provenind de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Acest material va este oferit prin Programul Catena pentru Arta.

24 Ianuarie 2004 – 24 Ianuarie 2024 – Aniversare 20 de ani revista “Vacanţe la ţară”

Tue, 23 Jan 2024 09:48:22 GMT

Ziua de 24 Ianuarie 2024 are o dublă semnificaţie pentru revista “Vacanţe la ţară”. Pe lângă marcarea Unirii Principatelor este și vremea unei aniversări speciale, anume: 20 de ani de la prima apariţie . Iată că de la evenimentul fastuos de la Casa Capșa, în 2004…au trecut 20 de ani traduși prin 241 de ediţii cu apariţie neîntreruptă , lună de lună.

Suntem bucuroși că “Vacanţe la ţară” a însemnat în tot acest timp un reper în alegerea vacanţelor cititorilor noștri. Am adus mai aproape de ei noutăţi din turism, am promovat în articolele și fotografiile noastre tot ce înseamnă autenticitatea unor destinaţii rurale. Am reușit în 20 de ani să devenim alături de cititorii noști o comunitate a iubitorilor de vacanţe, prieteni ai turismului rural.

Spunem în primele editoriale din 2004 că… “ Turismul oferă și vise sau încearcă să le transforme-n realitate. Noi încercăm să descoperim ce își doresc cititorii noștri, ca vacanţa lor să devină unică, de neuitat. Se spune că, pentru a obţine ceva trebuie în primul rând să îndrăznești să visezi” . Iar noi… de 20 ani tot îndrăznim și vom îndrăzni!

În spatele acestei “îndrăzneli” stă o echipă de oameni uniţi de iubirea pentru natură și pentru tot ce oferă tursimul rural românesc. Familia “Vacanţe la ţară” formată din : Maria Stoian, Anne-Mary Nechita, Cristian-Alexandru Catană, Daniel Neguţ, Ion C. Rogojanu, Nicolae Lupu, Roxana Toma, Carmen Neacșu, Adriana Roman a adunat din toate colţurile ţării informaţii și povești, prezentându-le în paginile revistei. Și câte mai sunt de prezentat!

Ca adaptare la cererea din mediul online suntem din ce în ce mai activi prin campanii și postări pe social media (Instagram, Facebook, Twitter, Newsletter, Site), plus o v ariantă online a revistei – mai facilă celor plecaţi peste graniţe.

Rubricilor clasice: "Pensiuni în România", "Destinaţii cu farmec", "Evenimente", "Festivaluri", "Experienţe de vacanţă" (în România/pe mapamond); "România Balneară", "Bunătăţi din pensiuni", "Case Memoriale", "Lada de zestre", "Carte frumoasă…", "Oaspeţi de suflet", "EcoTurism", "Vești din Turism", "Dezvoltare Rurală" le vom adăuga și noutăţi. Vom căuta la fiecare-n parte să descoperim poveștile oamenilor implicaţi, rolul comunităţii, tradiţiile acestora. Vom pune accent și pe “ Călătoriile Artistice ”, promovând evenimente unde cultura și arta se împletesc cu turismul.

Aprecieri tuturor celor care ne-au fost aproape în acești 20 de ani. Ei ne-au asigurat continuitatea, ne-au sprijinit logistic și material. Ne-au susţinut eforturile și preţuiesc munca noastră. Sunt oameni frumoși, pasionaţi de călătorii, tradiţii, oaspeţi de suflet şi prieteni ai turismului rural românesc şi ai vacanţelor la ţară!

Mulţumim cititorilor, abonaţilor noștri prezenti si viitori și vom continua să vă răsplătim fidelitatea pe care ne-aţi acordat-o în toţi aceşti 20 de ani frumoşi!

La mulţi ani, “Vacanţe la ţară”!

Expozitie de fotografie "Comorile Olteniei de sub munte", 11 - 31 Ianuarie 2024,

Mon, 08 Jan 2024 10:31:43 GMT

Expoziția de fotografie ”Comorile Olteniei de sub munte” este dedicată Zilei Artei Fotografice din România, Zilei Culturii Naționale și Zilei Unirii Principatelor Române.

Casa de Cultură a Studenților București organizează in perioada 11 -31 Ianuarie 2024, expoziția de fotografie ”Comorile Olteniei de sub munte” din cadrul proiectului Romania Student Tour - program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural.

Premiile “Margareta de Aur” – ediţia a XVIII-a

Fri, 29 Dec 2023 11:25:50 GMT

Decernarea premiilor “Margareta de Aur” merge mai departe, o tradiţie care, iată, a ajuns la cea de-a XVIII-a ediţie.

Ediţie după ediţie am căutat să premiem pe lângă proprietarii de pensiuni și profesioniști în turism, evenimente și festivaluri, creatori de artă populară, Puncte Gastronomice Locale, Asociaţii și Organizaţii – oameni și povești care fac cinste unei destinaţii turistice, conturându-i autencitatea.

Adunând propunerile colegilor din teritorii și a persoanelor care iubesc turismul rural, prezentăm în lista de mai jos câștigătorii acestei ediţii.

Felicitări tuturor!

Marele premiu “Margareta de Aur” – Pensiunea “Ancuţa din Botiza”, Botiza, Maramureș

- Tradiţie locală

Pensiunea “Casa Boierului Comănici”, Veneţia de Joș, Brașov

“Coliba lui Nan” – Conacul lui Maldăr, Măldărăști, Vâlcea

Pensiunea “Casa Lia”, Valea Putnei, Pojorâta, Suceava

Pensiunea “Casa Cânda”, Sălașu de Sus, jud. Hunedoara

- Gastronomie

Pensiunea “Casa cu tei”, Sărata-Monteoru, Buzău

Pensiunea “Poarta Călimani”, sat Gura Haitii, Șaru Dornei, Suceava

Pensiunea “La Moară”, Peștișani, Gorj

“Ferma de la Bran” – produse tradiţionale, Bran, Brașov

- Programe, pachete de agrement/experienţe de vacanţă

Vila "Casa 9”, Eșelniţa, Mehedinţi

Vila « Anelisse Inn », Moieciu de Sus, Brașov – Experienţe de vacanţă pentru familii și copii

Vila "Siana", Bran, Brasov

“Casa Baciu Colacu”, Fundu Moldovei, Suceava

Pensiunea “Teodora”, Dorna-Arini, Suceava

CTM Rânca – infrastructură agrement de iarnă

Stâna-Popas “Putredu Moară”, Sângiorz Băi, Bistriţa-Năsăud

Pensiunea “Rustic Inn”, Pietroșiţa, Dâmboviţa

- Promovare în mediul online

Centrul de Informare Turistică Botoșani

- Puncte de Gastronomie Locala

PGL “La Fermă”, Sadova, Suceava

PGL “La Victoriţa lu’ Ilie”, Cormoaia, Sângiorz-Băi, Bistriţa-Năsăud

- Festivaluri tradiţionale/Evenimente regionale

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă, Primăria Vorona, Botoșani

- Premiu special – Aniversare 30 de ani agenţia de turism "Eximtur".

- Premiu special – Doamnei Lucia Nora Morariu, Eximtur – pentru promovarea destinaţiilor din România.

Crăciunul, povestea fascinantă a copilăriei noastre

Thu, 21 Dec 2023 08:22:48 GMT

Cine poate uita sărbătorile de Crăciun, care ne-au înfrumuseţat vârsta cea neprihănită a prunciei, umplând-o de bucurii? Cu toții depănăm din caierul vremurilor astfel de trăiri și de întâmplări neuitate. Vorbind despre sărbători, cu tot alaiul lor de tradiții, însoţite de necurmate nădejdi de mai bine, cu noianul lor de lumini și umbre, m-am simţit răpit de dulci amintiri, cu omături mari și viscole nemilostive, de imagini neșterse din care voiesc a vă împărtăși cu emoție și încântare.

Ne găsim în prag de sărbătoare. Colindătorii ne fac cunoscută vestea minunată a Nașterii lui Iisus. Nevoința postului, rugăciunile, dragostea și milostenia săvârșite de fiecare dup-a sa putere prefac sufletele noastre într-o peșteră primenită în așteptarea Pruncului Sfânt. Totul pare desprins dintr-o nesfârșită poveste, rescrisă an de an, iar noi devenim personaje ca de basm ale istoriei înomenirii lui Dumnezeu. Oriunde te întorci, tablouri uluitoare îţi încântă privirea și auzul: la ferestre, colinde; pe ulițe și străzi, cete de vestitori ai sfintei Nașteri; în văzduh, toacă și clopote ori sunete de zurgălăi; în biserici, cântări de preamărire aduse lui Dumnezeu Copilul; în casele credincioșilor, neamuri, prieteni, oaspeți, multă veselie, iar pe mese, alese bucate. Oricât de feerice ar fi sărbătorile de astăzi, oricâte milioane de beculețe s-ar aprinde, spintecând bezna nopții, oricât ne-ar ispiti freamătul cumpărăturilor, oricâte daruri am face sau am primi, totuși parcă odinioară sărbătorile erau învăluite mai stăruitor în parfumul sfintelor tradiții și al evlaviei.

Cine poate uita asemenea clipe, care ne-au înfrumuseţat vârsta cea neprihănită a prunciei, umplând-o de bucurii? Cu toții depănăm din caierul vremurilor astfel de trăiri și de întâmplări neuitate. Vorbind despre sărbători, cu tot alaiul lor de tradiții, cântece de stea, urături, pregătiri, îngrijorări însoţite de necurmate nădejdi de mai bine, cu noianul lor de lumini și umbre, m-am simţit răpit de dulci amintiri, cu omături mari și viscole nemilostive, de imagini neșterse din care voiesc a vă împărtăși cu emoție și încântare.

Astfel, îmi amintesc că în copilăria mea (petrecută în satul Erbiceni din județul Iași), așteptam cu toții, dar îndeosebi noi, țâncii, ca zăpada să se cearnă din sita văzduhului. Fumul, îngrămădit prin coșurile cuminți de pe casele megieșilor, ne amintea că trebuie să cam lăsăm hârjoneala, oferind un răgaz jocurilor nesfârșite și poznașului săniuș, ca să ne adăpostim la gura sobei, dezmorțindu-ne firavele trupuri zgribulite de vânturi ori șfichiuite de gerurile ce dădeau târcoale zilei. În preajma Crăciunului, toată lumea se afla într-o neostoită forfotă ce anima ulițele satului, până nu demult pustii ori trezite doar de glasul vreunui câine răgușit, care ținea morțiș să arate stăpânilor că-și merită codrul de pâine primit pentru serviciile aduse gospodăriei.

Cei mari cu ale lor, noi, copilandrii, cu ale noastre. După Sfântul Nicolae, se formau cetele de colindători și urători. Cu o seriozitate desprinsă, parcă, din vremuri străvechi, se adunau pe la casa câte unuia, începând repetițiile, dar și certurile, arvunirile sau felurite „afăceri”, ca între oamenii mari. Pe-nserate, sunete asurzitoare de dobe, buhaiuri, harapnice, împletite cu glasurile colindătorilor și urătorilor, cuprindeau satul. Fiecare parte a zilei avea specificul ei. Dacă seara era rezervată pregătirilor de colindat și urat, diminețile friguroase erau tulburate de glasurile sărmanilor purcei, care covițau de clocotea cerul că le-a venit sorocul, vestind masa îmbelșugată a gospodarilor în sfântă zi de sărbătoare. În ajun, sau cu o zi-două înainte, preotul satului se pornea cu icoana, să vestească tuturor că Hristos Se naște nu doar la Betleem, ci și în inimile celor ce și-au primenit sufletul și casa pentru emoționanta întâlnire cu dumnezeiescul odor. Mulți băiețandri animau venirea slujitorului Domnului prin strigări energice: „Chiralesa!!” Gospodinele, cu mânecile suflecate, terminând de dereticat odăile, se pregăteau să dea la rumenit cozonacii și colacii dolofani, nerăbdători să se încălzească nițel. Când auzeau strigătul chiralesei, aruncau vătraiele ori șorțurile pline de făină, semn al trudnicei lor osteneli, apoi se așezau cuminți lângă restul familiei, primind binecuvântarea preotului. Cele mai darnice îl ospătau pe păstorul lor duhovnicesc cu o prăjitură tradițională, numită „Pelincuțele Domnului” sau turtă cu julfă, care astăzi a devenit o raritate pe masa de Crăciun. După trecerea sacerdotului, așteptată cu multă emoție, jupâneasa îi răsplătea generos pe copii cu mere, nuci sau dulciuri.

Seara de ajun a Nașterii Domnului se învăluia într-o tainică și preafrumoasă lumină, ce transforma bezna nopții într-un Răsărit fără de sfârșit. Porneam să colindăm, întovărășiți cu frații, vecinii ori colegii de școală. Glasurile numeroaselor cete sfredeleau liniștea serii. O, ce veste minunată! se auzea deodată pe la casele gospodarilor, punându-se, chiar fără intenție, într-o admirabilă competiție: care grup cântă mai frumos, cine se aude mai tare? Generoase, gazdele ne dăruiau dulciuri, însoţite de câte un gologan, iar noi le făgăduiam să revenim la urat și semănat. Stau acum și mă întreb: dacă gospodarii cărora le-aduceam vestea Nașterii Sfântului Prunc nu ne-ar fi oferit nimic, oare noi, țâncii de atunci, i-am fi colindat? În pruncie nici nu ne puneam o asemenea problemă. Părinții ne spuneau: așa e tradiţia; dacă nu te duci, nu vine Moș Crăciun, botezat de comuniști cu numele rece, searbăd, de Gerilă. Începusem să înțeleg că obiceiul respectiv, pe lângă bănuții ori zaharicalele primite, făcea parte dintr-o rânduială încremenită între bătrâne veleaturi, de aceea o împlineam cu o nestăvilită bucurie.

Se pot povesti atât de multe despre sărbătoarea Crăciunului...! Eu n-am făcut decât să vă provoc. Cu nădejdea că veți continua fiecare să depănați dulci amintiri despre frumosul praznic, să nu uităm că Sfânta Naștere a Domnului constituie o parte din istoria iubirii lui Dumnezeu faţă de noi. Această iubire este lumina care împrăştie tot întunericul nostru, ajutându-ne să deslușim taina înomenirii lui Dumnezeu. De aceea vă fac poftire să privim cu luare aminte icoana Nașterii Pruncului Iisus, ca să-L vedem, dincolo de culori, execuție și stil, pe Însuşi Iisus, Dumnezeu prezent în istoria şi în viaţa noastră, în familia din Betleem, dar şi în familiile noastre, în bisericile unde ne adunăm să proslăvim sfânta Sa Naștere, dar și în inimile noastre.

Arhim. prof. dr. Mihail Daniliuc – Schitul Vovidenia, Vânători, Neamţ

Meniu tradiţional – Sărbători de iarnă, Pensiunea “Sf. Nicolae”, Aluniș, Prahova

Mon, 18 Dec 2023 09:20:32 GMT

Platou aperitiv, de răcituri și bunătăţi de Aluniș: șuncă de casă murată în usturoi, babic de casă, cașcaval din lapte de vacă, telemea de capră, piftie, tobă, lebăr, salată de boeuf, mușchiuleţ de porc crud- uscat, afumat în beci, ouă umplute cu mousse de muștar, cașcavea, mousse de telemea de vacă cu verdeţuri în con de pâine de casă; legume asezonate.

Feluri principale:

Sărmăluţe la tuci, cu carne de purcel, în varză murată, asezonate cu varză călită, jumări, smântânică și mămăliguţă

Obrăjori de purcel copţi în sos de vin roze, garnisiţi cu piure ţărănesc, platou de murături crocante.

Băuturi de casă, siropuri, vin fiert, ţuică fiartă;

Desert

Cozonac cu ciocolată și alune coapte, prăjituri de casă.

Pensiunea “Sf. Nicolae”****

comuna Aluniș, sat Aluniș nr. 10002A, Prahova

https://pensiuneasfnicolae.ro/

0740.021.651

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, Timișoara

Mon, 18 Dec 2023 09:02:29 GMT

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” s-a deschis la Muzeul Național de Artă din Timișoara . Este o expoziție care prezintă circa 100 de lucrări, dintre care 22 de sculpturi emblematice aduse de la muzee internaționale, plus fotografii și filme realizate de Constantin Brâncuși.

Expoziția dedicată celebrului sculptor Constantin Brâncuși poate fi vizitată în intervalul 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024.

„Expoziția scoate în evidență anumite aspecte ce evocă legătura artistului cu țara sa natală, cu arta și literatura românească, lăsând publicului libertatea să descopere aceste relații subtile după propriile intuiții și simțăminte. De aici, necesitatea de a prezenta etape importante din creația sa, punând accentul pe prima perioadă, ce poartă însemnele formării sale în România, și pe dialogul pe care l-a întreținut în permanență cu compatrioții săi prin participarea la diverse manifestări artistice” , spune Doina Lemny, curatoarea expoziției.

Există însă și lucrări de maturitate, în special de la muzeele internaționale, lucrări emblematice sau mai puțin cunoscute, care ies pentru prima oară din faimoasele colecții pentru a ajunge în România. În acest sens, expoziția beneficiază de împrumuturi excepționale de la Centre Pompidou, din Paris, care deține, prin Atelierul lui Brâncuși, cea mai mare colecție de Brâncuși din lume, de la Tate, din Londra, de la Fundația Guggenheim din Veneția, precum și din alte colecții particulare.

De asemenea, lucrările timpurii ale lui Brâncuși sunt aduse de la Muzeul Național de Artă al României și de la Muzeul de Artă Craiova. Numeroasele fotografii și cele două materiale video filmate chiar de către Brâncuși intră într-un dialog inedit cu operele expuse.

“Sărutul”, 1907, piatră de Marna

Lucrarea a fost prezentată publicului pentru prima dată în anul 1910, în cadrul expoziţiei grupului “Tinerimea Artistică”, la București. Ea a intrat în circuitul internaţional după ce artistul a prezentat varianta în gips a acesteia, la expoziţia din 1913, deschisă la Armony Show în New York.

Blocul de piatră cuboidal prezintă busturile a doi tineri uniţi într-o îmbrăţișare. Femeia cuprinde cu braţele sale umerii bărbatului, iar palmele sunt încruţișate de gâtul acestuia. Bărbatul vine în continuarea acestei îmbrăţișari, braţele sale întregind cercul.

Sculptură concepută în antiteză cu “Sărutul” lui Rodin, se remarcă prin renunţarea la orice detaliu nesemnificativ și concentrarea în gestul amplu al îmbrăţișarii ce contopește cele două siluete, redând astfel nemijlocit întreaga forţă expresivă a iubirii.

Se consideră îndeobște că, odată cu “Sărutul” lui Brâncuși, s-a născut arta modernă. ( text Muzeul de Arta Craiova )

“Domnișoara Pogany”, copie după varianta din 1913, bronz

Modelul lui Brâncuși a fost pictoriţa de origine maghiară Margaret (Margarit) Pogany, pe care artistul a cunoscut-o în 1911, la Paris. Prima variantă a lucrării a fost executată în marmură și se află astăzi în colecţia Muzeului de Artă din Philadelphia, ea a devenit celebră după ce artistul a prezentat varianta în gips a acestia la expoziţia din 1913, deschisă la Armony Show la New York, și a stârnit reacţii dintre cele mai controversate în presa vremii.

Detractorii au numit-o “un ou fiert așezat pe un cub de zahăr”, dar ea a rămas în istorie și în conștiinţa general drept “Zâna cea bună a sculpturii abstracte” și, într-o terminologie mai pronunţat filosofică, arhetipul figurii umane în arta modernă. (text Muzeul de Arta Craiova )

Text, foto: Bogdana Contras

Eveniment susţinut prin Programul Catena pentru Artă.

Eximtur – Vești din Turism în 2023

Mon, 18 Dec 2023 08:48:09 GMT

Finalul anului 2023 vine cu vești și statistici bune din turism, din partea partenerului nostru- Eximtur.

Conform studiilor și analizelor efectuate volumul de vânzări pentru anul 2023 a înregistrat valoarea de 48 milioane de euro, o creștere cu 20% faţă de anul precedent.

- Călătorii tip leisure – 63 % din vanzări (creștere cu 20% faţă de anul 2022)

- Călătorii de afaceri – 36% din vânzări (creștere cu 24% faţa de anul 2022)

Vești bune sunt înregistrate și pe segmentul de turism intern, destinaţiile turistice din România reprezentând 50% din vânzări, observându-se o creștere de 23%.

Acestora li se adaugă vânzările de bilete de avion și destinaţiile externe, fiecare cu câte 25%.

În ceea ce privește sejururile pe Litoralul Mării Negre, acestea au înregistrat o creștere de 14%.

“Pe parcursul anilor, România a ramas pentru noi destinația de suflet. Am avut parte mereu de o mare încredere și un mare suport din partea hotelierilor romani, ceea ce ne-a permis să devenim în timp unul dintre principalii furnizori de călătorii în România.

În toată această lungă poveste de călătorie ne-au fost parteneri clienții noștri, turiști și firme mici și mari, dar și partenerii de la alte agenții care revând produsele noastre. În cei 30 de ani EXIMTUR, companie românească de călătorii, a reușit să servească peste 4 milioane de turiști.

Încrederea și mulțumirea clienților este motivul existenței noastre și lumina poveștii noastre de călătorii.

La aniversarea celor 30 de ani din anul 2023, EXIMTUR – companie românească de călătorii, mulțumește cu respect și bucurie clienților EXIMTUR, partenerilor și echipei EXIMTUR!” ne-a declarat doamna Lucia Nora Morariu, Președinte și Administrator-

https://www.eximtur.ro/

30 Noiembrie – Sfântul Apostol Andrei

Tue, 28 Nov 2023 10:24:49 GMT

În tradițiile românești, ziua Sfântului Andrei este supranumită și Ziua Lupului. În tradiția populară se spune că lupii coboară din munte și se adună în haite de câte doisprezece. Pe 30 noiembrie, oamenii se fereau a rosti numele acestor animale (astfel încât să nu se întâlnească cu ei în următorul an).

Potrivit spuselor din bătrâni, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru a nu le merge rău în anul care vine.

Conform tradiției, în această zi sfântă, românilor care țin post negru li se împlinesc dorințele legate de însănătoșire sau căsătorie. Tot de Sfântul Andrei, copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.

Sfântul Andrei este cel care a propovăduit creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad. Apostolul a botezat greci şi geto-daci din aceste teritorii şi a hirotonit primii episcopi şi preoţi, aşa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare.

Potrivit unor credințe populare, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ținea doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze. Conform altor obiceiuri, nu era voie a se munci întreaga zi, iar cei care încălcau această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă amețeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arși cu apă fiarta, să fie bântuiți de strigoi, să aiba coșmaruri, să fie atacați pe drum de animale ori să le mănânce lupii vitele.

Pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.

(sursa:crestinortodox.ro)

Proiectul "BalneoMap" - Conferința "Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare"

Tue, 28 Nov 2023 10:17:57 GMT

În cadrul conferinței "Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare" peste 70 de experți din sectorul academic, economic și administrativ s-au întrunit în Palatul Victoria pentru discutarea viitorului balneologiei în România.

Proiectul BalneoMap - harta digitală a resurselor balneare din România - prezentat în cadrul conferinței - este un proiect special deoarece evidențiază bogăția națională, indiferent de statut, și prezintă poveștile localităților mici, izvoarelor ascunse și a băilor tradiționale uitate.

BalneoMap promovează cultura balneară, accentuând importanța prevenției, și face acest lucru într-un mod modern, interactiv și structurat. De asemenea, promovează ecoturismul și turismul durabil, aducând oamenii mai aproape de leacurile oferite de natură.

https://balneomap.ro/

1 Decembrie - Ziua Nationala a Romaniei la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"

Tue, 28 Nov 2023 10:08:08 GMT

1 Decembrie - Ziua Nationala a Romaniei la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" - accesul este gratuit pentru toti vizitatorii.

Cultura isi deschide portile pentru toti romanii! Expozitii, spectacole, concerte si multe alte surprize. Toate institutiile culturale din subordinea Ministerului Culturii vor fi deschise de 1 Decembrie, iar accesul este gratuit pentru toti vizitatorii.

Program Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” :

9.00-17.00- Targul de Sfantul Andrei

13.00- Onor, la Marea Sarbatoare...- Asociatia Traditia Militara, Bucuresti- defilare in costume militare caracteristice anului 1918 si ateliere tematice pentru copii- coordonator col. Mircea Stoica

13.45- recitalul muzicianul Daniel Vasilescu, (Sala VIP)

14.00- Bucuria Sarbatorii - Corul de copii “Prietenii Sfantului Nectarie” (Sala VIP)

14.30- Pe-al nostru steag e scris Unire- Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Romane, coordonator arhd. Mihai Buca (Sala VIP)

15.00- Lin mai lin- recital rapsodul Marian Vasile Ghica, Tezaur Uman Viu

14.00- Ateliere de creatie pentru copii cu tematica “Tricolorul si Unirea” : desen-pictura si tesut

Va asteptam la #1DecembrieCultural!

Pensiunea agroturistică “Jugul Țăranului”, Polovragi, Gorj

Tue, 28 Nov 2023 09:56:27 GMT

Polovragi este un loc plin de amintiri plăcute, unde poţi face o incursiune în trecut, la fierăria lui Petre sau în zone pline de istorie și tradiție, unde natura a fost foarte darnică și a lăsat nenumărate peșteri și locuri neasemuuit de frumoase.

Peștera Polovragi, măiestrie a naturii, Cheile Oltețului, cele mai înguste chei din Europa, Mănăstirea Polovragi, loc de adâncă smerenie și liniște sufletească, Peștera lui Corneliu Săbăreanu, cel ce a fost ani la rând duhovnicul Reginei Maria, Crucea lui Ursache, ocrotitorul Novaciului și Polovragilor sau ruinele dacice sunt doar câteva din minunile pe care le poți vizita dacă te afli la Polovragi. De asemenea, ospitalitatea caracteristică Olteniei de sub Munte și frumusețea interioară a oamenilor completează perfect acest peisaj de basm oferit de mama natură.

Popas la pensiunea agroturistica “Jugul Ţăranului”

O locație care se încadrează perfect în acest peisaj și te duce cu gândul la “a fost odată ca niciodată” este și agropensiunea “Jugul Țăranului”. O denumire simbolică ce te duce cu gândul la truda țăranului. Această „trudă” permanentă iese perfect în evidență imediat ce ajungi la pensiune.

O curte frumos aranjată, verde, plină de flori, o verandă plină de flori în plin soare și zâmbetul sincer și deschis cu care ești întâmpinat îți dau de înțeles că ai intrat în curtea unor oameni buni.

Situată departe de traficul din centrul localității, pensiunea agroturistică “Jugul Țăranului” din Polovragi vine în întâmpinarea musafirilor cu spații de cazare ce te transpun în trecut, lemnul fiind principalul element constructiv. Lemnul, fiind un produs natural, creează acea senzație de căldură, de bine și relaxare.

Decorațiunile interioare sunt făcute, aproape în întregime, manual, acest lucru scoțând în evidență dorința gazdei voastre de a fi totul așa cum a fost odată, când totul se făcea prin trudă, în timp îndelungat.

Toate spațiile de cazare sunt prevăzute cu baie proprie și toate condițiile necesare pentru a petrece un sejur de neuitat.

Titulatura de “agro” scoate în evidență faptul că tot ceea ce servești la masă este din fermă proprie sau de la producători locali autorizați. Gazda dumneavoastră este cea care vă va delecta papilele gustative cu preparate tradiționale locale care vă vor face să reveniți cu siguranță.

Camerele de la parter au vedere către curtea interioară, iar cele de la etaj oferă o priveliște de vis asupra împrejurimilor. Cheile Oltețului se văd, mândre, de pe terasă, iar munții din jur și liniștea fac din timpul petrecut aici un acumulator de relaxare și odihnă.

Spațiul verde disponibil și amplasarea lui în cadrul agropensiunii, în centrul curții, face deliciul copiilor și al adulților, deopotrivă, pentru că pot avea permanent prichindeii sub supraveghere. Veranda este locul ideal unde, în compania florilor și a liniștii vă puteți savura cafeaua sau puteți sta la o poveste cu gazdele și nu numai.

Agropensiunea “Jugul Țăranului” este prevăzută cu locuri de parcare și vă oferă acces la internet prin intermediul unei conexiuni wireless disponibilă pe toată suprafața proprietății.

Aici veţi găsi locația potrivită pentru a vă relaxa și a petrece clipe de neuitat în compania unor oameni minunați, iar împrejurimile pun la dispoziție locuri de un frumos izbitor indiferent de anotimp.

Pensiunea agroturistică “Jugul Ţăranului ”,

Str. Deceneu 85, Polovragi 217365, Gorj

0748 482 824

Text si foto: Adriana Roman

Toamna în satele din Pietra Craiului – Șirnea, Dâmbovicioara, Ciocanu

Mon, 27 Nov 2023 14:08:25 GMT

În lunile de toamnă observăm o tendinţă în creștere a turiștilor care aleg o destinaţie și din punct de vedere al peisagisticii specifice. În ultimii ani, satele de la poalele Pietrei Craiului (Șirnea, Fundata, Măgura, Peștera, Ciocanu, Dâmbovicioara,) farmecă vizitatorii oferind o sumedenie de posibilităţi de petrecere a vacanţelor: pensiuni turistice și agroturistice, cazări neconvenţionale și de tip glamping, cabane montane, drumeţii de o zi etc.

Vă prezentăm și noi o astfel de drumeţie pitorească datorită cromaticii pădurii și peisajului montan, cărările Parcului Naţional “Piatra Craiului” , în judeţele Brașov (Șirnea-Fundata) și Argeș (Dâmbovicioara, Ciocanu). Este vorba de un circuit Șirnea – Dâmbovicioara – Ciocanu , având ca obiective intermediare: zona Curmătura Groapelor, Cheile Brusturetului, Cabana Brusturet, satul Ciocanu și Șirnea. Traseul cu o durată de 4h ½ min are o dificultate ușoară spre medie, fiind accesibil tuturor categoriilor de turiști cu echipament montan adecvat. Traseul ce pornește din Șirnea până-n Curmătura Groapelor este marcat cu triunghi roșu, urmând apoi crucea galbenă până la Cabana Brusturet, apoi dungă galbenă până în localitatea Ciocanu, respectiv Șirnea.

În Parcul Naţional Piatra Craiului drumeţii au la dispoziţie 42 de trasee turistice să descoepere sălbăticia şi peisajele pitoreşti, cât şi tradiţiile şi comunităţile locale. Creasta Pietrei Craiului se remarcă drept cea mai înaltă şi cea mai lungă creastă de calcar din ţară (25 km), având înălţimea maximă în vârful La Om (Piscul Baciului) – 2328 m.

Plecând din Șirnea (1250m) , vom părăsi drumul auto cotind spre stânga, în urcare ușoară, pe uliţele bătătorite de ani. Ne vom orienta după marcajul turistic – triunghi roșu -. Adesea, privirea ne va fi furată de peisajul agropastoral, cu case risipite pe dealuri şi coaste de munte, cu fâneţe cu căpiţe printre care oile, vacile şi caii pasc în tihnă. Semeaţă, în urma noastră, creasta Bucegilor ni se înfăţișează în toată splendoarea. Din loc în loc mai găsim și gospodării tradiţionale cu case cu tindă, construite din bârne orizontale de lemn cioplite cu barda cu două sau patru feţe, cu zidărie de piatră la temelie şi cu acoperişuri cu şindrilă, din ce în ce mai rară, din păcate. Încă din vremurile străvechi, în aceste zone sătenii s-au ocupat cu creşterea animalelor, păstoritul şi prelucrarea lemnului.

Înainte de a ajunge în partea superioară a punctului “Curmătura Groapelor” – 1389 m , unde vom întâlni panoul informativ și săgeţi indicatoare, vom admira zările care se deschid, oferind perspective spectaculoase către întreaga localitate Șirnea și creasta Bucegilor. Vom continua în coborâre ușoară prin pădure până la o intersecţie de drumuri. Spre Cabana Brusturet, poteca se orientează spre stânga, urmărind noul marcaj bandă galbenă. Continuăm pe vechiul drum forestier, aproximativ 45 minute, și ne vom lăsa furaţi de spectacolul în calcare și stânci ce ne va conduce spre Cheile Brusturetului și cabana Brusturet.

Pentru a ajunge înapoi în Șirnea, vom continua în urcare ușoară spre Satul Ciocanu, prin păduri și pajiști ce oferă un spectacol aparte mai ales în lunile de toamnă. Vom continua pe marcaj bandă galbenă până la primele gospodării tradiţionale din satul Ciocanul, comuna Dâmbovicioara. Dupa aproximativ 1 h intersectăm drumul auto ce coboară până în centrul localităţii Șirnea, această bucată de traseu fiind comuna cu traseul ecoturistic tematic “Hoinăreală prin Șirnea” marcat cu omuleţ albastru.

În Șirnea vă recomandăm să vizitaţi Muzeul Etnografic “Nicolae Frunteș”, un loc impresionant dedicat tradiţiei și istoriei acestor locuri, Legendei Branului dar și o secţie dedicată sportului olimpic.

Masivul Piatra Craiului a devenit Rezervaţie Naturală începând cu data de 28 Martie 1938. Titulatura de „Parc Naţional” a fost primită în anul 1990, acesta întinzându-se pe o suprafaţă de 14766 ha în judeţele Braşov şi Argeş. Buna adminsitrare a rezervaţiei, conservarea biodiversităţii şi amenajările ecoturistice au făcut ca în anul 2005, Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului să primească Diploma Europeană a Consiliului Europei pentru Arii Protejate.

Fotografii, Text: Cristian Catana

Vă invităm să descoperiţi frumusetea drumeţiilor prin Piatra Craiului, cât și alte excursii și circuite tematice cu agenţia de turism “Scorilo Travel Vacanţe”. www.scorilotravelvacante.ro

“Apogeul artei preistorice europene – Cultura Cucuteni”, Muzeul Naţional de Artă Timișoara

Mon, 27 Nov 2023 13:54:56 GMT

Pentru Timișoara, anul 2023 este unul special, bucurându-se de titulatura de Capitală Europeană a Culturii. Alăturându-se orașelor Elefsina (Grecia) și Veszprem (Ungaria), Timișoara este gazda unei multitudini de manifestări care celebrează cultura în toate formele sale. Prin conferirea acestor titluri se urmărește promovarea durabilă a orașelor prin cultură, atragerea turiștilor și responsabilizarea comunităţilor în dorinţa unui impact pozitiv social și economic.

Expoziţia “Apogeul artei preistorice europene – Cultura Cucuteni”

Seria evenimentelor culturale care au tras numeroși turiștii a continuat prin expoziţa “Apogeul artei preistorice europene – Cultura Cucuteni”, găzduită în perioada 18 Mai – 1 Octombrie 2023, de către Muzeul Naţional de Artă Timișoara.

În tot acest timp viztatorii au avut ocazia să admire peste 200 de obiecte apaţinând celei mai importante colecţii de artă preistorică din estul Europei. O alăturare de istorie și cultură binevenită, cuprinzând podoabe și obiecte de artă cu o vechime de peste 5000 – 7000 de ani, unite într-o ceramică impresionantă, ce-a devenit rapid obiect de studiu pe întregul mapamond.

Din expoziţie nu au lipsit creaţii emblematice Culturii Cucuteni precum: “Hora de la Frumușica”, “Sfânta Familie”, “Gânditorul de la Târpești”, “Soborul Zeițelor”, statuetele antropomofe ale Complexului de la Ghelăiești, figurinele zoomorfe stilizate aparținând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni, zeițe antropomorfe și amfore ritualice, dedicate acestora etc.

O atracţie inedită a expoziţiei a reprezentat-o și posibilitatea de a îmbina vizita cu o audiție a unor creații muzicale ce puteau fi accesate prin intermediul unui cod QR.

„Opt piese muzicale, special compuse de artiștii Alexandru Hegyesi (Shanyio) și Robert Nedelcu pentru această expoziție, se îmbină perfect cu imaginile obiectelor expuse și te poartă într-o călătorie în timp, în vremurile imemoriale ale Civilizației Cucuteni, evocând elemente fizice primordiale cu caracter universal. Fiecare creație muzicală a fost inspirată de cele mai reprezentative lucrări ale expoziției”, au declarat reprezentanţii Muzeului de Artă Timișoara.

Specific culturii Cucuteni este elementul decorativ de tip spirală, pe o ceramică pictată în culori predominante – alb, roșu și negru. Primele mărturii aparţinând culturii Cucuteni datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Perioada de înflorire a acestui culturi este estimată între anii 5000 – 3500 î.Hr, curprinzănd zone din: Moldova, Nord-Estul Munteniei, Sud-Estul Transilvaniei.

„Această expoziție de anvergură, rod al colaborării dintre Academia Română și Complexul Muzeal Național Neamț, deținătorul unui patrimoniu reprezentativ pentru cultura Cucuteni, vine să completeze paleta preocupărilor Filialei Timișoara a Academiei și prin diseminarea valorilor patrimoniului cultural national” , a declarat Acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române,

Vizita spaţiilor expoziţionale face parte dintr-o “Art-Călatorie” mai lungă organizată de Asociația „Prietenii Muzeului Național de Artă al României” (PMNAR).

maria.pasc@prieteniimnar.ro

www.prieteniimnar.ro

Aceste evenimente sunt susţinute prin Programul Catena pentru Artă.

Text si fotografii: Maria Stoian

HoRes Conference 2023 - Turism

Mon, 27 Nov 2023 09:20:16 GMT

HoRes Conference 2023 – Turism a avut loc pe 03.11.2023, la Hotelul Caro din Bucuresti . Evenimentul a fost o ocazie buna pentru a analiza cum a fost anul 2023 pentru toate categoriile de unitati turistice, actualele provocari si oportunitati pentru afacerile din turism, precum si tendintele care se preconizeaza pentru anul urmator.

Maria Stoian , Presedinte Fondator ANTREC Romania , a fost speaker in primul panel al conferintei, in care analizam anul 2023 sustinând prezentări despre cum a fost anul 2023 pentru turismul rural, ecologic si cultural din Romania, daca si-au pastrat turistii autohtoni interesul aratat in pandemie pentru locatiile turistice rurale, in acest an in care nu au mai existat restrictii de calatorie spre destinatii externe, si in ce masura turistii straini, din ce in ce mai numerosi, sunt interesati de locatiile turistice din mediul rural.

Alaturi de Maria Stoian au speakeri in primul panel al conferintei: Mircea Titus Dobre, Florin Tancu, Molnar Akos, Radu Tanase.

In panelul 2 al HoRes Conference 2023 – Turism s-au abordat actualele provocari si oportunitati pentru afacerile din turism, cu speakerii: Simona Constantinescu, Calin Ile, Sebastian-Ionut Puznava, Cristina Huzum, Razvan Pirjol, Radu Savopol.

In panelul 3 s-a discutat despre noile obiceiuri de consum ale oaspetilor si tendinte in turism pentru 2024, pentru turismul de leisure, de city si balnear, cu speakerii: Marius Bazavan, Florentina Dumitrache, Horia George Szabo, Anca Cristea, Raluca Mandache.

Foto: HoRes

Pensiunea Maria Elena, Ponoarele, Mehedinți

Thu, 02 Nov 2023 11:49:26 GMT

Tărâm al basmelor, miturilor și legendelor, localitatea Ponarele, situată la granița dintre județele Mehedinți și Gorj, surprinde atât prin specificul mitic al locurilor cât și prin măreția impresionantă a peisajului și densitatea neobișnuit de mare a obiectivelor turistice, într-un areal relativ mic.

Cu siguranță, toată lumea a auzit de Podul lui Dumnezeu și de Peștera Ponoarele, dar, pe lângă aceste obiective demne de toată lauda, de menționat și cu o importanță deosebită pentru potențialul tuistic al zonei sunt Câmpul de lapiezuri, Lacul Zăton sau Pădurea de Liliac. De altfel, datorită Pădurii de Liliac s-a născut și festivalul cu același nume, festival deja cunoscut foarte bine la nivel național și nu numai. De asemenea, mai puțin cunoscute, dar deloc de neglijat sunt Cheile Băluței, Peștera Bulba sau catacombele de sub Ponoarele și Bisericuța de sub Stei.

Popas la pensiunea “Maria Elena”, Ponoarele

În acest loc plin de frumuseți naturale, am cunoscut o familie demnă de tot respectul, o familie pentru care ospitalitatea este cuvântul de ordine, iar zâmbetul face parte din „garderoba” zilnică - familia Ploscaru Ionel și Nicoleta. O familie cu totul și cu totul specială care mi-a demonstrat cu prisosință că la Pensiunea “Maria Elena” vei fi întotdeauna binevenit și bine primit.

La doar câțiva kilometri de obiectivele mai sus menționate, se află pensiunea “Maria Elena”. După aspect, multitudinea florilor și grija cu care este amenajată curtea îți poți da seama că proprietarii sunt oameni gospodari. Abia după ce intri în curte realizezi, de fapt, multitudinea facilităților pe care Pensiunea “Maria Elena” le are de oferit.

Parcarea se face în curtea pensiunii, chiar lângă corpul de clădire unde se face cazarea. De cum intri în pensiune te întâmpină voioase o sumedenie de flori bine îngrijite.

Din recepție se ajunge într-un hol unde, pe partea dreaptă sunt scările care urcă la camerele de la etaj, ceva mai în față holul spațios face loc privirii către livingul pensiunii, locul ideal unde poți socializa sau juca jocuri de societate, apoi urmează sala pentru servit masa și o sală de relaxare unde, amatorii de biliard își pot demonstra priceperea sau începătorii pot intra în tainele acestui joc.

Pe lângă acest lucru, spațiul, organizarea și paleta de culori a mobilierului și accesoriilor camerelor maximizează senzația de confort și intimitate. Ferestrele mari, aerul permanent proaspăt și liniștea zonei fac din Pensiunea “Maria Elena” o poveste care se încadrează perfect cu armonia și peisagistica localității Ponoarele.

În continuare, pe o alee ce urcă după corpul de cazare te întâmpină, pe partea stângă, primul foișor dotat cu toate cele necesare pentru prepararea oricăror feluri de mâncare.

Al doilea foișor urmează tot pe partea stângă, dar cu o capacitate mai mare a locurilor la masă.

Ambele foișoare sunt din lemn, acoperite și dotate cu grătar, cuptor, plită, chiuvetă și veselă, frigider, loc pentru pregătit masa și loc pentru servit masa. Ambele foișoare sunt flancate de grădini cu flori și beneficiază de atuul de a fi oarecum la distanță față de spațiul de cazare.

Astfel, o petrecere la foișor nu va deranja cu siguranță ceilalți musafiri din pensiune.

Imediat după foișoare, un loc de joacă pentru copii utilat cu toate cele necesare și pardosit cu material absorbant pentru o mai bună siguranță a copiilor reprezintă locul perfect pentru cei mici. Ceva mai sus, o terasă descoperită te lasă să admiri în voie peisajul plin de legende și povești al localităţii Ponoarele.

Pentru cei pasionați de sport, Pensiunea “Maria Elena” pune la dispoziție o sală de fitness dotată cu aparatura necesară celor ce doresc să se mențină în formă chiar și dacă sunt plecați de acasă.

Pensiunea “Maria Elena” din Ponoarele va fi întotdeauna un loc unde voi reveni de fiecare dată cu plăcere și cu sufletul deschis, nu numai pentru frumusețea peisajului și a facilităților oferite, dar mai ales pentru frumusețea sufletească și ospitalitatea familiei Ploscaru.

Pensiunea “Maria Elena,

Ponoarele, nr. 87, judeţ Mehedinți

0752112711/0724256404

https://pensiuneamariaelena.ro/

Text si fotografii: Adriana Roman

Expoziția de fotografie "PASTORAL "a artistei Alexandra Gogu.

Mon, 30 Oct 2023 09:16:51 GMT

Galeria Foișor a Centrului de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” Mogoșoaia a găzduit Expoziția de fotografie intitulată " PASTORAL" a artistei Alexandra Gogu

Alexandra Gogu este fotograf. A absolvit un master în Antropologie Vizuală la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Facultatea de Științele Comunicării, finalizată printr-o lucrare de licență cu tema „Comunicare vizuală. Storytelling-ul prin fotografie”.

Pastoral este o serie fotografică inspirată din vorbele rostite de Lucian Blaga – „Veșnicia s-a născut la sat”. Fiind născută și crescută în București, dar având bunici în comuna Chiojdu, județul Buzău, am remarcat diferența dintre viața la bloc și cea de la sat. Cu timpul, am învățat să apreciez liniștea și simplitatea cu care oamenii tratează în provincie viața. Aici totul pare atemporal, soarele strălucește mai tare, aerul de munte îmi curăță plămânii, inspirația este la cote maxime, totul pare mai colorat. Fotografiile din expoziție surprind viața la sat, cuprind timpul, liniștea, foșnetul frunzelor și cântecul păsărilor”.

“Art Encounters”, expoziţii inedite în Timișoara

Mon, 30 Oct 2023 09:07:05 GMT

Pentru Timișoara anul 2023 este unul special, bucurându-se de titulatura de Capitală Europeană a Culturii. Alăturându-se orașelor Elefsina (Grecia) și Veszprem (Ungaria), Timișoara este gazda unei multitudini de manifestări care celebrează cultura în toate formele sale. Prin conferirea acestor titluri se urmărește promovarea durabilă a orașelor prin cultură, atragerea turiștilor și responsabilizarea comunităţilor în dorinţa unui impact pozitiv social și economic

Bienala “Art Encounters”, Timișoara 2023

Ajunsă la cea de-a cincea ediţie “Bienala Art Encounters” a debutat în luna Mai, devenind un eveniment-reper al Capitalei Europene a Culturii – Timișoara.

Evenimentul Fundaţiei “ Art Ecounters ”, președinte Ovidiu ȘANDOR - reprezintă o armonizare a artei prin interacţiuni cu elemente de știinţă și ficţiune, unite în tema acestei ediţii – “My Rhino is Not a Myth”. Titlul-Motto se dorește a fi o legătură cu piesa de teatru Rinocerii a dramaturgului franco-român Eugen Ionescu.

Astfel, în perioada 19 Mai – 16 Iulie 2023, în mai multe spaţii expoziţionale – unele inedite – artiști veniţi din peste 20 de ţări au contribuit la identitatea culturală a Timișoarei.

Spaţii expoziţionale:

- Fundaţia “Art Encounters”;

- Comenduirea Garnizoanei Timișoara;

- Faber;

- Birourile ISHO;

- Muzeul Naţional al Banatului;

- Muzeul Naţional de Artă Timișoara;

- STPT Multiplexity – Depoul de tramvaie;

- Tramvai turistic;

“Debutând in anul 2015, Bienala Art Encounters devine cea mai importantană bienală din Estul Europei. Prin acest proiect încercăm să creăm o platformă cu care să sprijinim trei paliere ale activității noastre. Ne propunem să construim un demers care să fie puternic legat de oraș, în care folosim identificarea de noi spații care poate de mult timp nu au mai fost deschise pentru public și să le activăm pentru prima dată în cadrul bienalelor, arătînd potențialul lor pentru evenimente culturale, creînd și oportunitatea de a descoperi locuri și istorii ale orașului. Ne bucurăm să vedem că unele dintre aceste spații deschise de Bienala Art Encounters intră într-un circuit cultural obișnuit al Timișoarei. ” declară domnul Ovidiu Șandor, președinte Art Encounters, pentru “Observatorul Cultural”.

Depoul de tramvaie din Timișoara – spaţiu inedit de expoziţii

Dintre cele enumerate, un astfel de spaţiu expoziţional inedit care s-a bucurat de un real succes a fost vechiul depou de tramvaie al Timișoarei.

Ridicat începând cu anul 1927, actualul spaţiu expoziţional “STPT Multiplexitiy” este o mărturie a transformării unui loc de infrasturctură edilitară într-un veritabil centru de expunere al artei și tehnologiei.

Fostul spațiu al Depoului STPT a pus în scenă creaţiile și instalaţiile artiștilor Sebastian Moldovan, Lucia Ghegu și Albert Kaan, ducând vizitatorul într-o lune imaginată după un potential sfârșil al lumii. Scultpturi și forme diverse ne poartă spre un alt univers al imaginaţiei și creaţiei.

Totodată, fostul tramvai cu numărul 6 a devenit preţ de mai multe săptămâni gazdă a lucrării “Black cloud” – o instalaţie mobile cu sute de fluturi negrii, autor Carlos Amorales.

Vizita spaţiilor expoziţionale face parte dintr-o “ Art-Călatorie ” mai lungă organizată de Asociația „Prietenii Muzeului Național de Artă al României” (PMNAR).

maria.pasc@prieteniimnar.ro

www.prieteniimnar.ro

Aceste evenimente sunt susţinute prin Programul Catena pentru Artă.

Text si fotografii: Maria Stoian

Credinţa în Munţii Bucegi – Schitul Ialomicioara

Thu, 19 Oct 2023 09:30:34 GMT

Suntem la poalele muntelui Bǎtrâna, foarte aproape de inima Bucegilor. Paşii noştri au urmat calea veche de piatrǎ, desprinzându-se din drumul care ne-ar purta pânǎ în faţa Hotelului Peştera. Astfel, ascultând susurul Ialomicioarei pornim, în coborâre uşoarǎ pe-o cǎrare montanǎ care lasǎ locul, în unele porţiuni, podurilor metalice şi scǎrilor de piatrǎ, ca mai târziu, sǎ urcǎm panta domoalǎ ce ne va scoate în faţa Schitului parcǎ înghiţit de gura Peşterii Ialomiţei.

Schitul Ialomicioara a fost ctitorit de cǎtre Voievodul Ţǎrii Româneşti, Mihnea cel Rǎu, în secolul al XVI-lea pe locul în care, încǎ din cele mai vechi timpuri, sihaştrii se refugiau în cǎutarea liniştii şi sfintei rugǎciuni. Aşadar, încǎ din acele vremuri, acest loc a reprezentat simbolul credinţei munţilor Bucegi.

De-alungul anilor, bǎtrânul Schit de lemn nu s-a lǎsat biruit de blestemul focului. Ultima luptǎ pe care Schitul a pierdut-o cu focul nemilos a fost în anul 1961. De-atunci, timp de 35 de ani lǎcaşul n-a mai existat. Însǎ, credinţa a biruit pânǎ la urmǎ, în perioada anilor 1993-1996, perioadǎ în care Schitul a fost reconstruit şi pǎstrat în felul în care existǎ şi astǎzi.

În apropierea lǎcaşului de închinǎciune s-a ridicat şi un nou corp de chilii, situat chiar la intrarea în peşterǎ. Noilor construcţii li s-a alǎturat şi un corp destinat pelerinilor şi cǎlǎtorilor care doresc sǎ facǎ un popas spiritual pe-aceste meleaguri sfinte. Data de 29 iunie 1996 este o perioadǎ de referinţǎ pentru istoria Schitului din Bucegi, acesta fiind sfinţit de cǎtre IPS Arhiepiscop Vasile Costin, cu hramul "Sf. Apostoli Petru şi Pavel ".

În poiana situatǎ la 5 minute de Schit, în apropierea vechii Mǎnǎstiri Peştera Ialomiţei, s-a înǎlţat Noua Bisericǎ “Sf.Nifon” şi-o casǎ de odihnǎ. Acest nou lacaş de închinǎciune, înconjurat de chiliile cǎlugǎrilor, deţine hramul “Sfântul Ierarh Nifon”.

Astǎzi, aici, este locul ideal în care cǎlǎtorii se abat de la chemarea Platoului Bucegilor şi aleg aceastǎ zonǎ încǎrcatǎ de tradiţii şi sfinţenie, pentru a se reculege, pentru a simţi rǎcoarea Peşterii Ialomiţei, pentru a aprinde o lumânare sau pentru a descoperi filǎ cu filǎ, vechea poveste a sfântului Schit, aşa cum îndeamnǎ si Imnul Bucegilor, un bine cunoscut cântec montan: “Jos la Peştera întunecatǎ, stǎ bǎtrânul Schit uitat de ani, aici doina-ţi pare mai duioasǎ, îngânatǎ de bǎtrâni ciobani… ”

Schitul Ialomicoara este locul în care sfânta rugǎciune se împleteşte cu frumuseţea munţilor Bucegi, un cadru natural minunat, situat la înǎlţimea de 1.600 m, unde cǎlǎtorul va gasi momente de regulegere, de linişte, de contemplare, în timp ce Ialomicioara va purta poveştile mai departe, susurând prin apele ei de munte, sfinţenia acestor meleaguri.

Text și fotografii: Cristian-Alexandru Catană

Lansarea ediției XV-a a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat!

Wed, 18 Oct 2023 08:29:53 GMT

Înscrieți proiectele până pe 24 noiembrie 2023

ECOTIC, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a dat startul pe 3 octombrie înscrierilor în cea de-a XV a ediție a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat. Sunt invitate toate entitățile, care au desfășurat proiecte cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător, să își înscrie inițiativele desfășurate pe parcursul acestui an.

În cele 14 ediții de până acum, peste 700 de proiecte de mediu și CSR au fost înscrise în Gala Premiilor pentru un Mediu Curat de către companii, instituții publice sau de învățământ, ONG-uri din diverse zone ale României.

„Dorim ca, prin intermediul acestui concurs de tradiție, să aducem în atenția publicului inițiative și proiecte relevante pentru protecția mediului, dezvoltarea durabilă și de CSR derulate în țara noastră. Considerăm că prin promovarea acestor exemple concrete de bune practici încurajăm multiplicarea acestora și în alte comunități din România” declară Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.

Cine și unde se poate înscrie?

Înscrierile se fac online, pe platforma www.premiilepentrumediucurat.ro , până pe 24 noiembrie, iar categoriile sunt:

· PROIECTE DE MEDIU - 3 câștigători

La această categorie se pot înscrie proiecte desfășurate de orice tip de entitate: companie, instituție publică, primărie, ONG-uri, exceptând instituțiile de învățământ care au o categorie specială dedicată.

· PREMIUL SPECIAL dedicat JURNALIȘTILOR - 1 câștigător

· PREMIUL SPECIAL dedicat INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT - 1 câștigător

Pentru a marca această ediție aniversară, ECOTIC va acorda și un:

· PREMIUL SPECIAL (BEST OF) - 1 câștigător

În cadrul acestei categorii vor fi analizate toate proiecte câștigătoare în edițiile anterioare și cel care se dovedește durabil și cu rezultate remarcabile va fi premiat.

Implicarea publicului larg este binevenită și în această ediție prin NOMINALIZAREA de proiecte prin formularul dedicat de pe www.premiilepentrumediucurat.ro .

În urma nominalizării organizatorii îi vor contacta pe cei care implementează proiectele în vederea înscrierii acestora.

Jurizarea și decernarea premiilor vor avea loc în luna decembrie 2023.

Ediția a XV a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat este susținută de:

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Info Cons, Ambasada Sustenabilității în România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio România Cultural, RFI România, și EventsMax și Hotnews.

.........................................

CONTACT

Ema Cumpătă

Coordonator Comunicare ECOTIC

Tel: 0722.584.416

E-mail: ema.cumpata@ecotic.ro

27 Septembrie – Ziua Mondială a Turismului

Wed, 27 Sep 2023 08:38:58 GMT

27 Septembrie – Ziua Mondială a Turismului!

În fiecare an, la 27 Septembrie, un număr de 158 de ţări, şase teritorii şi peste 500 de membri afiliaţi Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO), sărbătoresc Ziua Mondială a Turismului.

La mulţi ani tuturor celor implicaţi în această frumoasă activitate! Alegeţi satele româneşti și destinaţiile rurale pentru viitoarele călătorii!

Vă tentăm cu câteva fotografii - locuri și repere ce fac cinste autenticităţii și diversităţii turismului românesc.

Ziua mondială a turismului a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în anul 1980. UNWTO a dorit ca prin organizarea diferitelor evenimente cu acest prilej să atragă atenţia opiniei publice asupra importanţei de ordin social, cultural, politic şi economic a turismului.

Reprezentanţii UNWTO stabilesc o temă anuală de dezbatere şi o ţară gazdă în fiecare an, punând astfel în prim-plan probleme de actualitate.

Tema propusă pentru 2023 este "Turismul și investiţiile verzi” conform https://www.unwto.org/world-tourism-day-2023. -

Pentru Ziua Mondială a Turismului 2023, UNWTO subliniază necesitatea unor investiții mai multe și mai bine direcționate pentru oameni, pentru planetă și pentru prosperitate.

Acum este momentul pentru soluții noi și inovatoare, nu doar investiții tradiționale care promovează și susțin creșterea economică și productivitatea.

Proiectul expozițional “după SCULPTURĂ / SCULPTURĂ după” , Timisoara

Thu, 14 Sep 2023 09:05:41 GMT

Pentru Timișoara anul 2023 este unul special, bucurându-se de titulatura de Capitală Europeană a Culturii. Alăturându-se orașelor Elefsina (Grecia) și Veszprem (Ungaria), Timișoara este gazda unei multitudini de manifestări care celebrează cultura în toate formele sale. Prin conferirea acestor titluri se urmărește promovarea durabilă a orașelor prin cultură, atragerea turiștilor și responsabilizarea comunităţilor în dorinţa unui impact pozitiv social și economic.

Proiectul expozițional “după SCULPTURĂ / SCULPTURĂ după” - 4 mai – 30 noiembrie 2023

Prin diversitatea evenimentelor organizate în Timișoara, facem un popas cultural într-un spaţiu inedit readus în atenţia vizitatorilor și revitalizat prin artă și cultură – “Cazarma U din Timișoara”.

Cunoscută drept “Cazarma Vienei”, construită în anul 1752, cu o arhitectură în stil baroc, clădirea cu parter și etaj a fost asediată în 1849, fiind reclădită sub forma unei cazarme pe trei etaje, dispusă în forma literei “U”, așa cum o regăsim și astăzi. De-a lungul anilor aceasta a mai purtat denumirile de “ Cazarma Franz-Joseph” și “ Școala Militară de Artilerie”.

Astfel, locaţia cuprinsă între Piaţa Mărăști și Piaţa Unirii din Timișoara este o gazdă-inedită a evenimentului “ După sculptură/Sculptură după ”, cuprinzând patru expoziţii permanente și mai multe invitate, întâlniri între peste 70 de artiști din domeniul sculpturii. Conceptul expozițional este dezvoltat de Sorina Jecza și Attila Kim prin Fundația TRIADE și Attila

Etajele, încăperile, holurile și scările cazarmei iau forma unei expoziţii muzeale unde vizitatorii vor admira galeriile și expoziţiile având ca temă centrală “Sculptura” dar prezentată în abodări diferite în funcţie de perioada istoriei acesteia. Pasajul de la etajul superior al Cazarmei oferă o vedere panoramică asupra întregului spaţiu expoziţional.

La fel ca în 2015, și acum ideea i-a aparținut Sorinei Jecza, directorul Fundației Triade.

“Orice loc poate să prindă viață, dacă îi dai viață. Așa că atunci când spunem <După sculptură/Sculptură după>, spunem implicit că există viață continuă. Există un organism care crește și care primește un suflu vital ori de câte ori noi avem entuziasm, avem iubire, avem ceva ce dă viață(...). Și e vorba de acest amplu proiect, care nu e al meu, l-am primit moștenire, sculptura în Casa Jecza e o moștenire de familie, iar această moștenire de familie trebuie să trăiască. De aceea am dorit să atătăm vitalitatea acetui gen de artă; sculptur a”, a declarat Sorina Jecza.

Expoziția "Monumental și efemer. Memorie sculptată”

Parte a acestui proiect, expoziția "Monumental și efemer. Memorie sculptată ", curatoriată de criticul de artă Ioana Vlasiu, are ca punct de pornire unul dintre arhetipurile sculpturii – coloana, o verticală umană.

În cadrul expoziției " Monumental și efemer. Memorie sculptată ”, sunt prezentate multiple ipostaze ale coloanei în sculptura românească, avându-i ca expozanți pe artiști precum Mircea Cantor, Andrei Cădere, Reka Csapo Dup, Doru Covrig, Darie Dup, Teodor Graur, Grupul Sigma, Peter Jacobi, Peter Jecza, Aurelia Mihai, David Morar, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Ion Nicodim, Mihai Olos, Alexandru Păsat, Silvia Radu, Mircea Roman, Elena și Marcel Scutaru, Virgil Scripcariu, Aurel Vlad, Victoria Zidaru

Vizita expoziţiilor face parte dintr-o “Art-Călatorie ” mai lungă organizată de Asociația „Prietenii Muzeului Național de Artă al României” (PMNAR) . Vom prezenta episodic și alte obiectivei alei vizitei culturale.

maria.pasc@prieteniimnar.ro

www.prieteniimnar.ro

CATENA este sponsor principal al evenimentului Timișoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii.

Text. fotografii: Maria STOIAN

Vită pe piatră cu salată rucola cu roșii cherry, specialitate din meniul Green Garden Resort Cicârlău

Thu, 14 Sep 2023 08:51:41 GMT

Prepararea cărnii pe piatră asigură păstrarea nutrienților principali și păstrează gustul inconfundabil al unei fripturi preparată la temperatură constantă. Practic, nimic din savoarea cărnii de vită nu se pierde și, în același timp, se elimină surplusul de grăsime.

Chef Dani Budai, la “Green Garden Resort” din Cicârlău, are grijă să prepare carnea de vită în așa fel aceasta să păstreze toate proprietățile și, în același timp, să surprindă prin aspect și prezentare.

Un loc important în meniul restaurantului Green Garden Resort îl ocupă vita pe piatră cu salată rucola și roșii cherry. Partea cea mai interesantă este că prepararea finală și platingul se face în fața clientului.

Astfel, oricine poate fi martorul flambării vitei pe piatră.

Toate ingredientele necesare pentru prepararea vitei pe piatră se aduc în fața clientului, apoi se începe procesul propriu-zis.

Carnea de vită, deja pregătită pe piatră în proporție de 70 % se feliază și se așează pe o plită încinsă în prealabil.

Se stropește bine apoi se aprinde pentru a da culoarea finală și a definitiva procesul de gătire. Uleiul de măsline, oțetul balsamic și condimentele sunt elemente care dau gust și savoare preparatului final.

Un ingredient care completează perfect o friptură de vită savuroasă este vinul, iar crama “Green Garden Resort din Cicârlău” vă poate pune la dispoziție o gamă variată de sortimente din producția proprie.

De asemenea, din oferta Green Garden Resort nu lipsește și tradiționala pălincă maramureșeană, soi de băutură spirtoasă care se păstrează în butoaie speciale pentru a-i conferi savoare și a asigura conservarea gustului și a tăriei.

Text, foto: Adriana Roman

Green Garden Resort, Cicârlău, Maramureș

Thu, 14 Sep 2023 08:45:10 GMT

Vrei să ai un concediu perfect? Ai planuri de un weekend de răsfăț? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci este în regulă să te întrebi cum ar fi să găsești tot ceea ce ți-ai putea dori într-un singur loc?

La doar 3 kilometri de Aeroportul Internațional Baia Mare, în localitatea Cicârlău se află “Green Garden Resort”. Am descoperit o locație de excepție, eleganţa clădirilor resortului, meniul restaurantului, bogăția sortimentelor de vinuri din cramă și, mai ales, ospitalitatea gazdelor și a personalului au făcut ca cele câteva zile petrecute aici să fie motivele principale pentru care vă invităm să descoperiţi acest resort.

“ Green Garden Resort” din Cicârlău este o locație primitoare, având spații generoase cu foarte mult verde, fiind înconjurat de un peisaj de poveste. Munții din imediata apropiere și cadrul se armonizează cu grădina, locul de joacă pentru copii, restaurantul, o clădire simplă, dar cu foarte mult bun gust amenajat, iazul cu pești din curte, crama și foișorul retras către intrarea în cramă, relativ departe de locurile pentru cazare. Totul este gândit și amenajat în așa fel încât cei care doresc să petreacă să nu deranjeze pe cei care doresc să se odihnească.

Este resortul unde poți să te relaxezi, să te distrezi sau să petreci momente unice cu partenerii tăi de vacanță!

Condiţii de cazare și facilităţi

Green Garden Resort din Cicârlău dispune de două clădiri pentru cazare, un restaurant cu bucătărie specializată în principal pe tradiţional fine dining, un vast spațiu verde cu un iaz cu pești,, loc de joacă pentru copii și o cramă cu foișor, locul perfect pentru o petrecere.

Camerele de la “Green Garden Resort” atrag prin simplitatea cromaticii mobilierului și accesoriilor și prin eleganță, în același timp, spațiile generoase amplifică starea de confort și relaxare.

Mobilierul est integrat în peisaj, feresatra din tavan poziționată exact deasupra patului imens și facilitățile din interior au făcut ca șederea să fie un adevărat festin al relaxării și al odihnei.

Există și camere dotate cu băi generoase prevăzute cu cadă cu hidromasj și ferestre care dau către curtea interioră sau către munți. Oricum, în oricare cameră ai sta, peisajul și condițiile de cazare îţi oferă confort și relaxare.

Restaurantul “Green Garden Resort” pune la dispoziția clienților până la 80 de locuri, iar aranjamentul mobilierului și decorațiunile din interior sunt deopotrivă cu influențe tradiționale dar și moderne. Mesele din lemn masiv, perfect finisate, geamurile mari care lasă să intre lumina naturală și zâmbetul permanent al personalului te fac să te simți cu mult mai bine decât acasă.

De bucătărie și preparate are grijă chef Daniel Budai, un bucătar de excepție pentru care fiecare preparat gastronomic trebuie să atingă perfectțiunea.

Astfel, hamburger-ul, specialitatea chef Budai, este preparat strict de el, coastele de porc la cuptor sunt, de departe, un etalon al gustului, iar ciolanul afumat în pâine reprezintă piesa de referință care te face să te simți ca în Maramureș.

De asemenea, friptura de vită pe pat de rucola se prepară și se flambează în fața clientului, iar salatele întruchipează gustul prospețimii și al asezonamentului perfect.

Restaurantul “Green Garden Resort” din Cicârlău, datorită localizării sale și a spațiului disponibil este perfect atât pentru evenimente de mici și medii dimensiuni cât și pentru evenimente corporate.

Din crama “Green Garden Resort” se servesc, în principal, vinurile proprii, albe, roșii sau spumante, vinuri păstrate la temperaturi de maximum 18 grade în condiții de umiditate specifice, vinuri ce înnobilează perfect gusturile preparatelor ce ies din bucătăria restaurantului. Crama restaurantului se află lângă foișorul prevăzut cu loc pentru servit masa și grătar cu loc pentru ceaun. Astfel, vinul va acompania perfect gusturile preparatelor făcute la grătar sau la ceaun.

Copiii sunt și ei în centrul atenției. Un loc de joacă pentru copii cu toate facilitățile asigură distracția și relaxarea celor mici, iar poziționarea locului de joacă face ca, indiferent unde stai, pe terasa restaurantului, la foișor sau în fața iazului, copiii să fie permanent sub supraveghere.

Cei care vă vor întâmpina, gazdele dumneavostră, soții Buda, sunt exemplu perfect de ospitalitate maramureșeană, un exemplu de la care mulți alții ar trebi să ia lecții. Ospitalitatea maramureșeană, cunoscută și recunoscută va veni în întâmpinarea dumneavoastră cu tradiționala pălincă și cu zâmbetul sincer și deschis al omului pentru care cea mai mare mulțumire este satisfacția celui care îi calcă pragul.

Green Garden Resort

Str. Ion Luca Caragiale, Cicârlău 437097

județul Maramureș

https://www.greengarden-resort.ro/

Text. foto: Adriana Roman

Casa memorialǎ “George Topîrceanu”, Nămăiești, Argeș

Thu, 14 Sep 2023 08:03:59 GMT

Casa memorialǎ “George Topîrceanu” din localitatea Nǎmǎieşti , judeţul Argeş, este situatǎ la aproximativ 6 km de municipiul Câmpulung, în apropierea altui obiectiv de interes turistic şi cultural, Mǎnǎstirea Nǎmaieşti.

Construitǎ de mâini dibace la început de veac, casa ţǎrǎneascǎ, cu pridvor larg s-a înǎlţat în mijlocul naturii muscelene în anul 1905. Deşi, nǎscut în Bucureşti, poetul George Topîrceanu n-a contrazis criticii vremurilor care scriau despre acesta, ca fiind de loc, din satul Nǎmǎieşti. Mai mult decât atât, Topîrceanu se mândrea cu originile sale de pe acele meleaguri care ani la rând i-au oferit atât linişte cât şi inspiraţie pentru operele sale atât de apreciate astǎzi. Poetul şi-a petrecut 8 ani din viaţǎ în casa ţǎrǎneascǎ din Nǎmǎieşti.

Aceasta a aparţinut de la început mamei sale, Paraschiva Topîrceanu, care a şi înfiinţat un atelier pentru ţesut covoare, în incinta Mǎnǎstirii de maici de la Nǎmǎieşti. Casa memorialǎ “George Topîrceanu” a intrat în patrimoniul Muzeului Municipal Câmpulung prin donaţia familiei Topîrceanu în anul 1958.

Casa memorialǎ “George Topîrceanu” ni se înfǎţişeazǎ ca fiind o construcţie tipic musceleanǎ, alcǎtuitǎ din parter, etaj şi pridvor la faţadǎ. Partea muzealǎ este distribuitǎ la parterul şi la etajul clǎdirii. Camerele interioare pǎstreazǎ intactǎ atmosfera în care poetul a trait. Observăm o varietate de exponate originale care au aparţinut marelui poet.

În interiorul casei memoriale vom gǎsi o serie de documente originale şi volume de poezii pe care autorul le-a publicat de-a lungul vieţii. Acestea-s completate de fotografii ale acelor vremuri şi de scrisori pe care marele poet şi le trimitea cu bunii sǎi prieteni, Panait Istrati şi Mihail Sadoveanu, acesta din urmǎ un adevǎrat camarad de nǎdejde şi un veritabil partener de vânǎtoare.

O scarǎ interioarǎ de lemn ne va conduce pe pridvor, ca mai apoi sǎ descoperim douǎ încǎperi având o dispunere simetricǎ. Vom găsi camera de lucru, în mijlocul cǎreia se aflǎ biroul pirogravat, alǎturi de biblioteca în care poetul îşi ţinea în siguranţǎ creaţiile. Pe lângǎ acestea, observǎm şi un vechi aparat de fotografiat, detaliu mai puţin cunoscut despre George Topîrceanu.

Continuăm turul și descoperim o cameră încǎrcatǎ de tradiţie, de linişte şi de vers. Mobilierul de epocǎ, alǎturi de covoarele şi de ţesǎturile purtând motive populare, oferǎ vizitatorilor o adevaratǎ scenǎ de culoare şi de specific tradiţional muscelean. Pe peretele din stânga observǎm obiectele de vânǎtoare, pe care poetul le mânuia cu iscusinţǎ în timpul partidelor de vânǎtoare.

Casa memorialǎ “George Topîrceanu” aparţinâd de Muzeul Municipal Câmpulung își așteaptă vizitatorii dornici să descopere acest colţ de inspiraţie al merelui poet.

George Topârceanu (n. 20 martie 1886, Bucureşti - d. 7 mai 1937, Iaşi) - poet, prozator, memorialist şi publicist român.

A condus împreună cu Mihail Sadoveanu revista “Însemnări literare” din 1919 şi revista “Însemnări Ieşene”, din 1936.

În anul 1926, George Topârceanu obţine premiul naţional de poezie.

La propunerea marelui său prieten, Mihail Sadoveanu, în 1936, el este ales membru corespondent al Academiei Române.

Dacă la vreo şezătoare literară apărea pe scenă Topârceanu, sala izbucnea spontan în aplauze. Dar nu în aplauze reci, care manifestă o admiraţie cerebrală, ci un joc zglobiu al mâinilor, mărturie de mulţumire şi plăcere...” (Demostene Botez)

Casa memorială “George Topîrceanu”

satul Nămăești, comuna Valea Mare Pravăț, Arges
Program vizitare: Marţi - Duminică 10-17; Luni închis

Text si fottografii: Cristian Catana

Flora din Parcul Național Retezat

Thu, 14 Sep 2023 07:52:18 GMT

Titulatura de primul “Parc Naţional” din România îi revine Retezatului. Având din anul 1935 statutul de parc naţional și arie protejată, “Parcul Naţional Retezat” (PNR) a fost înfiinţat datorită demersurilor profesorului Alexandru Borza, directorul Grădinii Botanice din Cluj și a biologului Emil Racoviță. Situat în partea de Sud-Vest a judeţului Hunedoara, Retezatul se înalţă semeţ cu peste 20 de vârfuri de peste 2000 de metri, ascuzând printre stânci peste 80 de lacuri glaciare. De aici și titulatura Retezatului de “ Tărâmul ochilor albaștri ”. Rezervaţia naturală se întinde pe o suprafață de 54.400 de hectare, având o altitudine cuprinsă între 800 m şi 2509 m (vf. Peleaga).

Rezervație a Biosferei, Parcul Național Retezat se află pe lista UNESCO a zonelor protejate, fiind declarat în anul 2000 „ Arie de importanță faunistică şi lepidepteorologică ”. Începând cu anul 2005, PNR devine primul parc național din România şi al cincilea de pe continentul european care se poate mândri cu certificatul „ Pan Parks ”, datorită conservării biodiversității. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, în luna iunie 2023, Rezoluția privind reînnoirea Diplomei Europene pentru Arii Protejate acordată Parcului Național Retezat pentru încă 10 ani, după acordarea ei în anul 2008 și reînnoirea din anul 2013.

Drumeții tematice pentru admirarea florei alpine în PNR

Pornind de la faptul că peste o tremie din flora României se regăsește în Masivul Retezat, acesta devine o destinaţie foarte ofertantă pentru drumeţii de vară, dar si in alte anotimpuri, cu echipament adecvat.

Cele mai spectaculoase peisaje dar și locuri ideale de observare a florei specifice se regăsesc în etajul alpin, în locuri unde există și posibilităţi de campare – zona lacului Bucura și a lacului Zănoaga.

Drumeţii au la dispoziţie o serie de trasee montane marcate cele mai facile porţi de acces spre înălţimi fiind din zona Poiana Pelegii sau Cârnic – Cabana Pietrele.

În lunile Iunie, Iulie pajiştile și stâncăriile situate la peste 2000 de metri ascund majoritatea speciilor florei alpine, dar un farmec aparte este dat de tufele de rhododendron care înfrumuseţează în roz peisajul montan. Alături de acestea se mai pot admira: specii de gențiană, floare de colt,iarba gâtului, Papucul Doamnei,, Sângele Voinicului etc

Masivul Retezat ascunde printre stâncile sale o importantă diversita te floristică, transpusă în cele peste 1200 de specii de plante superioare, dintre cele peste 3450 de pe teritoriul României. Existența a mai mult de o treime din flora României în ținutul alpin al Retezatului constituie încă un motiv în plus pentru conservarea cât mai eficientă a acestui areal montan..

Conform articolului 43 din Regulamentul PNR, este interzisă culegerea şi colectarea florilor în Parcul Național Retezat.

Ştiați că...

- Parcul Național Retezat a fost una dintre opțiunile finale ale Fundației „New 7 Wonders”, organizație care a reuşit în anul 2011 să stabilească cele şapte minuni ale lumii contemporane (obiective create de om)?

- Flămânzica (Drama dorneri) este prima plantă endemică semnalată din punct de vedere cronologic pe teritoriul Parcului Național Retezat? Aceasta a fost descoperită în anul 1858 de către Johann Heuffel - lugojean născut în Slovacia și considerat pionier al medicinei homeopate. El a descoperit peste 50 de plante care acum îi poartă numele.

Text și fotografii: Cristian-Alexandru Catană

Expoziția „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc” la Muzeul Național de Artă al României.

Thu, 31 Aug 2023 07:12:53 GMT

Expoziția „ Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc ” este găzduită de Muzeul Național de Artă al României , putând fi vizitată până pe 17 Septembrie 2023.

Vizitatorii vor admira peste 120 de lucrări de pictură din colecția MNAR multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România.

La 185 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, evaluarea moștenirii sale artistice s-a oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui ethos național pe care atât contemporanii pictorului cât și generațiile care au urmat l-au sesizat și apreciat. De aceea, lucrările sale sunt acompaniate de o selecție de citate din scrierile ce privesc opera sa pe întreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Pleșu.

Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziției noastre este și acela de a focaliza atenția publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepționalului său talent.

„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român ” consideră dr. Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al MNAR.

Expoziția a fost realizată de un colectiv al MNAR compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Restaurare pictură: Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Raluca Bivol, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu. Restaurare rame: Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea, Cătălina Negoiță.

Din partea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au colaborat conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.

Aspecte din Universul creaţiei lui Nicolae Grigorescu

Născut în data de 15 Mai 183 în localitatea Pitaru, judeţul Dâmboviţa, Nicolae Grigorescu, veritabil simbol naţional, este recunoscut drept fondatorul picturii moderne românești.

Cu o ucenicie în domeniul picturii începută în jurul vârstei de 10 ani, în atelierul de creaţie al pictorului ceh Anton Chladek, tânărul Grigorescu învaţă să picteze icoane pe care ulterior începe să le vândă prin diverse târguri. Astfel, reușea să contribuie la susţinerea familiei care nu se confrunta cu o situaţie materială foarte bună.

Stând mai mult pe lângă pictori de biserici și zugravi, Nicoale Grigorescu începe în jurul vârstei de 15 ani să picteze icoane pentru biserici în Băicoi și la Căldărușani. Criticii vremurilor au fost surprinși de talentul avut de la o vârstă atât de fragedă, astfel că Nicoale Grigorescu a continuat să dăruiască din talentul său în tot mai multe lăcașuri de cult: Mănăstirea Puchenii Mari, Mănăstirea Zamfira, Mănăstirea Agapia.

În anul 1861 Nicolae Grigorescu își începe studiile la Paris graţie intervenţiei ministrului Mihai Kogălniceanu, care recunoscându-i talentul i-a asigurat o bursă de studiu. Cursurile au început initial în cadrul Școlii de Belle-Arte și continuând cu Școala de la Barbizon, unde Nicolae Grigorescu își va contura și mai bine stilul și compoziţia.

Totodată, Nicolae Grigorescu s-a remarcat și ca pictor pe front, fiind convocat și participând între anii 1877-1878 la Războiul de Independenţă, alături de aramata română în luptele de la Rahova și Griviţa – evenimente transformate ulterior în veritabile compoziţii artistice - „Atacul de la Smârdan” fiind un reper în acest sens.

Sfârșitul vieţii îl găsește în atelierul său din Câmpina – actuala casă memorială de astăzi. Ultima perioadă a vieţii și-a dedicat-o firescului rural, ca o întoarcere spre rădăcini, Celebrele portrete de ţărănci, carele cu boi, drumurile prăfuite de ţară, viaţa satului autentic românesc – sunt daruri înrămate pe care noi le putem despacheta și simţi, astăzi, admirând minunatele expoziţii ale mareului artist Nicolae Grigorescu.

Știaţi că…

- În anul 1853, după moartea tatălui, familia lui Nicolae Grigorescu se mută în București, în Mahalaua din Cărămidari? Acolo va începe să picteze primele iconiţe;

- “Nicu” era prima semnătură pe care Nicolae Grigorescu, o avea în colţul icoanelor și picturilor bisericești?

- Timp de aproape 3 ani, Nicolae Grigorescu a pictat în mănăstirea Agapia? Ulterior a înfiinţat la Agapia o școală de pictură destinată măicuţelor;

- Aflat în vizită la mănastirea Agapia, Mihail Kogălniceanu (ministrul în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza) a apreciat calitatea picturilor lui Nicoale Grigorescu, insistând ca acesta să beneficieze de o bursă pentru studii în Franţa.

- În anul 1899 devine membru de onoare al Academiei Române?

- În anul, Nicolae Grigorescu a pictat celebrul tablou „Păstorița” pe care i l-a dăruit bunului său prieten, Alexandru Vlahuță?

- În data de 21 iulie 1907, Nicolae Grigorescu moare la Câmpina, lăsând neterminată ultima sa lucrare - “Întoarcerea de la bâlci”.?

Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos… ” Alexandru Vlahuță

De remarcat este activitatea Asociației „Prietenii Muzeului Național de Artă al României” (PMNAR) care a susținut organizarea și promovarea expoziției „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. A fost realizată o campanie de promovare a expoziției, lucrări ale marelui pictor român însoțite de invitația de a vizita expoziția apar pe autobuze care circulă în București. De asemenea, PMNAR a organizat tururi ghidat atât pentru membrii asociației cât și pentru elevi și studenți.

maria.pasc@prieteniimnar.ro

www.prieteniimnar.ro

Text și fotografii: Cristian Catană, Bogdana Contras

Acest material este oferit de Programul Catena pentru Artă.

„Forme și culori” și lansare de carte „Întoarcere acasă” de Daniel Întuneric

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 22 Aug 2023 08:02:04 GMT

Memorialul Ipotești, judetul Botosani – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” , invită publicul, în data de 25 august 2023, la un eveniment dublu: vernisarea expoziției artistului plastic Kato Vladimir, „Forme și culori”, și lansarea cărții „Întoarcere acasă” de Daniel Întuneric.

Vernisajul va avea loc la ora 11:00. Prezintă: Ioan Serediuc și Liviu Șoptelea

Memorialul Ipoteşti − Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu
Botoşani, com. Mihai Eminescu, loc. Ipoteşti, 717253

Bunătăţi pescărești din Cazanele Dunării Pensiunea “Steaua Dunării” și Vila “Casa 9”, Eșelniţa

Thu, 03 Aug 2023 08:43:28 GMT

Ajunși în Clisura Dunării, turiștii se pot bucura de un sejur relaxant în Eșelniţa la pensiunea “Steaua Dunării” – prima pensiune deschisă în zona Cazanelor Dunării și la recent inaugurata Vila “Casa 9”. Această nouă și elegantă structură este o continuare a poveștii de succes, practic o transmitere din generaţie în generaţie a pasiunii pentru turism în familia Oniga, unde Doru, Mariana și fiii, Cătălin si Madlene fac cinste acestor locuri.

Situate într-un peisaj pitoresc dunărean, pe drumul naţional DN57 ce leagă Orşova de Moldova Nouă, la aproximativ 50 km de Drobeta Turnu-Severin “Steaua Dunării” și “Casa 9” își vor răsfăţa turiștii cu o invitaţie la masă, pe malul Dunării, cu bunătăţi specifice acestor meleaguri.

Propunere Meniu cu bunătăţi de pește

Bucătăria pensiunii oferă în cadrul meniului variat , o gamă bogată de preparate din peşte proaspăt de Dunăre, de diferite soiuri cum ar fi: somn, şalau, crap, icre cât și alte preparate. Turiștii pot beneficia de condiţii de pensiune completă, demi-pensiune, în funcţie de dorinţe.

Ciorbă de pește

Saramură de crap

Saramură de somn

Mix de pește prăjit: șalău, șomn, crap, fitofag – alături de mămăligută și mujdei;

Condiţii de cazare

Pensiunea “Steaua Dunării” – 23 camere / 50 locuri, restaurant, terase;

Vila “Casa 9” : 6 camere duble + 1 studio de luxe, restaurant & cocktail bar, piscină apă sărată.

Agrement

terasă cu şezlonguri;
piscină cu apă sărată;
Spa;
parcare proprie;
ponton pentru agrement nautic şi pescuit;
şalupă de agrement 12 persoane;
croazieră pentru cupluri;
Waterski, Wakeboard, Tubing;
barcă de pescuit;

Pensiunea “Steaua Dunării”, Vila “Casa 9”

Eşelnita, str. Dunării, nr. 1016, 1102
(DN 57 Orşova - Moldova Nouă, Km 14 + 800)
Tel:0722.207.918 / +40741.240.650

www.steaua-dunarii.ro

https://vilacasa9.ro/

Cujneria sau arta cusutului pieptarelor la Moisei, Maramures

Thu, 03 Aug 2023 08:29:00 GMT

Cu toții admirăm un costum tradițional atunci când, în cadrul unor evenimente sau sărbători, avem ocazia să îl vedem, însă foarte puțini știu câtă muncă se află în spatele acestei creații unice. Tradiția cusutului este renumită și recunoscută internațional, motiv pentru care costumele tradiționale românești sunt foarte apreciate de cunoscătorii din lumea largă.

În perioada petrecută la Moisei am avut plăcuta surpriză și onoarea, totodată, să fiu introdusă în tainele cusutului pieptarelor sau cujneritului cum i se spune aici, o tradiție păstrată de veacuri ce simbolizează un singur lucru, acela că moiseienii nu și-au uitat rădăcinile și duc mai departe, cu mândrie, tradiția și arta confecționării portului țărănesc, o propagă din generație în generație folosind uneltele din vechime dar și modul de utilizare a acestora.

Acest meșteșug a fost documentat la tanti Ileana din Moisei, cunoscută local ca Ileana cujnerița, femeie trecută de 70 de ani care încă lucrează la pieptare și se mândrește cu acest lucru.

La prima vedere culorile vii și bine conturate creează falsa senzație că pieptarul este cusut industrial, dar la o privire mai atentă ai să remarci micile imperfecțiuni care trădează lucrul manual. Așa se face că, fiecare pieptar este unic în felul lui chiar dacă este confecționat de aceeași persoană. Toate formele și decupăturile sunt făcute manual, fără șabloane sau alte instrumente ajutătoare.

Pentru început există niște termeni care trebuie lămuriți pentru a înțelege mai bine procedeul de fabricație. În vechime, se folosea blana de oaie sau de miel, dar datorită faptului că era foarte greu de păstrat datorită moliilor, la ora actuală se folosește blănița artificială. O blaniță foarte moale, albă, pufoasă care scoate perfect în evidență contrastele de culoare și modelele create manual.

Ca termeni specifici, locali, avem:

“prima”- partea inferioară a pieptarului, cea neagră din jurul taliei;

“cranga mică” – bentița albă de pe față ce coboară de la umeri până la subțioară;

“cranga mare” – bentița albă de pe spate ce coboară de la umăr până la talie;

“podul sau poducul” – bucata de piele ce face legătura dintre față și spate și se întinde de la subțioară până la talie;

“curele împletite” – curelușe foarte fine din piele împletite și răsucite cu ajutorul cărora se leagă podul sau poducul de fața și de spatele pieptarului. Practic este modul de legătură dintre pod și fața, respectiv spatele pieptarului;

“stic” – bentița albă de deasupra primei și cea dintre cranga mică și poduc pe față sau cranga mare și poduc pe spate;

„cărmăjie” – piele foarte fină, albă, maro sau neagră, din care se fac modelele de floare de pe fața și spatele pieptarului, curelele împletite și decupăturile pentru broderie;

“potricală” – preducea, instrument cu care se decupează circular bucățele din piele de diferite dimensiuni;

“bumb” – podoabă rezultată în urma încingerii pe plită a pielii tăiate cu potricala. Datorită temperaturii foarte mari, respectiva bucată de piele se strânge foarte rapid și devine foarte dură, ca un nasture sferic, dar de piele. Acest nasture se coase apoi, manual, pe fața și pe spatele pieptarului;

“struți” – ansamblul de mai mulți bumbi cusuți în centrul florilor de cărmăjie pe fața și pe spatele pieptarului.

Practic, fiecare pieptar este un ansamblu modular compus din diferite bentițe cusute și brodate, care sunt apoi îmbinate cu măiestrie dând pieptarului un aspect unitar. Coaserea se face numai cu ațe colorate natural și din elemente naturale.

Fiecare pieptar este unic și, aici, intervine imaginația și experiența fiecărei cujnerițe. Modelele ce sunt cusute cu o abilitate de invidiat, se realizează din memorie, venind parcă din memoria trecutului și a neamului ce a trăit pe aceste meleaguri. Nu există un manual pentru acest meșteșug ci există doar dorința de a evolua și a face un lucru perfect de la început până la sfârșit.

Tanti Ileana a fost cea care a făcut o demonstrație de cusut pieptare. Mâinile îi alegau spințare printre firele colorate care o dată înfipte în piele începeau să prindă formă. Este fascinant să vezi cum din nimic se naște un model superb, care alăturându-se altui model, dădeau viață unei adevărate opere de artă.

În timp ce cusea tanti Ileana povestea. Cum a învățat ea de mică arta cusutului și cum fura meseria de la bătrânele satului, câtă muncă este pentru crearea unui pieptar și cât de mult durează. Astfel, un pieptar pentru o persoană matură se confecționează între 30 și 45 de zile, în funcție de mărime. O muncă titanică ce necesită o vedere ireproșabilă și un simț artistic desăvârșit. Tanti Ileana parcă întinerea pe măsură ce povestea. Astfel, tradiția cujneritului a devenit povestea de viață a celei ce duce mai departe tainele creației pieptarului de Moisei.

Text și fotografii: Adriana Roman

Descoperind Dobrogea și Delta Dunării cu „Verada Tour”

Wed, 02 Aug 2023 08:13:19 GMT

Pentru turiștii dornici să descopere ospitalitatea și poveștile Deltei Dunării și Dobrogei, „Verada Guesthouse” din localitatea Somova, judeţul Tulcea este o alegere optimă.

Fie că doriţi un sejur relaxant într-o pensiune tradiţională cu grădină cu parfum de lavandă sau optaţi pentru o incursiune pe canalele Dunării sau vreo drumeţie pe creste hercinice ale Măcinului, echipa „Verada Tour” va satisface orice dorinţă. Dacă la acestea mai adaugăm și savoarea unei mese pescărești ca mai apoi sa alegeţi un program de degustare de vinuri dobrogene...experienţa de vacanţă va fi una de neuitat.

Condiţii de cazare la „Verada GuestHouse”

Potrivită pentru grupuri de prieteni și familii, pensiunea situată la 15 km de orașul Tulcea, asigură o capacitate de 10 adulţi + 2 copii, în 3 camere matrimoniale (parter) şi 1 apartament cu 2 camere (mansardă).

Facilităţi:

- 3 camere matrimoniale + 1 apartament. Dotări: baie proprie, WiFi, Aer Condiţionat, Tv, Frigider;

- bucărărie comună spaţioasă la dispoziţia turiştilor;

- salon pentru servirea micul dejun;

- spaţiu amenajat pentru grătar în aer liber;

- terasă şi foişor pentru relaxare şi servirea mesei;

- spaţiu de joacă amenajat;

- curte cu lavandă;

- 3 locuri de parcare.

Programe turistice, croaziere şi experienţe de vacanţă marca “Verada Tour”

- “Croazieră ecologică cu catamaran solar în complexul lacustru Somova-Parcheș;

- Apus de soare în 2 pe apele Dunării;

- Excursie panoramică în Delta Dunării cu vizitarea satului pescăresc Mila 23;

-Excursie panoramică în Delta Dunării cu vizitarea oraşului Sulina şi vărsarea Dunării în Marea Neagră

- Excursie la Colonia de păsări din lacul Coteţe;

- Cetăţile Dobrogei: Enisala, Argamum, Histria – 1 zi.

- Frumuseţile Dobrogei: Munţii Măcin, Crama La Sapata, Lacul Iacob Deal;

Verada Tour, Tulcea

Rezervări, informaţii:

0755.500/601 / 0723.228.756

https://veradatour.ro/

Ruta cultural turistică a muzeelor în aer liber din România

Mon, 10 Jul 2023 11:06:50 GMT

Un nou produs turistic apare pe harta rutelor tematice din România. “Ruta cultural turistică a muzeelor în aer liber din România”, dezvoltată la nivel național și recunoscută de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), a fost lansată oficial.

Programul turistic propune turiștilor o călătorie printre tradiţii în 11 obiective turistice și culturale din domeniul patrimoniului etnografic al României.

Din “ Ruta cultural turistică a muzeelor în aer liber ” fac parte: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Sibiu, Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Maramureșului, Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Țării Oașului din Negrești Oaș, Muzeul Național al Bucovinei – Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul Haszmann Pal din Cernat, Covasna, Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, Muzeul Satului Brănean din Bran, Brașov, și Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești.

Romania - 5 propuneri la Concursul "BEST TOURISM VILLAGES 2023"

Wed, 28 Jun 2023 13:27:03 GMT

R omânia participă cu 5 propuneri la concursul Best Tourism Villages, ediția 2023, lansat de Organizația Mondială a Turismului (OMT).

Polovragi (județul Gorj),

Eibenthal (județul Mehedinți),

Gura Siriului (județul Buzău)

Biertan (județul Sibiu)

Ciocănești (județul Suceava)

sunt cele 5 sate propuse pentru participare, la nivel mondial, în cadrul concursului.

Satul Rășinari, județul Sibiu, care a ocupat locul I la concursul organizat in anul 2022, la nivel național , a fost desemnat unul dintre satele Best Tourism Villages, la nivel mondial.

Propunerile de anul acesta au fost atent selecționate de către echipa de specialiști din cadrul ministerului.

În urma evaluării de către comisia OMT, satele selectate vor fi desemnate Best Tourism Villages sau vor fi incluse în Programul Upgrade, prin intermediul căruia vor beneficia de suport din partea OMT și a partenerilor pentru îmbunătățirea domeniilor de activitate, conform rezultatelor evaluării. Ambele nominalizări presupun și includerea în Rețeaua Best Tourism Villages. Rezultatele vor fi transmise în luna decembrie 2023.

Rafinament în Meniul pensiunii “La Mesteceni", Sălicea, Cluj

Wed, 28 Jun 2023 13:06:27 GMT

Situată în localitatea Sălicea, la 13 km de municipiul Cluj-Napoca, pensiunea “La Mesteceni” cu o capacitate de 10 camere duble, este o soluţie optimă pentru turiştii care vor să se retragă într-un loc liniştit, să petreacă timp de calitate ori singuri, ori alături de cei dragi. Fostă câștigătoare a premiului “Margareta de Aur”, pensiunea “La Mesteceni” reprezintă visul, eforturile și rezultatele Ioanei Oprea, transformate în realitate.

Noi am creat locul, tu vino si colecționezioneaza cat mai multe stări de bine!”, ne invită să descoperim locul și stările, Ioana Oprea, proprietar “La Mesteceni”.

Propuneri din Meniul Restaurantului “La Mesteceni”.

Salată de vinere cu roșii cherry

Salată cu Frunze verzi, boabe de fasole, roșii uscate, rodie și dressing de muștar

Supă aromata cu vită, legume verzi și tăiţei de orez,

File de păstrăv la tigaie, mămăligă grill și sos de usturoi

Cocoșel la cuptor cu cartofi dulci copţi, sos alb cu feta și usturoi

Tigăiţă cu cârnaţi, salată de fasole cu ceapă roșie, muștar Dijon cu miere

Cremă de fistic cu Krantz de amaretti și fulgi de migdale

Ravioli roz cu sos de ciocolată albă și zmeură

Profiterol cu cremă de vanilie și îngheţată.

Restaurantul și terasa pensiunii funcționează cu circuit deschis, prioritar pe bază de rezervare, de Joi până Duminică.

Pensiunea “La Mesteceni”

http://lamesteceni.ro/

info@lamesteceni.ro

0371789110

Sălicea nr. 86, Cluj

Relaxare la Casa “Valea Cernei”

Wed, 28 Jun 2023 12:17:52 GMT

Parcul Național Domogled – Valea Cernei se află pe teritoriul administrativ a trei județe, Gorj, Mehedinți și cea mai mare suprafață, pe teritoriul județului Caraș Severin. Marcată de cascade, arbori seculari, peisaje carstice cu aspect selenar, Valea Cernei atrage prin sălbăticie, frumusețe și, poate cel mai important, apropierea de natură și sentimentul de liniște și relaxare al apelor prăvălite de la înălțime. Pe cursul acestui râu mirific, am găsit, la Isverna, o locație care se află în perfectă concordanță cu natura, Casa Valea Cernei.

Situată pe drumul ce leagă orașul Târgu Jiu de stațiunea Băile Herculane, Casa “Valea Cernei” este un colț de rai pe malul râului Cerna, ce a sfredelit în stânca dură a Munților Mehedinți.

Cum vii de la Târgu Jiu și mergi către Băile Herculane, este imposibil să nu remarci construcția ce se înalță pe partea dreaptă a drumului. O clădire impunătoare care atrage privirile de cum apare în raza viziuală. Dacă stau bine să mă gândesc, exact asta m-a atras: localizarea și împrejurimile.

Mergând către Băile Herculane, instinctiv am intrat în parcare doar pentru a vedea ce anume ascunde această clădire integrată perfect în peisaj. Atunci, am avut ocazia să cunosc gazdele, o familie din Craiova, familia Milcu, care s-a dedicat turismului. Și, … de aici începe istoria.

La început de poveste

Din dorința de a se retrage, măcar pentru weekend, undeva, departe de tumultul vieții de oraș, familia Milcu achiziționat acest teren în anul 2006 din dorința de a construi o casă de vacanță. Dorința s-a transformat în realitate, dar construcțiile făcute la acel moment nu au fost suficient de încăpătoare pentru familie și prieteni. Datorită acestui lucru și a faptului că mulți trecători întrebau de cazare, au hotărât să se extindă.

În anul 2018, a luat naștere Casa Valea Cernei, casă cu porțile deschise către orice musafir care îi trece pragul.

Condiţii de cazare și servicii

Casa Valea Cernei este structurată pe două etaje, cu demisol, unde toți cei care vin aici au parte de ospitalitate, liniște, curățenie, mâncare tradițională și mult bun gust.

Camerele sunt structurate în așa fel încât să maximizeze spațiul – 24 locuri de cazare - și să asigure relaxarea și liniștea atât de necesare pentru petrecerea unui sejur de neuitat.

Mobilierul de bun gust și atmosfera de liniște din pensiune sunt ingredientele unui sejur garantat reușit.

Casa Valea Cernei dispune de o sală de mese la demisol cu decorații tradiționale și niște culori alese de așa natură încât să inducă liniștea și relaxarea. Dacă ai venit cu propriile produse, ai la dispoziție bucătăria comună și foișorul cu grătar, dar dacă ai venit nepregătit pentru masă, ai ocazia să deguști din preparatele tradiționale pregătite de familia Milcu.

Proprietarii își doresc deschiderea unui punct gastronomic local, lucru ce reliefează perfect dorința gazdelor pentru satisfacerea preferințelor culinare ale tuturor celor care le calcă pragul.

Pensiunea surprinde și atrage oaspeții prin localizarea sa, mărimea camerelor, numeroasele facilități oferite și așezarea pe terasa râului Cerna. Aici ai ocazia să faci plajă pe malul râului, să te relaxezi în hamac la umbra copacilor sau să savurezi liniștea din mediul înconjurător.

Cei mici se pot bucura de un spațiu de joacă mai mult decât generos prevăzut cu o căsuță la înălțime, leagăne și multe alte facilități pe care le lăsăm ca surpriză.

Dacă tot ești la Casa Valea Cernei, nu uita să te bucuri de minunile din zonă, Cascada Vânturătoarea, Podul lui Dumnezeu, Câmpul cu lapiezuri, Cheile Tamnei, cătunele din Munții Cernei, Cheile Corcoaiei sau stațiunea Băile Herculane.

Casa Valea Cernei, pentru mine, reprezintă un loc de poveste, un loc unde, pe lângă condițiile perfecte de cazare, ai parte de ospitalitate, liniște, relaxare și bun gust, adică toate cele necesare pentru un sejur excelent.

Casa “Valea Cernei”

Valea Cernei, Mehedinti, Romania, DN 67 D

0744.771.900

https://www.casavaleacernei.ro/

Text si fotografii: Adriana Roman

Expoziția „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc” , Muzeul Național de Artă al României, 15 mai - 17 Septembrie 2023

Tue, 27 Jun 2023 12:04:43 GMT

Expoziția „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc ” este deschisă la Muzeul Național de Artă al României, in perioada 15 mai - 17 septembrie 2023.

Expoziția „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc” cuprinde peste 120 de lucrări de pictură din colecția MNAR multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România.

Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român” consideră dr. Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al MNAR.

Pe parcursul expoziției vor fi organizate activități educative pentru copii, ghidaje și conferințe. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate în expoziție de directorii unor instituții de cultură prestigioase.

Acest material este oferit de Programul Catena pentru Artă.

Expoziția "Grădinărirea omului" - artist Dorel ZAICA,Galeria Romană, 20 iunie - 20 iulie 2023

Tue, 27 Jun 2023 08:34:03 GMT

Expoziția "Grădinărirea omului" a artistului Dorel ZAICA este deschisă la Galeria Romană în perioada 20 iunie - 20 iulie 2023.
Dorel Zaica, pictor, grafician și scriitor, s-a născut pe 22.07.1939 în București. Absolvent al Liceului de arte plastice și al Institutului de arte plastice ”Nicolae Grigorescu”, este și inițiatorul metodei pedagogice Zaica. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, începând cu anul 1968, secția pictură de șevalet. În anul 2002 a fost decorat prin Decret Guvernamental al Statului Republica Federativă Brazilia, pentru activitate artistică, didactică în cadrul programului “Uzina de vise” (Fundatia Brazilia – România).

”Pictura lui Dorel Zaica e proiecția unei meditații grave asupra condiției umane. Nu în înțelesurile ei abstracte, ci în formele tragice ale istoriei noastre recente. Istoria unei țări oropsite, strivite de apăsarea politică, socială, morală a unei forte inumane. Durerea se concentrează aici în imagini care comentează, în metafore clare, universul din care face parte artistul însuși.

Sunt formele începuturilor, piatra și pământul (mai ales piatra): aici, în straturile străvechi ale culturii, pictorul află puterea de a rezista adversităților, de a crea o lume a speranței. În orizonturile unei lumi tragice, Dorel Zaica încearcă să redescopere temeiurile unei statornice încrederi în destinul omenirii.” (Dan Grigorescu)

”Fără coloratură confesională, fără tezisme cu iz de tămâie şi cu vanităţi abia camuflate, arta lui Dorel Zaica, pictura sa, în speţă, se înscrie într-o tendinţă spiritualistă mai largă, în care miza fundamentală nu este clamarea unui anumit tip de credinţă, ci reconstrucţia legăturilor dintre om şi ierarhiile cereşti. Reflexul plastic al unei asemenea atitudini este rigoarea caldă a formelor, frumuseţea proporţiilor, rafinamentul cromatic şi, nu în ultimul rând, haloul inefabil care învăluie fiecare compoziţie şi pe care, aşa cum este şi de aşteptat, doar privirea directă îl poate identifica şi asuma până la capăt. Dacă ar fi să căutăm un registru în care această pictură s-ar putea înscrie şi defini, acela ar fi de găsit în procesul alchimic al conversiei materiei în lumină. Iar Dorel Zaica acolo s-a şi aşezat: între materie şi lumină.” (Pavel Şuşară).

”El învaţă învăţându-i pe alţii, se împlineşte ca artist modelând împlinirea celorlalţi. Dorel Zaica este, de multă vreme, cea mai importantă şi mai originală figură a pedagogiei artistice din România. Specializat în educaţia copiilor de vârstă şcolară, aşadar într-un domeniu care cere, mai mult decât altele, ingeniozitate, fineţe psihologică şi răbdare, el nu se mulţumeşte să transmită simple elemente de meşteşug, ci caută să stimuleze creativitatea elevilor, apelând la instinctul lor ludic, la inocenta lor îndrăzneală, la prospeţimea experienţei lor de viaţă.” (Andrei Pleşu)

Acest material este oferit de Programul Catena pentru Artă.

Expozitia de costume tradiţionale, “Un Centenar și un pic de suflet românesc” – ASE București – 110 ani

Wed, 21 Jun 2023 10:10:48 GMT

Palatul Academiei de Știinţe Economice din București a purtat cu mândrie ia românească, în ceas aniversar, cu ocazia celebrării celor 110 ani. Istoria, educaţia și tradiţia s-au armonizat frumos, concretizându-se într-o expoziţie numită sugestiv…” Un Centenar și un pic de suflet românesc”.

“Picul de suflet românesc ”…atât de necesar, a fost iniţiat de doamna prof.univ.dr Virginia Mărăcine – iar expoziţia de costume românești, este, de fapt, o tradiţie vernisată în anul 2021, care, iată, se bucură de continuitate.

În perioada 3 Aprilie – 13 Mai, în holul central al Palatului ASE, vizitatorii au putut admira mărturii de autenticitate românească, o autenticitate ţesută la război, cusută fir cu fir – povești cu rădăcini din toate meleagurile României.

“Ideea organizării acestei expoziţii a luat naștere în anul 2021, motivată fiind și de vorbele bunicii – “Când îți este mai rău și mai rău, fă tu ceva frumos, care să aducă binele în viaţa ta”. Confruntându-ne cu dificila perioadă a pandemiei, când reveneam la formatul fizic al școlii, am organizat în cadrul ASE prima expoziţie de costume populare. A fost ca o veritabilă bulă de aer, în acea perioadă, a fost picul de frumos care a echilibrat balanţa de după perioada aceea complicată. Ca și în cadrul acestei ediţii din 2023, și atunci, în 2021, am marcat o aniversare de suflet – 30 de ani de independenţă a Republicii Moldova și 30 de ani de la înfiinţarea Academiei de Studii Economice din Moldova. A fost o ocazie potrivită prin care colecţia mea de costume vechi românești – unele de peste 100 de ani - s-a unit într-o veritabilă expoziţie cu ii și porturi mai noi, ţesute cu migală, în Șezători, de membrele comunităţii #MăiestrIA din Chișinău ”, ne precizează doamna Virginia Mărăcine.

Costumele expuse în cadrul Expoziţiei “Un Centenar și un pic de suflet Românesc”, sunt doar o mică parte dintr-o colecţie mult mai amplă a doamnei prof. univ. dr Virginia Mărăcine, colecţie ce însumează peste 200 de porturi.

Din costumele expuse, unul reprezintă cinstirea memoriei bunicii doamnei Virgina Mărăcine. Este chiar costumul de mireasă al bunicii, port tradiţional zonei Olteniei, datând din 1915 ( foto de mai sus). Povestea acestuia și alte amintiri și povești personale le vom descoperi într-o ediţie viitoare a revistei noastre.

De la an la an, colecţia doamnei profesoare se îmbogăţește cu costume din zonele pe care le vizitează, câutând meșteri locali, întrebând la gazdele pensiunilor unde se cazează sau chiar în târgurile și pieţele locale din zonele rurale.

“ Din toate călătoriile și vacanţele mele, deja proprietarii de pensiuni mă știu și mă anuntă când află că cineva din comunitate are de vânzare o ie, un costum. În toţi acești ani, am ajuns să iubesc fiecare piesă din colecţie, stiu povestea fiecăreia, de unde am luat-o, în ce perioadă etc. Chiar dacă ele par un costum întreg, pe multe le-am achiziţionat pe bucăţi – o dată am luat ia, o dată zadiile din altă parte, pieptarul etc. Unindu-le, mă bucur că le-am readus la viaţă.

Văd în ce ritm aceste costume părăsesc ţara, fiind achiziţionate în colecţii private din afară, fiind bine păstrate și valorizate. Însă, îmi doresc să le reţinem și noi, în ţară, chiar dacă la un nivel mai mic, fiindcă rădăcinile noastre sunt aici” , declară doamna Virginia Mărăcine.

Fie că merge la o simplă plimbare sau la un eveniment, sau este chiar la catedră, doamna Virgina Mărăcine poartă ia. Aceasta dragoste pentru port a insuflat-o și studenţilor Facultăţii de Cibernetică din ASE.

“ Studenţii mei știau de dragostea mea pentru ia tradiţională, cu mult timp înainte de a organiza expoziţiile. Noi, la facultate, în ultimii 12-13 ani ne susţinem în ie examenele de licenţă sau de disertaţie. Unii dintre studenţi și-au cumpărat pentru prima dată o ie cu această ocazie. Alţii au descoperit ce comori se ascundeau în cuferele bunicilor. Adesea, am fost surprinsă că studentele purtau ii foarte valoroase, foarte vechi, chiar am făut fotografii cu detaliie și cusăturile acestora” .

În viitor, expoziţia doamnei prof.univ.dr Virginia Mărăcine va putea fi admirată în noul Muzeu al Academiei de Studii Economice reunind si alte modele și povești ce abia așteaptă să fie transmise.

Ne bucurăm și noi să prezentăm cititorilor noștri aceste povești, mai ales, că pe 24 Iunie marcăm Ziua Universală a Iei. Ne dorim să vedem cât mai mulţi români purtând cu mândrie ia, și nu doar cu ocazia acestei zile!

Text, fotografii: Cristian-Alexandru Catană

Prof.univ. dr. Virginia Mărăcine

Tiny House Festival, Râșnov - 23 și 25 Iunie 2023

Tue, 20 Jun 2023 07:54:18 GMT

6.000 de euro, cea mai ieftină casă de vacanță din România prezentă la Tiny House Festival , primul festival de locuințe mobile din Europa Centrală și de Est

23-25 iunie 2023,RÂȘNOV, BRAȘOV

Pasionații vacanțelor neconvenționale și cei care aleg să lucreze ”la distanță” iau tot mai des în calcul achiziția de case mici, pe roți sau modulare. Această nișă se dezvoltă exploziv la nivel internațional și prinde aripi tot mai mult și în România. Tiny House Festival, primul festival de locuințe mobile din Europa Centrală și de Est are loc la Râșnov, între 23 și 25 iunie 2023.

Denumite generic tiny houses, acestea pot fi amplasate rapid, fără autorizație de construcție de cele mai multe ori, pe orice fel de teren. Pot fi complet independente, dotate cu sisteme solare, toalete uscate, cu sisteme de recuperare și filtrare a apei pluviale.

Tudor și Anda Maxim, fondatori și inițiatori ai celor mai premiate proiecte de promovare turistică a României, Experience Bucharest și Experience Romania, în parteneriat cu jucători de top din industria caselor modulare și din domeniile conexe, organizează la Râșnov, în județul Brașov, Tiny House Festival, primul festival de profil din Europa centrală și de Est.

Este un eveniment care aduce în același loc antreprenori, constructori, influenceri renumiți internațional, oameni creativi și clienți. Este cadrul perfect pentru schimbul de idei, concepte creative din lumea tiny houses.

Piața locuințelor modulare este estimată la 5 miliarde de euro anual

„Vom avea cea mai mare diversitate de case mobile, tiny houses și de case modulare în același loc, timp de trei zile. Expozanții vor avea pe durata festivalului oferte speciale la căsuțele expuse, la cel mai mic preț garantat din tot anul. Prețurile variază de la 6.000 de euro, pentru cea mai mică casă de vacanță, până la 50.000 de euro pentru casele de dimensiuni mai mari, complet utilate. Misiunea noastră este de a crește această nișă în România, într-un domeniu aflat într-o dezvoltare accelerată la nivel internațional, piață estimată la 5 miliarde de euro anual”, declară Tudor Maxim, fondatorul Tiny House Festival și Pura Vida Huts, producător de tiny houses.

Căsuțele sunt și o investiție excelentă într-un business de turism. Oferă o amortizare rapidă a investiției. Turiștii aflați în căutarea unei experiențe speciale în natură plătesc în România operatorilor de case mobile sume cuprinse între 70 și 160 de euro/ noapte, iar investițiile într-o căsuță pot fi de la 12.000 de euro în regie proprie până la sume de zeci de mii de euro pentru construcții complexe.

Conceptul de tiny house mizează pe maximizarea spațiului prin alternative inteligente, sustenabile și eficiente de locuire, propunând soluții variate ce vizează reducerea impactului asupra mediului.

Tiny House Festival reunește producători de case pe roți, modulare și din prefabricate din țara noastră ce vor prezenta modele inovatoare menite a inspira și a susține tot mai multe persoane să îmbrățișeze acest stil de viață și de călătorie. Lor li se vor alătura furnizori de materiale de construcții, firme de soluții de încălzire în pardoseală, izolații sau off-grid. Gândit ca o platformă pentru pasionați, evenimentul are și o secțiune pentru conversii de van-uri, food trucks, auto de epocă, dar și pentru rulote noi și retro destinate închirierii sau vânzării.

În cele trei zile de festival, vizitatorii vor putea face turul caselor expuse, vor putea studia modelele și vor învăța despre procesul de proiectare și realizare.

De asemenea, ei se pot delecta cu produse eco și delicii oferite de food trucks ori pot achiziționa accesorii handmade realizate de artizani locali. Pentru a intra în spiritul acestui stil de viață, în program sunt incluse ateliere și dezbateri despre energie regenerabilă, construcții eco și off-grid living dedicate adulților și copiilor.

Organizatorii oferă invitații gratuite până la data de 15 iunie - https://tinyfestival.house/invitation/ și vouchere de zeci de euro pentru cazare în casuțele din circuitul turistic.

Printre expozantii Tiny House Festival, editia 2023 se numara : Casarbor, Doxar Group, Eco Tiny House, ISH Space, Nest (Nomadic Eco Solutions for Tourism), Pura Vida Huts, Modulary, Rent a Kub, Tiny Revolution, Tiny Stove.

Tiny House Festival este un eveniment recomandat de revista de organizare, design și fine living OrDeLi .

PROGRAMUL FESTIVALULUI

Ziua I - Vineri, 23 iunie 2023

● 12:00-13.00. Deschiderea festivalului. Conferință de presă. Networking

● 13:00 – 20:00. Prezentarea conceptelor de tiny houses și vizitarea standurilor expozanților

Ziua II - Sâmbătă, 24 iunie 2023

● 10:00 – 20:00. Activități specifice la standurile participanților, workshop-uri despre off-grid living, energie regenerabilă, dedicate pasionaților și ateliere și activități pentru copii, în spațiile comune ale festivalului

● 19.00-21.00. Petrecere

Ziua III – Duminică, 25 iunie 2023

● 10:00 – 17.00. Activități specifice evenimentului

● 17:00. Închiderea primei ediții a Tiny House Festival

Pentru detalii persoană de contact Tudor Maxim +40726371110 sau email tudor@elevate.ro .

Digiparks – două arii protejate, două regiuni, două țări conectate prin turism

Mon, 19 Jun 2023 07:07:26 GMT

Patrimoniul natural și cultural al regiunilor Vratsa și Mehedinți sunt pe cât de asemănătoare, pe atât de spectaculoase. Cu toate acestea, nivelul de promovare și de cunoaștere, cel puțin al obiectivelor de patrimoniu cultural este foarte mic comparativ cu importanța lor istorică și culturală.

Obiective precum mânăstiri, muzee, cetăți sunt promovate în cadrul proiectului DiGiParks , derulat în parteneriat între două dintre cele mai mari parcuri din Bulgaria și din România , respectiv Parcul Natural Vrachanski Balkan și Parcul Natural Porțile de Fier .

Parcul Natural Porțile de Fier , localizat în partea de sud-vest a țării, pe teritoriul a două județe, restictiv Caraș-Severin și Mehedinți, se caracterizează printr-o succesiune de zone de pajiști, pădure și stâncărie, unite de fluviul Dunărea. În zona de Mehedinți, Dunărea străbate cel mai îngust sector de pe teritoriul țării, cunoscut sub numele de Cazanele Dunării, cel mai complex obiectiv turistic al Clisurii.

Dar zona turistică a județului Mehedinți, în Parcul Natural Porțile de Fier, nu se rezumă doar la această formațiune spectaculoasă. Încă de la limita celor două județe, formațiuni geologice spectaculoase stau mărturie a unor timpuri foarte îndepărtate. Dintre acestea, domul riolitic Trescovăț, considerat munte sacru, se înalță semeț deasupra Dunării. Acestui munte i s-au închinat populațiile care și-au găsit așezământ aici și a căror prezență este documentată la Muzeul Lepenski Vir (cultura Lepenski Vir-Schela Kladovei atestă cele mai vechi așezari umane stabile din Europa).

Dar zona este cunoscută și prin prisma prezenței unei comunități bine închegate de cehi, care dau farmec și culoare Banatului. Astfel dintre toate satele de cehi, pemi cum mai sunt ei cunoscuți, cei din satul Eibenthal sunt cei mai populari. Asta datorită stăruinței tinerilor satului de a păstra obiceiurile și de a dezvolta economic și social această comunitate. Cunoscut și ca ”satul de unde nu se fură”, viața culturală se învârte în jurul școlii și a bisericii din sat, iar viața socială, în jurul restaurantului cu specific cehesc și a festivalului aflat deja la a XII-a ediție anul acesta.

Chipul lui Decebal, Peștera Veterani, Peștera Gura Ponicove i sunt obiective care pot fi vizitate în Cazanele Mari și Cazanele Dunării. Tot aici turiștii pot parcurge trasee de drumeție montană, cu dificultate mică, dar care necesită un echipament corespunzător. De pe culmile muntoase Ciucaru Mare și Ciucaru Mic, spectacolul naturii se descrie în cel mai frumos mod cu putință.

La poalele Ciucarului Mic, timpul pare că se oprește în loc. zava turiștilor care vizitează Chipului lui Decebal, sculptura impozantă și unică în Europa, motoarele ambarcațiunilor care duc turiștii pe un traseu acvatic până la peștera Veterani, se estompează între pereții Mânăstirii Mraconia.

Mai multe informații și mai multe detalii despre obiectivele turistice pot fi găsite pe site-ul www.digiparks.eu.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene

Invitaţie în Oltenia la Pensiunea “Casa Cartianu”

Thu, 18 May 2023 08:54:02 GMT

În farmecul boieresc al Olteniei de sub Munte, între cule și perspective spre crestele Parângului, Pensiunea “Casa Cartianu” din Turcinești , își așteaptă turiștii în pitorescul meleag al lui Brâncuși.

Situată la 5 km de Târgu-Jiu, pe malul pârului Cărtior și la marginea pădurii de foioase, “ Casa Cartianu ” este o alegere optimă pentru cei care caută relaxarea într-o zonă tihnită, ferită de forfota urbană, în concordanţă cu cadrul natural. Dacă la toate acestea adăugam și strânsa legătură cu istoria și cultura locurilor – Cula-Muzeu Cartianu , gastronomia tradiţională, piscina exterioară, zona spa, oferta de agrement – servicii adaptate confortului zilelor noastre – avem deja câteva dintre reperele unui sejur de neuitat la Casa Cartianu.

La început d e poveste…și astăzi.

Iată cum o istorie ce-și scria rândurile începând cu 1760, odată cu ridicarea Culei Cartianu – este scrisă și astăzi de gazdele noastre, urmașii boierilor de-atunci.

Anii 2012 și 2018 sunt alte două repere, de această dată pe harta turismului și ospitalitaţii. Sunt anii inaugurării celor două structuri turistice - pensiunea “Casa Cartianu” și agropensiunea “Casa Cartianu” . Respectând arhitectura culelor gorjenești dar și stilul rustic al caselor de munte, cele două corpuri de cazare păstrează specificulul arhitecturi vechi românești.

Serviciile de calitate, păstrarea și promovarea tradiţiei și ospitalităţii tipice turismului rural au fost recunoscute de-a lungul anilor prin distincţii bine meritate: Marele Premiu “Margareta de Aur” – ANTREC România , premii “Ca la mama acasă” pentru ambele structuri – Gala Asociaţiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, distincţii cu ocazia promovării gastronomiei oltenești – Festivalul Răciturilor, Târguri de Turism etc. “ stop

Condiţii de cazare

Turiștii au la dispoziţie două structuri de cazare , independente, clasificare cu 3 margarete – Pensiunea “Casa Cartianu” , respectiv 4 margarete – pensiune agroturistică de lemn . Acestea sunt unite de o terasă exterioară, unde se poate servi masa. Aspectul interior al pensiunilor, mobilierul, finisajele şi detaliile păstrează specificul local al culelor olteneşti, transpunând turistul în filele de istorie ale boierilor ce trăiau în aceste locuri.

Luminozitatea camerelor, elementele de decor în care tradiţionalul se armonizează cu contemporanul sunt câteva dintre atributele condiţiilor de cazare ce vor oferi sentimentul de relaxare pentru oaspeţi.

Unele camera dispun de balcon ce oferă perspective către frumoasa pădure din apropiere, fie către piscină și vechea culă. Toate camerele dispun de grup sanitar, Tv, internet WiFi, frigider cu minibar.

Un farmec aparte este dat de multitudinea de rândunele care asigură discret și un fundal sonor plăcut în sezonul cald. Dimineaţa, la o cafea sau o cană cu lapte cald este cea mai plăcută melodie!

Pensiunea turistică “Casa Cartianu” – 3 margarete

Capacitate: 30 persoane

- 5 camere duble, 3 twin, 3 suite.

- Restaurant interior cu aspect tradiţional de arhitectură boierească - 135mp, capacitate: 90 persoane

- Bucătărie tradiţională, produse din fermă proprie - meniu à la carte

- Terasa cu ieșire spre piscina

Pensiunea agroturistică “Casa Cartianu” - 4 margarete

Capacitate: 32 persoane

- 6 camere duble, 2 suite;

- Restaurant interor - 110 mp, capacitate: 60 persoane.

- Terasă cu acces la piscină și pădure;

- Bucătărie cu dotări de ultimă generaţie; stop caseta

Spaţiul verde generos al domeniului “Casa Cartianu” este ideal pentru organizarea evenimentelor și aniversărilor în aer liber, activităţi team-building, posibilitate instalare pavilion ( 100 – 250 – persoane, tip dineu, 400 persoane – tip cocktail).

Agrement și relaxare

- vizita Culei-Muzeu Casa Cartianu

- relaxare la piscina exterioară, zona de șezlonguri sau în centrul SPA;

- locuri de joacă pentru copi şi spaţii de relaxare în aer liber;

- tenis de masă

- închiriere biciclete;

- circuire off-road cu ghizi specializaţi;

Descoperă natura şi locurile pornind de la “Casa Cartianu”:

- Vizită la Creaţiile lui Brâncuşi din Târgu Jiu (5km);

- Cula și Muzeul Satului de la Curtisoara (4km);

- drumeţii prin cheile Sohodolului, Şuşiţei Verzi, Galbenului, Olteţului;

- Descoperiţi lumea carstică a peşterilor Muierii şi Polovragi

- Vizitarea Parcului Natural “Defileul Jiului”;

- Incursiuni pe Transalpina sau Transvâlcan;

- Pelerinaje la Mănăstirile: Tismana, Lainici, Crasna, Polovragi, Schiturile Cioclovina de Jos și de Sus;

- “Drumul Culelor”: Cula Cioaba – Chintescu, Cula Crasnaru, Cula din Glogova si Ansamblul Cornea Brailoiu. – stop caseta

Pensiunea “Casa Cartianu”

Turcinesti, Cartiu nr.282,

judetul Gorj

https://casacartianu.ro/

casacartianu@gmail.com

+40 756 363 454

Text și fotografii: Cristian-Alexandru Catană

Muzeul Satului ”Domnica Trop” din Isverna, Mehedinti

Thu, 18 May 2023 08:19:53 GMT

Pentru unii, Isverna a devenit cunoscută datorită renumitei legende a tezaurului Serbiei îngropat în peștera care se află pe teritoriul localității. Pentru pasionații de cultură și artă populară Isverna a devenit cunoscută datorită Domnicăi Trop , artist de muzică populară, declarată “tezaur uman viu” în anul 2013 pentru păstrarea nealterată a tradiției populare și a cântecului autentic oltenesc și, nu în ultimul rând, unii cunosc zona pentru că au rămas de-a dreptul fascinați de aceste plaiuri magice, desprinse din poveștile cu balauri și feți frumoși.

Locația Muzeului Satului “Domnica Trop” din Isverna respectă cu sfințenie atributul principal al satelor de munte răsfirate, astfel că, pentru a ajunge aici există o singură cale de acces care trece prin curțile și grădinile sătenilor.

Pe parcursul drumului aveți ocazia să admirați Munții Mehedinți cu cel mai înalt vârf, Vârful lui Stan, Geanțul Isvernei și, poate cel mai important, transhumața. Pajiști verzi cu oi care pasc liniștite, localnici care au grijă ca mioarele să respecte locul de pășunat și, bineînțeles, câinii care, de-a lungul timpului s-au obișnuit cu prezența turiștilor și vin doar pentru a da binețe și pentru a beneficia de o mângâiere.

Drumul până la Muzeul Satului “Domnica Trop” din Isverna durează aproximativ 10 minute din centrul localității Isverna și are un farmec aparte datorită peisajelor pe care întâlnite pe drum.

Odată ajunși la muzeu, o placă din lemn pictată manual vă înștiințează că vă aflați în pragul descoperirii istoriei, etnografiei, culturii, tradiției și legendelor locale.

Muzeul Satului “Domnica Trop” din Isverna a luat naștere la inițiativa domnului Marian Balaci, directorul școlii din Isverna, care, din dorința de a păstra nealterată cultura și tradiția zonei s-a implicat atât în alegerea locației cât și în strângerea majorității obiectelor care sunt expuse aici și mobilizarea comunității.

Pentru a avea o imagine completă a ceea ce înseamnă Isverna din punct de vedere al portului popular și a păstrării tradiției vizita de la Muzeul Satului va trebui să fie urmată de o vizită la Atelierul de ii de la Pensiunea Steaua Munților din Isverna unde, Silvia Triță și Oana Istrate vă pot introduce în tainele cusutului și a poveștilor legate de crearea și împodobirea iilor.

O zonă mai mult decât bogată în istorie, tradiție și legende, Isverna, parte integrantă a Mehedințiului Montan, duce mai departe cu mândrie tradiția, cultura și istoria Olteniei.

Text și fotografii: Adriana Roman

Expoziția "Eu, între cer și pământ" - artistul Doru Tulcan, la Galeria Romană, București

Mon, 15 May 2023 08:50:12 GMT

Cu liniște și bucurie, artistul Doru Tulcan a strâns în picturile sale, norii, vântul și cerul. Şi acum le împărtășește cu publicul din București, în expoziția "Eu, între cer și pământ" deschisă la Galeria Romană, în perioada 21 aprilie – 20 mai 2023.

“Mâinile, „sufletul creației” își așteaptă reflecția gândirii artistice și amprentarea „dincolo de eveniment”, subiect transcendental sau un ritual tradițional care își așteaptă decriptarea. Totul este vis și realitate. Această recapitulare prin restituire face parte din propria ordine în gândirea mea recentă. Din nevoia de a explora în permanență spațiul în folosul spiritului, voi trage câteva concluzii confesive.

Să anim din nou visul și realitatea prin vibrațiile sufletului meu, să dau vântului – ecou ce reverberează în frunzișul foșnit al copacului, să dau apei – ploaie, lacrima cerului, bucuria pământului. Vibrația cerului este unda și suferința luminii, eterul volatil este miraj, reflex al curcubeului și toate la un loc par a fi miracol și parfum al vieții sufletești. Punerea în corp fizic a conceptelor sunt o livrare a energiilor adormite în proiect.

Sunt energie descătușată (la maturitatea artistică) din exaltare și veșnică uimire, sunt frison din nou activat vital și nostalgic în metaforă”. (Doru Tulcan, artist vizual)

Acest material este oferit de Programul Catena pentru Artă.

Salonul Sticlei 2023

Mon, 15 May 2023 08:42:18 GMT

La Galeria Orizont din București s-a desfășurat cea de-a 35-a ediție a Salonului Sticlei 2023 , in memoriam Vladimir Cioroiu , în perioada 20 aprilie - 15 mai 2023.

Expoziția a prezentat minunatele lucrări din sticlă a 66 de artiști români și internaționali din Irlanda, Germania, Polonia, Bulgaria. Artiștii sticlari au reușit să creeze în continuare opere de artă spectaculoase - de la portrete expresive la povești gravate pe sticlă transparentă, de la vitralii colorate la împletituri din sticlă termoformată.

Curatori expoziţiei sunt Ioana Stelea, Mădălina Ion Dima și Mihai Băncilă.

Au expus lucrări, artiștii: Mariana Apostol, Panteleymon Arnaudov, Alina Bancila, Dan Bancila, Mihai Bancila, Maria Bogatu Mancianu, Ana Bradu, Gica Butnaru, Lucian Butucariu, Ana Maria Caldaruse, Vladimir Cioroiu, Carmen Cosma, Nicu Dumitrescu, Ovidiu Hatieganu, Mihai Hlihor, Bogdan Hojbota, Catalin Hrimiuc, Cristina Iliescu, Madalina Ion-Dima, Ovidiu Ionescu, Bogdan Adrian Lefter, Denissa Maschek, Ana Mihaila, Alexandra Muresan, Claudia Musat, Ana Maria Nagy, Mihaela Obada, Eugen Pana, Maria Pantur, Paul Popa, Crinela Popescu, Dan Popovici, Radu Popovici, Alice Protopopescu, Valeriu Semenescu, Ioana Stelea, Matei Siminic, Mihai Topescu, Cornelia Untilov, Cristian Olteanu, Jorge Mafu, Roisin de Buitlear, Ibrahim Erdogan, Plamen Kondov, Zuzana Kubelkova, Joanna Muzyka, Pauli Ramona, Torsten Rotzsch, Anastasia TonkovaStudentii: Delia Bianca Azoitei, Mihaela Daniela Badea, Monica Briciu, Ioana Daniela Cirja, Roxana Alexandra Codreanu, Tudor Andrei Crisu, Iulia Dancila, Am Dumitru, Catalina-Gabriela Florea, Georgiana Mariana Enache, Remus Gheorghescu, Denis Nanciu, Anastasia Nicolae, Stefania Petre, Ramona-Florentina Prodan, Denisa Tocan, Laura Tuca, Andreea Itu, Diana Dobrica

Acest material este oferit de Programul Catena pentru Artă .

Margareta Sterian pe simeze buzoiene

Thu, 27 Apr 2023 08:17:30 GMT

În anii 50 după o serie de măsuri discriminatorii și de persecuție pe care le-a suferit, Margareta Sterian, izolată acum de lumea și cercurile de artiști în care era obișnuită să activeze, se află în atelierul său, redus la o singură încăpere, în imposibilitatea de a mai putea expune la galerii sau a fi membră în vreun grup artistic, impact accentuat prin contrastul cu viața ei din perioada interbelică perioadă în care era prinsă în efervescența avangardei.

Care era cauza situației sale de acum? Artista, având competențe multiple, pe lângă creația plastică, a mai activat și ca scriitor, scenograf sau traducător, a cunoscut un număr generos de oameni cu care a și colaborat. Acest lucru s-a concretizat, pe lângă multe altele, în realizarea antologiei poeziei americane moderne, Aud cântând America (1947) sau compunerea în 1945 a scenografiei pentru piesa de teatru Din jale se întrupează Electra scrisă de Eugene O’Neil și tradusă tot de artistă în anul 1944.

La începutul anului 1948, după abdicarea forțată a Regelui și instaurarea forțată și ilegală a Partidului Comunist, noul regim, având o fobie exagerată în fața occidentului și a capitalismului american, a eliminat din cercul elitelor, precum este foarte bine cunoscut, toți intelectualii care erau apropiați și aveau relații cu lumea vestică și implicit cu Statele Unite. Astfel, Margareta Sterian abia ieșită de sub persecuția antonesciană, este iarăși marginalizată, scoasă din circuit și chiar în pragul de a-și pierde libertatea scăpând prin intervenția unei cunoștințe mai vechi, Mihail Sadoveanu.

Ea este unul dintre artiștii care nu s-au lăsat influențați în arta lor de regimul comunist prin implementarea în lucrări a temelor impuse de aceștia, fapt ce înlesnea revenirea în universul cultural național și reabilitarea în fața partidului.

Margareta Sterian a suportat consecințele chiar dacă ajunge să-și vândă din bunuri pe la târguri sau, pentru a se întreține, să confecționeze pălării, mănuși sau aranjamente florale.

Acesta este contextul în care apare seria de lucrări decorative prezente în colecția de artă a Muzeului Județean Buzău, opere realizate în tehnica colajului textil pe care Margareta Sterian le-a realizat fără speranța că vor fi vreodată expuse sau și mai mult, să facă parte din patrimoniul unui muzeu. Ele trădează întoarcerea artistei la primele contacte cu arta, rădăcini care s-au format prin exemplul bunicii sale care era brodeză profesionistă și de la care a învățat primele tehnici, în atelierul căreia s-a apropiat de materialul textil.

. În majoritate au ca fundal pânza de sac, un material brut, comun, sărac peste care coase diverse petice din materiale scumpe sau broderii. Se poate asocia acest contrast dintre materiale cu diferența dintre trecutul și prezentul artistei, materialele nobile provenite din bunurile vechi se prind de pânza de sac ce ar reprezenta umilința în sărăcie a prezentului anilor 50.

Tematica atinge câteva zone ce se regăsesc și în pictura Margaretei Sterian. Probabil inspirându-se din îndeletnicirea de a compune aranjamente florale se naște o serie de panouri decorative cu buchete de flori (Buchete I, II și III), iar lucrările: Ctitorii și Teatrul domniței Ralu fac trimitere la trecutul istoric și religios al țării și împreună cu lucrările: Nuntă-n cer, Mască populară și păsări sau În grădină aduc aminte de atmosfera magică a picturilor sale în care realitatea capătă o ușoară tentă mistică, unde acțiunea parcă se petrece într-un spațiu infinit.

Majoritatea bunurilor culturale din colecția Margareta Sterian au fost donate cu generozitate de către legatorul testamentar al acesteia, Mircea Barzuca.

Muzeul Judeţean Buzău

Aleea Castanilor, nr.1, Buzău

www.muzeubuzau.ro

Text, foto; Alexandru Anghel, muzeograf artă

Rubrica susţinuta de Programul Catena pentru Artă -

Splendoarea satului românesc, în viziunea pictorilor români

Thu, 27 Apr 2023 08:04:24 GMT

La Palatul Suțu , din centrul Capitalei, s-a deschis la sfârșitul anului trecut expoziția “Lumea satului în pictura românească”, care reunește câteva zeci de lucrări valoroase ale unor pictori români reprezentativi pentru această temă.

Despre această expoziție, care va fi deschisă până pe 20 august, am stat de vorbă cu doamna Elena Olaru, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare, la Muzeul Municipiului București

Care este povestea acestei expoziții legate de viața satului?

Foarte mulți artiști români, la sfârșitul secolului XIX, dar și în perioada interbelică, s-au oprit asupra imaginii satului românesc și l-au reprodus în pictură. În general, asociem satul românesc cu Grigorescu - care într-adevăr este cel mai mare maestru român care s-a aplecat asupra satului românesc, a fost fascinat de frumusețea lui, de costumele populare, de peisajele rurale - și noi am vrut, cumva, să aducem în prim-plan și alți artiști importanți. Temele abordate în lucrări sunt legate de viața satului, de case, costumele populare, munca la câmp, tradițiile, carele în care cărau produsele, uneltele…

Cum au fost selectate lucrările?

Lucrările fac parte din Pinacoteca București, fiind selectați cei mai reprezentativi artiști pentru tema aleasă, dar și în funcție de spațiul destul de limitat pe care îl avem pentru expoziție. Din păcate, nu am putut expune chiar toate lucrările pe care le doream.

Artiștii plastici actuali, pictorii din noile generații, se mai simt atrași de lumea satului?

Nu este un trend prea accentuat, dar trebuie să ținem cont și de faptul că lumea satului s-a modificat. Dar există tineri care au și studiat mult, precum Maria Jarda sau Corina Perianu, care au lucrări inspirate de lumea satului. Mai sunt și alți artiști care au preluat elemente specifice satului românesc în lucrările lor. Și să nu uităm de taberele artistice care se organizează periodic și care îi influențează pe artiști, iar unii chiar provin din lumea satului.

Vă rog să treceți în revistă câteva repere ale acestei expoziții.

Începem cu Theodor Aman , care are expusă o foarte frumoasă lucrare, “Iarna”, în care sunt reprezentați doi țarani care însotesc un car tras de boi si în care sunt butoaie mari de vin.

Lângă Theodor Aman se află Nicolae Grigorescu , cu “La Orății” , un vestit han unde se opreau carele acestea care transportau toate produsele recoltate de țărani.

Acelea erau zile de sărbătoare. Știm că toamna, la strânsul recoltei sau după aceea, se făceau mari petreceri, iar oamenii se bucurau pentru că-și vindeau produsele și puteau să se bucure de tot ceea ce munciseră un an de zile. Toată lumea spune: " Grigorescu a pictat care" ! Grigorescu a pictat această extraordinară senzație de sărbătoare, de aducere - să spunem - în prim-plan a muncii țăranului pe care el o valorifica, deci, sunt mai mult decât niște pitorești care cu boi.

Următoarea lucrare, tot a lui Nicolae Grigorescu, “Întoarcerea de la târg ”, reprezintă o coloană cu care de boi, care au transportat, probabil, produse recoltate și pe care le-au vândut.

Vedem țăranii care se bucură de munca lor, pentru că lumea țăranească însemna să te bucuri de ceea ce ai muncit tot anul. Noi am încercat, cumva, prin aceste lucrări din expoziție, să readucem atmosfera din lumea țărănească, de aceea și expoziția se numește "Lumea satului în pictura românească".

Apoi vedem mașinile moderne care au intrat în lumea satului, redate extraordinar de pictori, dar și celebrele portrete de țărănci purtând costume populare, costume care nu sunt neapărat de paradă, sunt și costume de muncă – vedeți că unele sunt mai simple, nu sunt atât de împodobite. Sunt și artiști, Verona sau Vermont, de exemplu, care au fost considerați un fel de urmași ai lui Nicolae Grigorescu.

Nicolae Vermont, de exemplu, are o splendidă pictură, cu o țărancă și copiii ei, traversând o pădure și știm că e o temă preferată și de Grigorescu. Bine, o tratează puțin altfel, dar temele, până la urmă, sunt similare.

Pe de altă parte, mi s-a părut interesant să prezentăm și câteva secvențe din târgurile țărănești, din târgurile unde țăranii, de fapt, își vindeau produsele. Sava Henția are o lucrare foarte frumoasă pe această temă, iar în prim-plan este chiar o familie de țărani - ea poartă o splendidă fotă roșie, cămașă albă, sunt doi copii lângă ea, un țăran și în jurul lor sunt produsele pe care le-au realizat - este o imagine foarte frumoasă. Și chiar deasupra acestei lucrări este o adolescentă, o țărancă foarte frumos redată, cu codițele împletite .

As vrea sa remarc si un foarte frumos tablou al lui Arthur Verona, care reprezinta un botez la țară, un botez în care vedem o tânără care este foarte frumos îmbrăcată și are un voal, un fel de acoperământ de cap roșu. Țăranii sunt și ei îmbrăcați în haine de sărbătoare foarte frumos colorate.

Avem în expoziție și o lucrare de Ștefan Luchian , o casă țărănească superbă, care păstrează toată acea autenticitate, imagine, a caselor țărănești, iar sub ea este o lucrare a lui Constantin Artachino, în care vedem case din Dobrogea, care sunt puțin diferite ca arhitectură

Într-un colț al acestei săli, constatăm câtă importanță s-a dat și cat de mult s-au colecționat aceste lucrări care au teme din satul românesc. Și nu numai lucrări de pictură sau artă grafică, să spunem, care au temele respective, dar și obiecte țărănești.

Atelierele de artiști - pentru cei care au vizitat atelierele de artiști plastici - atât în perioada comunistă, dar și înainte, erau pline de obiecte populare, pentru că, știm, țăranii, la un moment dat, au renunțat la obiectele populare pe care le aveau în casă și le-au înlocuit cu ceva modern, dar artiștii, oamenii de cultură, foarte mulți dintre ei, le-au preluat.

Vedem o vitrină cu obiecte populare, care a aparținut Ligei Macovei , artist plastic .

Știm că ea a fost ilustratoarea în special a lui Eminescu și a lui Tudor Arghezi, a poeziilor, dar avea, împreună cu soțul ei, o splendidă colecție de obiecte populare, pentru că, asa cum am spus, la un moment dat, țăranii și-au modernizat stilul de viață și o parte dintre obiectele tradiționale au ajuns, foarte interesant, la artiști, la oamenii care iubeau tradițiile populare. Este în vitrină și o trăistuță, care pare din zona satelor, dar de fapt este realizată chiar de Ligia Macovei, care s-a inspirat din arta popular. Și am vrut să marcăm în expoziție această pasiune a artiștilor pentru obiectele populare.

Alte două lucrări interesante, de Ștefan Popescu și Pan Ioanid, în care vedem niște țărani mâncând pe camp și - respectiv - o horă în sat. Referitor la prima lucrare, știm că se faceau acele mese la camp – soțiile aduceau de mâncare și se așezau cu toții într-un cerc, făceau o pauză din lucru și mâncau, ca să poată să lucreze în continuare . Sau, la Pan Ioanid, vedem horele, deci, tradiționala horă în sat, care de obicei era duminică, ori seara, când țăranii se bucurau și veneau cu cele mai frumoase costume. Și Theodor Aman a pictat hore țărănești, pentru că la horele țăranești mergeau, să spunem, și boierii din conacele de la țară, ca să se bucure și ei de spectacol și se bucurau împreună, alături de artiștii care veneau să cânte.

Sunt și sculpturi în expoziție…

Da, am adus și câteva sculpturi care reflectă tema expoziției, cum este această țărancă foarte frumos reprezentată care duce doi dovleci , o lucrare realizată de Ion Jalea , un nume important în sculptură.

Revenind la pictură, vedeți că și Octav Băncilă are expusă o lucrare despre munca la câmp, în care o femeie și un bărbat muncesc împreună .

Cam acestea sunt lucrările din prima sală a expoziției. În sala a doua?

În a doua sală ne oprim la un alt artist, Ion Theodorescu-Sion, care reprezintă aproape idilic lumea satului. Vedeți aceste minunate femei, îmbrăcate în costume extraordinare, cu flori lângă ele, deci, foarte decorativ reprezentate, dar și foarte modern, dacă vă uitați la tușa din fundal, care este influențată de curentele acestea noi, moderne, din perioada interbelică.

Este un artist foarte erudit, un artist care a fost și luptător în Primul Război Mondial, a fost un unionist convins. El s-a născut la Brăila, dar familia provenea din Ardeal, a luptat în Dobrogea, a luptat lângă Iași si o foarte mare parte a lucrărilor sale sunt dedicate căutării specificului național în pictură. Aici vedeți o lucrare relativ mică, dar a construit lucrări foarte mari, monumentale, compoziții despre satul românesc, pentru că trebuie să ne gândim că această temă a fost importantă și înainte de Primul Război Mondial, când mișcările unioniste se dezvoltau, dar și după Primul Război Mondial, după ce s-a realizat Marea Unire, deci, artiștii nu aveau cum să nu simtă această emoție națională extraordinară și să nu o reproducă în picturile lor.

Din acest motiv, cel puțin până în deceniul patru al perioadei interbelice, lumea satului este prezentă aproape la toți marii artiști români. După aceea, ea va fi preluată în perioada comunistă sub alte forme și sub o deviză, să spunem, doctrinară, dar până la Cel de-al Doilea Război Mondial această fascinație pentru satul românesc s-a dezvoltat normal, firesc, adusă, să spunem, și de faptul că s-a descoperit această frumusețe mirifică a țesăturilor țărănești. Înca și Matisse începe să fie fascinat de țesăturile balcanice, de ceea ce se întâmplă în România, iar în deceniul patru pictează celebra ie românească. Deci, cumva, se dezvoltă pe o, să spunem, realitate istorică la români.

Avem expuse și câteva lucrări extraordinare ale lui Camil Ressu , iar cel puțin două dintre ele sunt capodopere și au apărut în manualele de școală, în care a fost reprezentată lumea satului.

Iată o compozitie extraordinară, în care încearcă să sintetizeze muncile țărănești, deci, familia țărănească. Camil Ressu este un adept al realismului, deci, el nu idealizează foarte mult și are anumite forme care îi sunt specifice. Alături este o lucrare tragică, dar legată tot de oameni, este o înmormântare. Deci, el nu s-a ferit să prezinte tot ceea ce înseamnă lumea țărănească. Vedeți semnul crucii pe sicriu, preotul... Este o lucrare care a fost puțin expusă în perioada comunistă, pentru că te duce foarte mult cu gândul la Biserică.

Și dacă am avut un botez în prima sală, închidem ciclul vieții cu o înmormântare, ceea ce cumva este firesc…Până la urmă, satul românesc, indiferent că-l prezinți idilic sau realist, ori poate mai dur, el tot rămâne frumos, prin autenticitatea oamenilor și prin adevărul pe care îl putem desprinde din aceste compoziții. Pentru că se spune - și este și adevărat, că oamenii de la țară sunt mai autentici, deoarece sunt mai simpli, sunt mai profunzi, poate, sunt mai legați de lucrurile esențiale, pe care noi, la oraș, cumva, le pierdem.

Cumva, din perioada comunistă, ne-a rămas o reprezentare tipică, să spunem, realismului socialist și avem și în expoziție unele lucrări, iar altele sunt mult mai moderne, pentru că, după anii '50, când moare Stalin, arta românească se modernizează și ea, iese din acea doctrină foarte clară. Tema cu țăranii români rămane, dar unele lucrări sunt foarte, foarte modern realizate.

Avem și lucrări realizate de Țuculescu.

Aici este, de exemplu, un peisaj dintr-un sat românesc, dar, vedeți, este de fapt o sinteză a tuturor elementelor de pe costumele populare, de pe țesături, iar el ne creează un peisaj, dar folosind toate elementele dintr-o țesătură populară. Aceste țesături populare conțineau niște semne ancestrale, venite din orientul preistoric, ca să nu zic istoric, deci, din acest orient autentic, din acea, să spunem, lume primordială, semen care au fost perpetuate foarte multă vreme - secole, milenii - în aceste țesături populare. Iar pictura aceasta preia toate elementele și face o extraordinară sinteză și pictura lui este foarte modernă, ai impresia că este abstract.

Vă mai pot semnala acest grupaj de două tablouri.

Cel de jos este semnat de Aurel Băeșu și reprezintă două portrete de femei de la țară, foarte expresivă, iar pictura de sus – “Femei spălând” – este realizată de Rodica Maniu Mützner. Vedeți obiceiul de la țară de a spăla rufele la râu.

Mai sunt și alte picture în expoziția noastră, așa că învităm publicul să vină să ne viziteze.

Daniel Neguț

Rubrica susţinuta de Programul Catena pentru Artă -

Tradiţii și obiceiuri de Florii și Paște în Rășinari, Sibiu

Tue, 11 Apr 2023 08:41:47 GMT

Atât perioada premergătoare Floriilor cât și în perioada Sfintelor Sărbători Pascale, în zonele rurale tradiţiile încă mai sunt păstrate cu sfinţenie, ducându-și rostul în firescul autentic al satelor românești.

Poposind în Mărginimea Sibiului, în pitorescul Rășinari – proaspăt laureat cu titulatura de „ Best Tourism Village 2022 ” alături de alte sate de pe mapamond, de către Organizaţia Mondială a Turismului, avem să descoperim o serie de ritualuri și tradiţii, veritabilă hrană pentru minte și suflet.

Domnul profesor Ioan Badiu, gazda pensiunii “Badiu Guesthouse” ne-a exemplificat cu nostalgie dar și tâlc o parte dintre aceste tradiţii din lumea satului transilvan, pe care, iată…turiștii le mai pot simţi și astăzi.

Încă din Săptămâna Floriilor gospodarii din Rășinari pregătesc grădinile și curţile, fâcând curat prin livadă, plantând noile răsaduri și culturi, curăţă coteţele animalelor, aranjează prin gospodărie.

O tradiţie aparte în această zonă are loc în Sâmbăta de înaintea Floriilor (Sâmbăta lui Lazăr) când în răsunet de clopot, se citesc Psalmii lui Lazăr - amintind de momentul când Iisus Hristos l-a înviat pe Lazăr.

Elevii din localitate se strâng alături de preot, primar și părinţi, pornind de la Biserică spre poiana din apropiere. Acolo culeg ramuri înmugurite de salcie pe care încep să le împartă prin sat, la porţi unde sătenii îi așteaptă. Elevii sunt răsplătiţi cu covrigi, sirop, dulciuri de casă.

Tot în perioada Sărbătorii Floriilor localnicii fac curat și-n cimitire, aducând flori propaspete la morminte și-și acordă clipe de răgaz și cuget asupra anului ce a trecut și spre ce va fi să fie.

În Săptămâna Mare, începând cu Joia Verde se pregătesc ouăle de Paște. În zona Mărginimii oăle se cufundă-n vopsea, fiind decorate cu frunze de plante. Tot în această zi, o tradiţie aparte era “spălarea slăninii”. Gospodarii aduceau slănina depozitată în pod sau în cămară – păstrată la sare și începeau să cureţe surplusul de sare. Spălau slănina cu zeamă de varză și apă caldă, astfel aceasta frăgezindu-se. Apoi, slăninută era trecută prin boia și se lăsa la uscat în cămară, într-un loc atent ales și ferit de curenţii de aer. Un secret era păstrarea slăninuţei în coșul de grâu, învelită în vechi invelitori de hârtie, fiind astfel izolată de lumină, iar grâul din coș îi permitea să respire, oferindu-i și-un climat de umiditate.

În noaptea de Înviere, Rășinariul este binecuvântat și de o frumoasă imagine a localnicilor care merg să ia lumină. După ora 12.00 noaptea, se înconjoară în liniște Biserica cu lumina primită, apoi localnicii se îndreaptă spre cimitir pentru a duce Sfânta Lumină. Pornind dinspre cele trei biserici din comună spre singurul cimitir din centrul localităţii, se realizează o imagine impresionantă cu locuitorii coborând în șiruri luminate.

Ajunsi la casele lor localnicii sărbătoresc în familie, servind Paștele, se ciocnește un ou roșu, se mănâncă o bucată de caș proaspăt, se închină un pahar și se fac urări.

În dimineaţa Paștelui, în această zonă, copii se bucură de “Obiceiul Iepurașului”, căutând prin grădină în cuiburile frumos ornate cu flori și decoraţiuni încă din Sâmbăta Mare. Acolo “Iepurașul” îi răsplătește cu ouă roșii, mici cadouri și dulciuri.

A două zi de Paște încă se mai obișnuiește “Obiceiul Stropitului” între familiile tinere.

Preparate tradiţionale – Meniu special de Paște, “Badiu Guesthouse”, Rășinari

Mic-dejun tradiţional: platou cu brânzeturi diverse și legume proaspete, drob de miel, cârnat fiert servit cu pastă de hrean, pastă de jumeri amestecată cu ouă fierte, ceapă și usturoi verde, servită pe felie de pâine prăjită, de casă, salată de vinete, zacuscă.

Prânz de Paște: Ciorbă de miel cu mult tarhon și acrită cu măcriș, friptură de miel cu piure de cartofi sau piure de spanac, prăjituri de casă, tort de casă.

Prânz – Ziua 2 de Paște : Supă de găină cu tăiţei de casă, friptură de curcan sau de pui cu salată de coacăze de munte, legume la grătar sau sarmale cu mămăligă.

Cină: Salată orientală cu friptură rece de miel, stropită cu rachiu de casă, afinată etc.

“Badiu Guesthouse”

Str. Octavian Goga, nr.786, Rășinari 550227, Sibiu

0745 308 276 (română, engleză, franceză)

info@badiuguesthouse.ro

Text, fotografii: Cristian Catană, Ioan Badiu

Povești încondeiate în Muzeul Oului - Vama, Bucovina

Tue, 11 Apr 2023 08:25:21 GMT

În comuna Vama din frumoasă Bucovină există un loc în care autenticitatea, tradiţia și îndeletnicirile zonei par că s-au strâns sub un singur acoperiș și, mai mult decât atât, este la îndemâna turiștilor avizi de cunoaștere și frumuseţe. Așa vor trece pragul Muzeului Oului din Vama , unde Prof. Letiţia Orsivschi Heiser , gazda, îi va conduce în fascinanta lume plină de culoare și simbolistică a oului încondeiat.

La început de poveste

Și ca orice poveste autentică și aceasta a Muzeului Oului începe cu „a fost odată o cămăruţă în Vama” , spaţiu în care părinţii doamnei Orsivschi strânsesră porturi tradiţionale, ștergare, ţesături locale, covoare, icoane vechi și o covată cu ouă încondeiate, purtate din generaţie-n generaţie de la bunici și străbunici. Dupa anii 90, odată cu dezvoltarea turismului rural și trecerea spre primele structuri de cazare clasificate, turiștii străini veniţi în locurile natale ale Letiţiei Orsivschi au fost foarte impresionaţi de meșteșugurile și obiceiurile descoperite. Astfel au apărut și primele demonstraţii de încondeiere a oului, practic primele rânduri din povestea Muzeului de astăzi.

În Bucovina, armonia culorilor, delicateţea modelelor transmise din generaţie în generaţie şi măiestria execuţiei, au transformat acest meşteşug în artă. Datorită încărcăturii simbolice religioase, ouăle încondeiate sunt folosite nu numai ca obiect de decor, dar şi în practicarea unor ritualuri de purificare, de ingropare pentru bune recolte sau de protectie.

Meşteşug şi artă, "scrierea", "pictarea" , ,,inchistrirea”sau "încondeierea" cu ceară fierbinte a ouălelor de Paşte este o activitate extrem de veche a poporului nostru, una dintre valorile eterne al civilizaţiei, un simbol nepieritor ,o chintesenţă a vieţii veşnice şi a renaşterii perpetue, cotribuind la ideea aranjării intr-un muzeu a tuturor acestor minuni. Oul, ca simbol precreștin, apare în toate culturile lumii și, doar cel roșu este ou Pascal. Pe lângă acesta, ouăle pot fi transformate fie în obiect de cult, fie ca simbol aducător de bine și fertilitate, fie folosit ca protector împotriva spiritelor rele, fie îngropat în pământ ca aducător de belșug și prosperitate”, ne povestește Prof. Letitia Orsivschi Heiser.

Muzeul Oului Vama – reper de tradiţie și cultură-n inima Bucovinei

O parte dintre ouăle bucovinene poartă-n detalii, pe coajă, povești vechi închistrite de peste 50 și chiar 100 de ani. Printre simbolurile și motivele folosite pe aceste ouă evidenţiem: ,,coarnele berbecului”, ,,cârja ciobanului”, ,,fierul plugului”, ,,crucea”, ,,spicul”, ,,frunza de stejar” sau ,,cărarea rătacita “ și ,,scara vieţii”.

Modelele de ouă atrag inclusiv prin diversitate formelor, dimensiunilor și, bineînţeles, a culorilor. Vorbim de colecţii impresionante dispuse pe o suprafaţă de peste 800 mp, în 10 încăperi tematice. Vom remarca ouă rare de găină, raţă, gâscă, fazan, potârnichie, vrabie, prepeliţă, porumbel, păun, struţ, emu, nandu, flamingo, broască ţestoasă, varan, crocodil etc. Acestora li se adaugă ouă confecţionate din diferite materiale: sticlă, lemn, porţelan, ceramică, pietre semipreţioase.

„Colecţia Muzeului s-a îmbogăţit mereu, invitaţiile și expoziţiile internaţionale s-au înmulţit, eu fiind artist recunoscut la nivel internaţional. Pe lângă aceste evenimente au fost călătoriile de vacanţă, destinaţii special alese în zone unde exista tradiţia decorării ouălor și de unde artiștii nu prea puteau ajunge în Europa: ţări asiatice, state din America Latină și de Sud, insule din Marea Caraibelor și Oceanul Indian, eu vizitănd 59 ţări, locuri de unde am adus la Muzeul Oului Vama-Bucovina, exponate dintre cele mai speciale. Marea mea bucurie a fost să avem vizitatori din toate colţurile lumii și să primesc ouă din miez de eucalypt din Madagascar, ouă cu măști din Bali, ouă lucrate de artizanii din Reunion sau ouă din porţelan , lemn sau cu aplicaţii textile. De la o turistă din Australia am primit un ou de emu lucrat de catre aborigeni, cu o vechime de peste 150 ani, dar de la bunica dânsei” , afirmă doamna Letitia Orsivschi Heiser.

Noutăţile Muzeului Oului Vama-Bucovina

Astfel, cu o colecţie care se îmbogătea impresionant de la an la an, în anul 2021 a fost deschisă o nouă secţiune a Muzeului Oului din Vamă. Este vorba despre o frumoasă casă tradiţională unde vizitatorii vor găsi ouă lucrate în zonele mănăstirilor, ouă lucrate de minorităţi, o zonă a oualelor cu povești nemuritoare și personaje celebre – o atracţie dedicată celor mici.

De-a lungul celor 29 ani de activitate, au tregul pragul Muzeului Oului Vama-Bucovina personalităţi artistice, politice, culturale, ambasadori, corpuri diplomatice: Dolph Lundgren-actor american, Liza Panait, Irina Margareta Nistor,Corina Chiriac, Fuego, Stela Enache, ,dr. Leon Danaila, acad. Mihai Cimpoi-Chisinau, Cristian Tabara(in vizita privata , dar si cu TVR), Daniela Condurache, Laura Lavric, Mircea Groza, Ioan Guri Pascu etc.

„Am fost onorată ca activitatea mea și a Muzeului Oului Vama-Bucovina să fie recunoscute și recompensate de distincţii naţionale și internaţionale. În anul centenar, Muzeul Oului Vama Bucovina a primit distincţia ,,Meritul Bucovinei”, iar în anul 2022 am primit din partea Cosiliului Local titlul de ,,Cetăţean de Onoare al comunei Vama”, distincţia ,,Oamenii Patrimoniului” din partea USV și diploma de ,,Performanţă și Merit” la cei 30 ani de activitate a IMM Suceava. Sunt membră a Asociatiei Creatorilor Populari din România începând cu anul 1998 și a WORLD EGG ARTISTS ASSOCIATION din 2014.

Însă, indiferent unde mă poartă pașii, sufletul meu este mereu la Vama și la frumuseţile adunate de mine, în muzeu! Ca să vă convingeţi de frumuseţea oului bucovinean sau de pretutindeni, ca să auziţi povestea oului, ca sa va bucurati sufletul de frumos și de artă în cele mai diverse combinaţii, vă aşteptăm cu drag să veniţi în ,,inima Bucovinei'', la Muzeul Oului –Vama Bucovina!

Muzeul Oului Vama-Bucovina

https://www.muzeuloului-vama.com/

Strada Gării, 20

Vama, Suceava,

+40 745 869 529

Program: Luni-Duminică:10-14 în extrasezon

Sezonul turistic și în perioada vacanţelor: 10-16.

Text: Cristian Catană, Letiţia Orsivschi Heiser

Fotografii: Muzeului Oului Vama

Ziua Naţională a Turismului Rural 2023 – Marcată în Duminica Floriilor

Fri, 07 Apr 2023 10:36:13 GMT

Duminica Floriilor reprezintă o dublă sărbătoare pentru noi cei ce iubim turismul rural, cultural și ecologic - fiind și Ziua Naţională a Turismului Rural . Ne bucurăm de o continuitate de 19 ani, timp în care această manifestare a fost și este marcătă în zonele prielnice acestei forme de turism: Fundata, Şirnea, Moieciu, Bran, Râşnov, Prejmer, Rucăr, Dragoslavele, Sărata Monteoru, Berca, Iaşi, Tismana-Peştişani, Horezu, Alba Iulia, Albac, Turia-Băile Balvanyos, Praid, Focşani, Târgu-Neamţ, Agapia, Sibiel, Răşinari, Botiza, Poiana Stampei, Ciocănești, Vama, Eșelniţa, Crişan-Tulcea.

Aminteam și apreciam în fiecare an cum calitatea serviciilor oferite de proprietarii de pensiuni a crescut, destinaţiile rurale sunt tot mai atractive, observând investiţii în agrement, în comunicarea și prezentarea ofertelor de experienţe de vacanţă, promovarea din online etc.

În ultimii ani, prin marcarea Zilei Naţionale a Turismului Rural am căutat să oferim o tendinţă, o tematică pe care ne-o dorim exemplu de bună practică pentru cei ce fac cinste acestui domeniu. Promovarea rutelelor tematice, includerea pensiunilor în programe complexe ale agenţiilor de turism, conceptul de pensiune culturală sunt exemple de tematici ale anilor precedenţi.

Destinaţiile gastronomice și itinerariile gastronomice

În 2023 ne-am propus să punem accentul pe Gastronomia tradiţională – ca element de bază în definirea unei destinaţii rurale. Ne dorim ca gastronomia să fie evidenţiată atât prin conceptul de destinaţie gastronomică , cât și prin itinerarii gastronomice – ca și o continuitate a rutelor tematice dezvoltate în mediul rural și nu numai.

De peste 29 de ani am iniţiat și organizat alături de colegii din ANTREC, proprietarii de structuri turistice, comunităţi și autorităţi locale, profesioniști din turism – f estivaluri tradiţionale în care gastronomia a fost una dintre principalele atracţii ale zonei respective. Tot mai prezentă prin conturarea specificului unei regiuni, gastronomia poate fi asemeni portului popular, un etalaon pentru o zonă a ţării.

Faptul că numărul participanţilor şi vizitatorilor a crescut de la an la an, iar festivalurile gastronomice se bucură de o mediatizare naţională sau internaţională, ne bucură foarte mult. Exemple în acest sens sunt: Festivalul Internaţional de Pomana Porcului, Băile Balvanyos-Turia, Covasna, Festivalul Plăcintelor, Hârja-Oituz, Bacău, Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi, Berca, Buzău, Răvăşitul Oilor – Festivalul Brânzei și al Pastramei, Bran, Brașov, Festivalul Păstrăvului, Ciocăneşti, Suceava, Festivalul Răciturilor, Peştişani, Gorj, Festivalul Borşului de Peşte, Crișan, Tulcea, Festivalul Clătitelor, Prejmer, Brașov, “O masă într-o farfurie”, Rucăr, Argeș etc.

Proprietarii de pensiuni au înţeles că a investi în sectorul gastronomic se va vedea în gradul de ocupare al pensiunilor. Mai mult decât atât, pensiunile apelează la bucătări profesionişti, unele preparate din pensiuni, devenind o veritabilă carte de vizită.

Acestora li se adaugă ideea organizării de circuite cu degustări, brunchuri tematice, mese tradiţionale – care sunt tot mai căutate și cerute de grupurile de turiști atât din ţără cât și de afară. Apreciem și rolul pe care-l au Punctele Gastronomice Locale pe care ni le dorim extinse în cât mai multe zone.

Şi la ultimile ediţii ale Târgurilor de Turism, standurile regiunilor sau ale unităţilor de cazare, mizează pe acest element de atracţie – gastronomia. Platouri cu produse tradiţionale, sau mici demonstraţii de pregătire ale bunătăţilor sunt prezente an de an. ANTREC a invesit şi a promovat acest concept încă de la primele prezenţe la jumatatea anilor ’90. În paginile revistei “ Vacanţe la ţară” ilustrăm și promovăm gastronomia tradiţională într-o rubrică dedicată – “ Bunătăţi din pensiuni”.

Vă invităm să descoperiţi destinaţiile rurale din România și să savuraţi bunătăţi tradiţionale dintr-o sumedenie de reţete născute în viaţa satului românesc și transmise din generaţie în generaţie.

Veţi regăsi cu entuziasm şi nostalgie “gustul de odinioară”, adaptat și prezentat la tendinţele din prezent.

La mulţi ani tuturor celor împlicaţi în turismul rural, la cât mai mulţi turiști fericiţi!

EXIMTUR - O calatorie de 30 de ani

Wed, 22 Mar 2023 13:48:17 GMT

EXIMTUR, o călătorie: de la 3 birouri și o casă de fier la peste 4 milioane de turiști

- Povestea companiei de turism, în cuvintele Luciei Nora Morariu, Președinte și Administrator-

“Acum 30 de Ani am visat să călătorim împreună cu turiștii noștri în întreaga țară, dar și pe tărâmuri îndepărtate, în întrega lume.

Am pornit în călătorie din frumosul oraș Cluj Napoca, în care locuim. Începuturile au fost tumultoase, cu multă muncă din partea echipei, dar și cu suportul extraordinar acordat de către turiști și de către parteneri uneia dintre primele companii private din România care intra într-o industrie a turismului care atunci renăștea după Revoluție.

Am deschis prima agenție EXIMTUR pe 9 martie 1993, în recepția unui hotel din Cluj Napoca. Funcționam lângă o casă de schimb valutar și o consignație, cu 3 birouri și o casă de fier. Nu existau telefoane mobile, clienții ne apelau prin centrala hotelului, dar mai ales veneau în agenție.

În vara anului 1993, din primii bani câștigați, am comandat un computer și unul dintre primele programe informatice de gestiune și rezervări de vacanțe din România. La acea vreme voucherele și biletele de odihnă se faceau manual, la fel si calculele, la fel si evidențele. A fost primul mare pas înainte.

În primul an am făcut și comerț. Am vândut centrale termice, baterii auto și ulei de motor.

Ne produceam singuri materialele de promovare. Făceam afișe cu prețurile biletelor la mare și în țară și le lipeam pe ușile scărilor de bloc din tot orașul. Am realizat primul catalog de produse turistice din Cluj, pentru vacanțe pe Litoralul Mării Negre. Până atunci, se lucra cu liste de prețuri pe care le consulta clientul doar când ajungea în agenție.

An de an ne-am dezvoltat și completat echipa și serviciile pentru turiști. Ne-am acreditat IATA (Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni) și ne-am pregătit colegii pentru rezervări și emiteri de bilete de avion, am încheiat parteneriate cu tot mai mulți furnizori din țară și din lume pentru călătoriile interne și externe, suntem unul dintre primii operatori acreditați de marii turoperatori germani, am devenit turoperator, cu sute de agenții revânzătoare care distribuie produsele noastre turistice în toată țara. Am deschis filiale în țară, am cumpărat sedii pentru agențiile noastre, am dezvoltat francize EXIMTUR împreună cu partenerii noștri, am construit și reconstruit pagina de web www.eximtur.ro și am format si dezvoltat Divizia specializată în călătorii de afaceri, EXIMTUR Business.

Pe parcursul anilor, România a ramas pentru noi destinația de suflet. Am avut parte mereu de o mare încredere și un mare suport din partea hotelierilor romani, ceea ce ne-a permis să devenim în timp unul dintre principalii furnizori de călătorii în România.

Încrederea și mulțumirea clienților este motivul existenței noastre și lumina poveștii noastre de călătorii.

La aniversarea celor 30 de ani, EXIMTUR – companie românească de călătorii, mulțumește cu respect și bucurie clienților EXIMTUR, partenerilor și echipei EXIMTUR!”

https://www.eximtur.ro/

2023, Anul “Ciprian Porumbescu” -

Thu, 16 Mar 2023 09:33:58 GMT

Anul 2023 este anul Ciprian Porumbescu pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea şi comemorarea a 140 de ani de la moartea compozitorului. De asemenea, anul 2023 este și anul Dimitrie Cantemir. Pe tot parcursul anului se vor organiza evenimente culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţilor şi operelor acestora.

Violonist, compozitor și teolog, Ciprian Porumbescu s-a născut la data de 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, în familia modestă a preotului Iraclie Golembiovski şi al Emiliei Clodniţchi, de origine poloneză, având o soră mai mare, Mărioara. Din cauza lipsei resurselor, nu a avut parte de o formare constantă și a început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, pentru a-l continua, peste ani, la Viena.

Mihai Eminescu, cel mai bun prieten al lui Ciprian Porumbescu

În anul 1881, familia sa îşi schimbă numele în Porumbescu, după ce acesta a fost folosit, o perioadă, drept pseudonim.

Patriot devotat, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna (1871), participă la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, și impresionează asistența cu interpretarea sa la vioară.

Până în anul 1873 a studiat la gimnaziul superior de la Suceava, însă, din cauza sărăciei, stătea cu chirie în încăperi mici şi pline de igrasie, mâncarea nu era nici ea îndestulătoare şi probabil că aici tuberculoza i s-a strecurat în trup, el fiind foarte preocupat de muzică şi nu de persoana sa. În martie 1873, Ciprian a trecut cu bine examenul de maturitate, iar în perioada 1873 – 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi, perioadă în care, în 1876, moare mama sa, Emilia.

Berta Gorgon, marea iubire a lui Ciprian Porumbescu

În desele vacanţe pe care le petrecea la Stupca, o cunoaşte pe Berta Gorgon, o fată înaltă şi subţire, fiică a pastorului evanghelic din Ilişeşti, de care s-a îndrăgostit iremediabil. La scurtă vreme, pentru ca iubirea lor să nu „degenereze”, şi fiindcă familiile celor doi erau de confesiuni diferite, Berta a fost trimisă în străinătate, rămânând marea iubire, neîmplinită, a compozitorului.

Ciprian Porumbescu scria despre Berta Gorgon

„Numai ea singură îmi poate da curajul şi puterea de a răbda mai departe şi a duce munca începută la bun sfârşit”, iar ea răspundea: „Cât de rău îmi pare că nu pot sta faţă în faţă cu acela căruia toată viaţa mea aş dori să-i fiu cu inima deschisă…”

În anul 1878, Ciprian Porumbescu este arestat, alături de alţi tineri, în urma unei contrademonstraţii și a fost închis timp de trei luni la Cernăuţi. Se afla la Stupca, i-au dat voie să-şi ia cu el vioara şi o gramatică a limbii franceze şi a fost urcat într-o căruţă şi dus până la Cernăuţi, un drum în care apa rece i-a pătruns prin haine.

Însă temniţa în care şi-a petrecut Crăciunul anului 1878 s-a transformat foarte tare, frigul din celulă şi mâncarea proastă a dus la îmbolnăvirea acestuia de tuberculoză. Bolnav de tuberculoză, la doar 29 de ani se stinge din viață (6 iunie 1883), în casa de la Stupca, localitate ce îi poartă astăzi numele și în care se află și muzeul său memorial.

„Să nu lăsaţi muzica mea să moară!”

„Să nu lăsaţi muzica mea să moară!” au fost ultimele sale cuvinte șoptite surorii sale.

Printre cele mai populare lucrări ale sale, sunt „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce dă astăzi imnul naţional al Albaniei – „Hymni i Flamurit”, melodia fostului imn al României, „Trei culori”, valsurile „Zâna Dunării” şi „Camelii”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostaşilor români” şi altele.

Căsuţa din Stupca este Casa Memorială Ciprian Porumbescu

Peste ani a rămas, mărturie a trăirilor lui Ciprian Porumbescu, căsuţa din Stupca (azi Ciprian Porumbescu) şi muzeul cu acelaşi nume situat chiar în faţa cimitirului în care acesta îşi doarme somnul de veci.

Locuința a fost inaugurată drept casă memorială la 9 iunie 1963. Din holul micuț aflat în dreptul ușii casei se deschid alte două uși, către cancelaria preotului Iraclie, tatăl lui Ciprian Porumbescu, și bucătăria de vară. În interior există piese de mobilier vechi, fotografii și chiar pianul Mărioarei, sora artistului. Pe tavanul casei, pe una dintre bârnele de lemn se găsește semnătura muzicianului, făcută cu un briceag în vremea copilăriei.

Text: Roxana Toma – www.tarancutaurbana.ro

Foto: muzeedelasat.ro

Descoperind Maramureșul

Thu, 09 Mar 2023 09:40:12 GMT

Pentru călătorii nostalgici și cei însetați de cultură și frumos, Maramureșul este un tărâm al poveștilor, o destinație perfectă unde pot ridica un pic cortina timpului și călători zeci, poate sute de ani înapoi.

Tradițiile și mai ales acel stil de viață simplu și apropiat de natură la care majoritatea țărilor vest-europene au renunțat de decenii, chiar de secole, atrag atenția vizitatorilor străini doritori de experiențe autentice, unice și memorabile. Ospitalitatea cu care sunt întâmpinați toți oaspeții este o altă constantă a acestui colțișor al României. Peisajele de vis, dealurile molcome și munții cu forme și nume deosebite fac din acest “plai cu flori” unul de neocolit.

Dacă nu ați fost încă în Maramureș, nu-i bai, aveți timp să o faceți și merită din plin. Aveți multe de văzut și făcut aici! Vă dați seama ce loc unic și deosebit este abia când ajungeți pe Valea Izei și a Marei, “la umbra” Crestei Cocoșului, în Cimitirul Vesel și pășiți în locașuri vechi de cult protejate de UNESCO.

Iată acele obiective celebre, de neratat în Maramureș.

Bisericile din lemn din patrimoniul UNESCO

Cele opt bisericuțe protejate de UNESCO începând din anul 1999 sunt împrăștiate în sate vechi, răsfirate printre dealuri molcome. Ctitorite în sec. XVII-XVIII, bisericile au fost construite special din lemn, pentru a putea fi demontate și relocate, la nevoie. Unele sunt mai vechi decât hrisoavele oficiale, altele sunt amplasate acum în alt loc decât cele în care au fost ctitorite. Bisericuța de lemn din Bârsana e ponosită, îți lasă impresia că e părăsită pe un vârf de deal, într-un colț de sat. Ridicată în anul 1720, aceasta este unica biserică din cele opt care a servit la început ca biserică de abaţie. A fost transformată în biserică parohială în 1806.

Una dintre cele mai vechi este Biserica de lemn din Ieud Deal. Supranumită “Biserica bătrână”, a fost ridicată în anul 1364, starea bună a picturilor sale interioare fiind remarcabilă. Biserica “Sfinții Arhangheli” din Rogoz, ctitorită în anul 1633, pe locul unui lăcaș de cult distrus de tătari, este și ea într-o stare bună.

Bisericile de lemn “Sfinții Arhangheli” din Surdești, “Sfânta Paraschiva” din Poienile Izei, “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Bârsana, “Sfinţii Arhangheli” din Plopiș, “Sfânta Paraschiva” din Densești, “Sfântul Nicolae” din Budești Josani completează lista bisericilor UNESCO din zonă.

Valea Izei

Aceasta este cea mai autentică zonă, îndrăznesc să spun, te vei convinge imediat ce ieși de pe drumurile bătătorite, lăsându-te condus de spiritul de aventură…sau de Waze.

Valea Izei ascunde peisaje de o frumusețe unică, bucolice. E atât de multă liniște încât poți să-ți auzi gândurile zăbovind un pic pe pajiști, fânețe, în livezi. Satele, vechi de sute de ani, au ulițe strâmte și alambicate, porți falnice spun povești în lemn, oamenii sunt și primitori și harnici. Aici puteți vedea multe din autenticele porți maramureșene și case vechi tradiționale. Și, dacă ajungeți la vreme de sărbătoare, aveți șansa de a admira frumoasele costume populare. Sunt purtate cu mândrie, de mic, de mare.

Biserici vechi, muzee, ateliere meșteșugărești, mori de vânt și vâltori sunt atracțiile “must see” ale zonei. Nu ocoliși astfel satele Bîrsana, Botiza, Vadu Izei, Ieud, Săcel, Bogdan Vodă și Dragomirești.

Mănăstirea Bârsana

Un reper spiritual foarte iubit al Văii Izei este Mănăstirea Bârsana. Construită din piatră şi lemn, Mănăstirea Bârsana este o oază de liniște și un rai al florilor. Actualul ansamblu monahal a fost ridicat începând cu anul 1994 pe locul unei mănăstiri înființate cel mai probabil în sec. al XIII-lea. Vechea mănăstire s-a dezvoltat până în anul 1721, când a fost distrusă de austro-ungari. Te poți caza chiar aici, în complexul monahal.

La celălalt capăt al satului Bârsana, pe dealul Jbâr, este bisericuța din lemn UNESCO cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, care datează din anul 1720. Nu o ocoli, nu merită să fie lăsată uitării.

Cimitirul Vesel din Săpânța

Strălucita și curajoasa idee de a scrie un epilog dulce-amar, scurt și cuprinzător, despre viața și personalitatea unui om ajuns la capătul drumului pe pământ a scos Săpânța din anonimat. Textele, unele ironice, altele amare ca un stigăt de disperare, precum și desenele de pe crucile sculptate și vopsite în culori “naive” au adus faimă internațională acestui cimitir unic.. Cimitirul a devenit o atracție turistică în toată regula, are un program de funcționare, zilnic între orele 10-18.00 și o taxă modică la intrare.

Biserica Mânăstirii Săpânța-Peri

La nici doi km de Cimitirul Vesel, turla Bisericii Mănăstirii Săpânța-Peri, de 77 metri, și-a dobândit statutul de cea mai înaltă construcție din lemn din Europa. Construită în anul 1997 în mijlocul unei păduri de fagi seculari, biserica are hramul Sf. Arhanghel Mihail. Amplasată foarte aproape de granița cu Ucraina, biserica a fost ctitorită special pentru a reaminti de un vechi lăcaș de cult, din piatră, ctitorit în anul 1391 de nepoții lui Dragoș Vodă. A fost parte a unei mănăstiri care a găzduit sediul central al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului, vreme de 312 ani.

Cu mocănița pe Valea Vaserului

Mocănița urmărește pufăind traseul spectaculos al Văii Vaserului iar călătoria durează ore bune (aprox. șase ore dus-întors). În acest timp, va trebui să admirați peisajele înconjurătoare și să socializați “pe viu”, mare parte din traseu nu are semnal GSM. Este una dintre ultimele căi ferate forestieră funcționale din Europa, care intră pe un traseu de aprox 60 de kilometri în pustietate, în pădurea (încă) deasă. Mocănița trage gâfâind vagoanele, înghițind avidă buștean după buștean. La Paltin există și un mic Muzeu al Mocăniței. Pe traseul Vișeul de Sus-Paltin-Vișeul de Sus există două halte. E bine să aveți apă și mâncare în bagaje.

Cascada Cailor

Cascada e amplasată la 1.300 m altitudine, iar căderea de apă are mai multe trepte, cea mai lungă fiind de opt metri. Cascada oferă un peisaj de vis, dar cu o poveste tristă, de unde i se trage și numele. Căderea de apă are 90 m înălţime, e cea mai înaltă cascadă din țară. Apa de la precipitații și de la topirea zăpezii se adună într-un circ glaciar, de unde se prelinge pe versanţii abrupţi ai Piatra Rea.

Puteți ajunge la Casacada Cailor din stațiunea Borșa, fie pe jos, pe un traseu montan ușor de opt km (din care cinci km se pot parcurge cu mașina), fie cu telescaunul. De la telescaun începeți o drumeție lejeră de maxim 30 minute.

Satul Breb

“Culcușit” la poalele Creasta Cocoșului din Munții Gutâi, Breb este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din țară. Ulițele sale desfundate și alambicate sunt pitorești pentru turiști dar provocatoare pentru șoferi. Cu casele sale vechi din lemn, și ulițele desfundate și foarte strâmte pe alocuri Breb, l-a fermecat pe Prințul Charles care și-a cumpărat proprietăți aici. Vizitați biserica veche de lemn, monument istoric cu hramul Sf. Arhangheli, admirați gospodăriile tradiționale și sculpturile porților monumentale de lemn. Atmosfera e una specială, liniștea adâncă, aerul curat. E ca un capăt de lume, unul care nu se dă încă uitării…

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare

În Muzeul Satului din Baia Mare puteți admira case tradiționale, troițe și obiecte gospodărești din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș: Chioar, Maramureșul Istoric, Lăpuș și Codru. E interesant și frumos, oare cum trăiau și la ce visau oamenii care locuiau în căsuțele acestea acum 100 de ani?

Muzeul de Mineralogie din Baia Mare

Muzeul expune mii de eșantioane minerale, roci sau fosile care de care mai interesante. Și frumoase, așa cum sunt delicatele flori de mină, de zeci de mii ani vechime. Exponatele de aici au ieșit la lumină din minele maramureșene și din munții din vestul țării, pentru a ne trezi interesul, setea de cunoaștere și dragoste pentru acest pământ bogat.

Mănăstirea Rohia și Mănăstirea Sfânta Ana

Ridicată în mijlocul unei păduri de fag și stejar, la o altitudine de aprox. 500 m, Mănăstirea Rohia, cu hramul Sfânta Ana, este un reper al spiritualității românești, o destinație de suflet și pentru cei care iubesc natura. Cadrul natural, liniștea și biblioteca bogată l-au cucerit pe scriitorul N Steinhard. Acesta a îmbrăcat sutana monahală chiar aici, unde a rămas 11 ani, până la moarte, în 1989.

Mănăstirea a fost ctitorită de preotul Nicolae Gherman, paroh în satul Rohia, la poalele Dealului Viei, pe care e aşezată mănăstirea. Acesta a zidit mănăstirea în memoria fiicei sale, Anuţa, care a murit la vârsta de 10 ani. Lucrările au început în anul 1923 și, doi ani mai târziu, au fost ridicate o biserică modestă şi o casă monahală. Mănăstirea a fost sfinţită în 1926. Este la cca. 50 km de Baia Mare și la nouă km de Târgu Lăpuş.

Muzeul Memorial Sighet

Fosta închisoare construită în 1939 și devenită loc de supliciu pentru mulți condamnați de regimul totalitar a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Fiecare celulă a temniței ororilor comuniste a fost transformată în sală de muzeu. Oferă astfel detalii tematici sau cronologice ale comunismului care a marcat Europa de Est în special.

Destinație Ecoturistică

Dacă nu v-am convins încă, trebuie să amintesc de drumețiile pe care le puteți face pe traseele marcate din Rezervația Creasta Cocoșului, despre alpinism sau escaladă. Creasta Cocoșului este ultima rămășiță a unui crater vulcanic care a erupt acum aproximativ nouă milioane de ani aici, în Munții Gutâi. Iarna, pârtiile de schi din Borșa, Cavnic, Izvoare, Mogoșa și Șuior sunt atracții de neocolit. Și o știre bună. Statutul de destinație ecoturistică acordată zonei Mara – Cosău – Creasta Cocoșului a fost prelungit cu trei ani de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Carmen Neacșu

Consilierturism.ro

Târgul de Mărţişor – “Târg cu Tâlc”

Thu, 09 Mar 2023 08:30:51 GMT

Ca în fiecare an, începutul primărverii este marcat la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” prin Târgul de Mărţişor – “Târg cu Tâlc”, eveniment ce s-a desfăşurat în perioada 27 Februarie – 8 Martie 2023.

Aşa cum ne-au obişnuit an de an, meșteri populari, artizani şi artiști plastici veniţi din toate colţurile ţării au expus o gamă variată de mărţişoare pe care vizitatorii muzeului le-am putut achiziţiona.

Mărțișoarele meșteșugarilor prezenţi sunt lucrate manual, fie confectionate, fie vopsite, păstrând o inspirație populară românească.

Diversitatea materialelor folosite a predominat și-n acest an, remarcându-se mărţișoarele din lemn, sticlă, țesături sau semințe de toate formele și culorile.

Începând cu anul 2017 tradiţiile din preajma Mărţişorului au fost incluse în Patrimoniul mondial UNESCO, element împărțit cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, sector 1, Bucureşti

http://muzeul-satului.ro/

Ospitalitate și gastronomie la pensiunea“Curtea Brăneană”, Bran

Thu, 09 Mar 2023 08:21:04 GMT

De cum ajungem în Bran vom descoperi pensiunea agroturistică “Curtea Brăneană” . Aceasta se identifică cu înflorirea turismului rural în zona Bran-Moieciu și cu tot ce înseamnă ospitalitatea tipică pensiunilor ANTREC. Și-n mod firesc, de-a lungul timpului, pensiunea “Curtea Brăneană” și familia Enescu au câștigat meritat distincţii în cadrul Galelor “Margareta de Aur sau a premiilor Asociaţiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism.

“În toţi acești ani în care am reușit să ne adaptăm dorinţelor oaspeţilor noștri am înţeles foarte bine faptul că nu noi ne alegem turiștii, ci ei ne aleg pe noi. Îmi și amintesc începuturile pe la mijlocul anilor ’90, unde am început afacerea noastră de familie cu Pensiunea “Liliana”, adică cu 3 camere și o singură baie. Sunt bucuroasă că astăzi avem atâţia turiști care ne-au devenit prieteni și revin cu drag an de an ”, declară Liliana Enescu, proprietar.

Familia Enescu - O poveste de success în zona Bran-Moieciu

În zona Brașovului dar și, în ultimul timp, la nivel naţional “Curtea Brăneană” a devenit un brand puternic. Familia Enescu are o tradiţie transmisă din generaţie-n generaţie în ceea ce privește creșterea animalelor (oi, vaci, cai) și procesarea și valorificarea producţiei acestei ramuri. Dacă Liliana Enescu este gazda pensiunilor “Curtea Brăneană” și “Liliana”, pe Șerban Enescu – soţul îl găsim cu activităţi bine puse la punct în creșterea oilor. Copii duc și ei mai departe îndeletnicirile familiei, fiica – Ștefania ajutând-o pe Liliana cu treburile pensiunilor, iar Vlad – de profesie medic veterinar se ocupă de ferma de vaci de lapte și de cai. Acesta, împreună cu soţia sa, Eveline valorifică brandul “ Curtea Brăneană – brânzeturi românești ”, atât prin produsele de care se pot bucura oaspeţii pensiunii cât și prin magazine de desfacere – fizic dar și online.

Condiţii de cazare și de petrecere a timpului liber

Pensiunea “Curtea Brăneană” este situată la 1 km distanţă de Castelul Bran, într-o zonă liniștită ce oferă perspective spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Măgurilor Brănene, Aceasta pune la dispoziţia turiştilor o capacitate de 18 locuri în 8 camere şi 1 apartament.

În sala de mese sau pe terasă, oaspeţii se pot bucura de bunătăţi tradiţionale cu produse din ferma proprie. Copii se pot juca în voie şi siguranţă în locuri special amenajate sau pot alerga în voie prin curtea cu iarbă verde sau prin livadă.

Servicii și facilităţi:

- Cazare în 8 camere duble și 1 apartament;

- Sală de mese cu șemineu + separeu – capacitate 40 persoane;

- Servicii de masă cu gastronomie tradiţională, degustări de produse din fermă proprie, mese festive etc.

- Terasă cu vedere spre grădină și livadă;

- Sală de conferinţe- 30 locuri și sală de agrement (ping-Pong, remy, jocuri de cărţi)

- Locuri de joacă și leagăn;

- Loc de grătar și parcare.

- Excursii la stână, organizare mese tradiţionale la stână;

- Plimbări cu cai;

Invitaţie la degustare - Sortimente de brânză și produse marca- “Curtea Brăneană” –

- brânză de burduf simplă;

- brânză de burduf cu chimen;

- brânză de burduf cu nucă;

- brânză de burduf în băşică;

- brânză de burduf în coajă de brad;

- caş afumat;

- telemea proaspătă de oaie;

- telemea proaspătă de vacă.

- Cârnaţi de vită și oaie, pastramă de oaie, slănină de porc.

Mic dejun copios la “Curtea Brăneană”

- Platou ţărănesc de mic- dejun: Mix de brânzeturi din producţie proprie, jumări, ruladă afumată de porc, slăninuţă de porc, mușchiuleţ de porc fiert și afumat, unt, ouă ochiuri/omletă, dulceaţă, lapte de casă.

Pensiunea agroturistică “Curtea Brăneană”

Str. Ioan Picu Băncilă, nr.11, Bran

ANTREC Brașov

0745 137 766

Expoziţia „Victor Brauner: Invenții și magie" , Muzeul Național de Artă Timișoara.

Fri, 24 Feb 2023 08:38:40 GMT

În perioada 17 Februarie – 28 Mai 2023 puteţi vizita expoziţia retrospectivă „Victor Brauner: Invenții și magie" găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara - Timișoara fiind Capitală Europeană a Culturii în 2023.

Aceasta este prima retrospectivă a artistului Victor Brauner, în țara sa natală.

Vizitatorii pot admira peste 100 de picturi, desene, sculpturi, ilustrații și documente care acoperă întreaga carieră a artistului suprarealist Brauner, de la București la Paris, din anii 1920 până în 1960.

Expoziţia este curatoriată de Camille Morando - director de documentare la Centrul Pompidou şi profesor la École du Louvre . Expoziția include și un împrumut excepțional de peste 50 de lucrări de la Centre Pompidou cât și de la Muzeul Saint-Etienne Metropole si Musee Cantini Marseilles.

Opera lui Victor Brauner este prezentată cronologic în cele 11 săli situate la etajul al doilea al Muzeului National de Arta Timisoara.

Victor Brauner (1903–1966) s-a născut la Piatra Neamț și s-a afirmat, în anii 1920, ca figură emblematică a avangardei bucureștene. În 1933, Brauner se alătură mișcării suprarealiste inițiate de André Breton, iar în 1938 se mută definitiv la Paris.

Tot atunci, artistul pierde accidental un ochi și, pentru că se pictase cu mai mulți ani în urmă într-un autoportret cu ochi enucleat, devine „pictorul vizionar” al mișcării suprarealiste, capabil de premoniții.

Rubrica susţinuta de Programul Catena pentru Artă -

EXPOZIȚIA „IN MEMORIAM ANDO”, LA MUZEUL NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 08 Feb 2023 11:13:18 GMT

Luni, 6 februarie 2023, la Muzeul Național al Literaturii Române din București, Calea Griviței 64-66, a avut loc vernisajul expoziției cu titlul „In Memoriam ANDO”.

Selecția expozițională aduce împreună lucrări de grafică, respectiv caricatură, din mai multe perioade de creație ale regretatului jurnalist, grafician și realizator de emisiuni de televiziune Octavian Andronic – ANDO, alături de fotografii din arhiva familiei Andronic, prezentate prin intermediul a două instalații textile realizate de Andreea Dobranici, respectiv de Alexandru Micloș.

De asemenea, proiectul expozițional cuprinde o serie de lucrări de grafică semnate de Ana Ștefania Andronic – BUZU. Având-o curator pe Ana Daniela Sultana, expoziția „In Memoriam ANDO” este însoțită de un album cu reproduceri după caricaturile lui ANDO și poate fi vizitată în perioada 1 – 25 februarie 2023.

„Prefațată de o expoziție-instalație vernisată anul trecut, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, chiar în data de 12 decembrie 2022, când s-au împlinit 2 ani de la trecerea în eternitate a lui ANDO, «In Memoriam ANDO» este un proiect care își propune nu doar să comemoreze o personalitate culturală autohtonă, ci și să mențină vie amintirea unui spirit critic, precum și moștenirea artistică pe care acesta a lăsat-o în urmă. În grafica sa, ANDO a reușit mereu cu umor și ingeniozitate să surprindă chintesența unor momente cheie din istoria recentă, cărora le-a fost martor. Dacă în expoziția anterioară de la MNLR, cu titlul «Remember ANDO – Octavian Andronic. CoronANDOgrafii», selecția expozițională prezenta în exclusivitate lucrări inspirate de începuturile perioadei pandemice, context în care, de altfel, s-a și stins din viață îndrăgitul grafician, în retrospectiva de față avem lucrări din întreaga sa activitate artistică .” (Ana Daniela Sultana)

ANDO – Octavian Andronic (1946-2020) a fost un jurnalist, caricaturist și realizator de emisiuni de televiziune, autorul cunoscutei rubrici „ANDOgrafia zilei”. A fondat și condus numeroase publicații, printre care „Libertatea”, „Informația de prânz” sau „Cronica Română”, precum și agenția media „Amos News”. Este iniţiatorul din 1997 a procedeului de realizare a caricaturii animate „sub ochii spectatorului” – „videocartoon”, difuzat la ProTV („O propoziție pe zi”), Prima TV („ANDOgrafia zilei”), Tele 7abc („Telecaricatura zilei”), B1 TV („ANDOgrafia zilei”), TVR („Retrospectiva Săptămânii”) și Senso TV („Andonevralgic”). A publicat volumele „Turneul candidaţilor la Primăria Capitalei-1996” (2000), „Turneul Candidaţilor la Preşedinţie – 1996” (2000), „Schimbarea schimbărilor” (2001), „Dicţionarul politic: B de la Băsescu” (2009), „Dicţionar politic: I de la Iliescu” (2010), „Dicţionar politic: N de la Năstase” (2010), „Cronologie comentată: Anul 2000” (2010) şi „Andografia 2010” (2011). Ca grafician a debutat publicistic în caricatură în 1969 și a participat la numeroase saloane și festivaluri naționale și internaționale de profil, la care a câștigat importante premii (Istanbul – 1978, Skopje – 1979, Akşehir – 1980, Havana – 1981, Costinești – 1981, Timișoara – 1984, Ancona – 1985).

Activitatea sa expozițională numără expoziții personale și de grup la majoritatea galeriilor de artă din țară, dar și în cadrul unor importante spații expoziționale din afara țării.

Rubrica susţinuta de Programul Catena pentru Artă -

Expoziția "Artă pentru viață" - Foaierul Media al TNB (aripa Intercontinental)

Wed, 01 Feb 2023 11:27:02 GMT

Deschisă vizitatorilor încă din 20 ianuarie 2023 în Foaierul Media al TNB (aripa Intercontinental) , expoziția "Artă pentru viață", reunind lucrări de pictură semnate de cunoscuți artiști plastici români sub semnul unei remarcabile inițiative caritabile, va fi vernisată marți, 31 ianuarie 2023, la ora 18.00.

Expoziția Artă pentru viață este realizată din donațiile a peste 30 de artiști și colecționari de artă. Lucrările expuse vor fi licitate în data de 21 februarie 2023, iar fondurile obținute în urma licitației vor fi donate pentru suportul terapeutic al bolnavilor oncologici.

Evenimentul va fi prezentat de criticul de artă Pavel Șușară. Cu această ocazie, reputați medici oncologi și experți în oncologie integrată vor prezenta scurte alocuțiuni.

Vernisajul va fi însoțit de un scurt recital al pianistei concertiste Ioana Maria Lupașcu.

În expoziție pot fi vizionate lucrările următorilor artiști: Ioana Antoniu, Marius Barb, Dalina Bădescu, Corneliu Brudașcu, Marius Burhan, Maxim Dumitraș, Mircia Dumitrescu, Elian Dana Fabini, Dorothea Fleiss, Doina Moisescu Herivan, Sorin Ilfoveanu, Marcel Lupșe, Rareș Lupu, Mircea Nechita, Carmen Olteanu, Constantin Pacea, Ion Pacea, Ștefan Pelmuș, Emilia Perșu, Vasile Pop Negreșteanu, Florica Prevenda, Radu Pulbere, Eugen Raportoru, Ramona Raus, Cristian Samfira, Elisabeta Sultan, Cornel Șurlea, Mirela Trăistaru, Monica Vasinca, Florentina Voichi.

Rubrica susţinuta de Programul Catena pentru Artă -

Expoziţia „Cultura populară în opera pictorului Viorel Mărginean”

Wed, 01 Feb 2023 11:06:46 GMT

“Pe mine mă interesează ceea ce durează; Pe mine mă interesează ceea ce dăinuie. Nu mă interesează efemerul.” (Viorel Mărginean)

Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” din Sibiu a fost gazda vernisajului expoziţiei retrospective „ Cultura populară în opera pictorului Viorel Mărginean ”.

Vizitatorii vor putea vizita expoziţia în Pavilionul Muzeal Multicultural situat la intrarea principală a Muzeului “ASTRA”, până în data de 10 iunie 2023.

Reunind teme precum – natura statică, peisaj, compoziţie decorativă – picturile artistului Viorel Mărginean vor purta vizitatorii în veritabile călătorii ale simţurilor. Alături de cele 35 de picturi , în cadrul expoziţiei sunt expuse și obiecte de patrimoniu din colecţiile Muzeului ASTRA.

În cadrul vernisajului ce a avut loc pe 18 Octombrie 2022, pe lângă vizitatea expoziţiei, publicul s-a bucurat și de microrecitalul sustinut de Simona Strungaru și Sebastian Burneci, urmat de proiecţia filmului "Mărginenii" regizat de Laurenţiu Damian.

Operele de artă semnate Viorel Mărginean se regăsesc în muzee din ţară, remarcând Muzeul Național de Artă din București, Muzeul de Artă Cluj‑Napoca, precum și cadrul diverselor colecţii particulare de artă atât din România, cât din state precum: SUA, Japonia, Australia, Israel, Italia, Germania, Danemarca etc. Viorel Mărgineam a ocupat și funcţiile de director al Muzeului Național de Artă al României(1994-1995) și de ministru al Culturii (1995-1996)

Viorel Mărginean (1933 – 2022)

Date Biografice

Viorel Mărginean s-a născut la 12 decembrie 1933 în comuna Cenade, județul Alba, și a decedat în 28 februarie 2022 la București. În zona colinară înaltă din centrul Transilvaniei își va petrece primii șapte ani din viață. Era al zecelea copil al lui Ilie Mărginean și al Anei Alexe. Tatăl său – brigadier silvic al Mitropoliei Blajului – a fost primul primar român de după 1918. Mama sa era o recunoscută artizană, talentată creatoare de modele pentru țesăturile specifice zonei.

Rubrica susţinuta de Programul Catena pentru Artă -

Expoziţia: "Cultura populara în opera pictorului Viorel Mărginean"

– Complexul Național Muzeal ASTRA, Sibiu

Vizitare: Până pe 10 iunie 2023.

Strada Pădurea Dumbrava nr. 16-20, Sibiu

www.muzeulastra.ro

IA, cămașa cu altiță, înscrisă pe Lista Patrimoniului Intangibil al Umanității UNESCO!

Wed, 01 Feb 2023 08:38:11 GMT

Pe data de 1 Decembrie, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial desfășurată în Rabat, Maroc, a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „ Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Însemnătatea acestei decizii încununează munca generaţiilor de creatori populari din România și Republica Moldova, reprezentând, totodată o conștientizare a unui important element de identitate naţională.

De asemenea, o altă veste minunată pentru România a reprezentat-o și includerea „ Tradiției creșterii cailor de rasă lipițană din România” în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO.

“ Am trăit un moment istoric pe care l-am și muncit! Mulțumesc din suflet! Este copleșitor! Sunt profund recunoscătoare tuturor celor ce au muncit pentru această victorie extraordinară cu care cinstim Ziua Națională! Trăiască România și valorile ei perene! ” a declarant doamna Simona-Mirela Miculescu - Delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

Experienţe de vacanţă în Bistriţa-Năsăud

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 01 Feb 2023 08:23:52 GMT

Poate prea puţin promovate pe piaţa internă, diversitatea programelor specifice turismului rural şi cultural dar şi a experienţelor de vacanţă din judeţul Bistriţa-Năsăud, riscă să devină mult mai apreciate de turiştii străini care descoperă acele meleaguri binecuvântate de natură şi istorie. Autenticitatea abundă la fiecare pas. Tradiţiile, portul popular, pădurile umbroase, râurile şi lacurile reci de munte, potecile spre înălţimi care nu şi-au pierdut sălbăticia, mănăstiri şi lăcaşuri încărcate de credinţă…sunt doar câteva dintre reperele acestei zone. Haideţi s-o descoeprim şi cel mai important, să ştim cum s-o descoperim astfel încât să nu-i ştirbim din autenticitate. Ţinutul Bistriţei, ca şi multe altele, este un meleag cu care trebuie să ne mândrim!

Când tradiţionalul se împleteşte cu modernul la Pensiunea “Izvorul Zânelor”

Pentru turiştii dornici să descopere farmecul zonei Colibiţa recomandăm pensiunea “Izvorul Zânelor ”, unde modernul şi elegantul se împletesc armonois cu specificul locurilor bistriţene. Amplasată într-un cadru liniştit, în mjlocul naturii, pensiunea “Izvorul Zânelor” îşi aşteaptă turiştii cu o capacitate de 15 camere. Piscina, sauna, sala de mese şi livingul cu şemineu, programele cu prezentare de tradiţii locale (port popular, dansuri), sunt câteva dintre ingredientele unui sejur reuşit pe meleagurile bistriţene. Pensiunea este o alegere optimă şi pentru ogranizarea de evenimente speciale, aniversări şi team-bulidinguri.

Pensiunea “Izvorul Zânelor”

Str. Principala, nr. 37

Colibita, Bistrita-Nasaud, Romania

0753 051 550

Popas pe malurile Colibiţei – înconjuraţi de umbra Bârgăului şi Călimanilor

Hoinari printre “bârgăiele” judeţului, aşa cum spun localnicii acestor locuri, ajungem pe Valea Bistriţei în satul Colibiţa, devenit deja o staţiune turistică de interes local (prima staţiune de acest fel din Bistriţa-Năsăud). Avantajată de o amplasare între cei doi munţi – Bârgău şi Călimani şi de pitorescul lac de acumulare, Colibiţa este alegerea potrivită pentru cei ce caută relaxare, natură, tradiţie dar şi pentru segmentul iubitor de agrement şi turism activ.

Aflat la aproxmativ 50 de km. de Bistriţa, lacul Colibiţa a adunat în jurul său o salbă de pensiuni care-şi aşteaptă oaspeţii. Frumuseţea acestui lac poate fi admirată şi alegând o crozieră, multe dintre aceste servicii fiind promovate de către unităţile de cazare. Lacul Colibiţa se întinde pe o suprafaţă de 5 km, fiind situat la 800 de metri altitudine. Lacul a luat naştere prin inundarea vechiului sat, preluând numele acestuia.

Colibiţa mai este recunoscută şi datorită aerului ozonat, cu factori curativi foarte apreciaţi.

În anul 1923, Asociaţia “Caritatea” din Cluj-Napoca amenajase în Colibiţa un Sanatoriu pentru tratarea studenţilor bolnavi de TBC sau de alte afecţiuni pulmonare. Din păcate sanatoriul a ars în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial .

Agrement în zona Colibiţa:

- Croziere pe lac, hidrobiciclete, caiac;

- Locuri amenajate pentru plajă şi relaxare;

- Trasee de cicloturism şi mountain-bike;

- Excursii rurale în “Bârgaiele” bistriţene: Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundul Bârgăului, Tiha Bârgăului și Mureșenii Bârgăului;

- Activităţi de pescuit (păstrăv, clean, caras);

- Drumeţii montane (trasee amenajate în Parcul Naţional Călimani, Tăul Zânelor, Vârful Bistriciorul, izvorul de apă minerală Borcut);

- Excursie la Castelul Dracula şi pasul Tihuţa;

- Plimbări cu sania pe timpul iernii;

Hoinari printre legende la…Tăul Zânelor din Călimani

Situat în Parcul Naţional Călimani, la o altitudine de 1260 m, Tăul Zânelor este unul dintre cele mai pitoreşti obiective pentru pasionaţii plimbărilor şi drumeţiilor montane. Accesul se face pornind din Colibiţa, traseul fiind marcat şi accesibil tot timpul anului.

Destul de similar ca şi înfăţişare cu Lacul Roşu, Tăul Zânelor (lac de baraj natural cu o suprafaţă de 0,5 ha şi adâncime maximă de 4 m) s-a format în mijlocul pădurii de molid, într-o zonă bogată în roci vulcanice desprinse de-a lungul anilor din Munţii Călimani.

Denumirea lacului vine de la o legendă a zonei, care aminteşte de ciobanii Scurtu şi Pasăre. Aceştia-şi duceau oile la păscut pe munte. Într-o noapte cu lună plină ei au zărit patru zâne plimbându-se printr-o poiană. Observând că au fost descoperite şi dorind să nu mai fie văzute şi de alţi ochi, zânele au făcut o înţelegere cu ciobanii, dăruindu-le un munte unde-şi pot hrăni oile (Chicera lui Pasăre) dar şi un pârâu unde să le adape (pârul Scurtu). Însă ciobanii nu au respectat promisiunea şi într-o noapte, pitiţi după arbori, au revenit să privească zânele care alergau goale prin poiană. Acestea i-au surprins şi au dezlănţuit furtuni puternice şi au prăvălit un munte, peste ei. De-atunci, acolo a rămas un mic lac, înconjurat de stânci şi păduri care astăzi este…Tăul Zânelor.

Vă invităm să descoperiţi atracţiile Bistriţei-Năsăud cu programele turistice marca SCORILO TRAVEL VACANTE!

www.scorilotravelvacante.ro

Cetatea Cisnădioara – Poveşti istorice din Mărginime

Wed, 01 Feb 2023 07:58:22 GMT

Răsfoind filele istoriei Mărginimii Sibiului, ajungem în farmecul tradiţional al unui bătrân sat de munte, Cisnădioara.

Sat aparţinător de oraşul Cisnădie, cătunul sibian este foarte căutat de turiştii români cât şi de cei străini. Oferta experienţelor de vacanţă este una variată, pornind cu ospitalitatea pensiunilor locale (gastronomie, tradiţii şi meşteşuguri, programe tematice) cât şi a atracţiilor pe care călătorii le vor regăsi: Cetatea Cisnădioara cu basilica în stil romanic, biserica evanghelică, expoziţia muzeală de etnografie, calcarele cretacice de la Cisnădioara.

Poveştile Cetăţii romanice Cisnădioara

Cel mai vizitat obiectiv turistic din Cisnădioara este biserica fortificată, care veghează împrejurimile de pe vârful dealului Sfântului Mihail.

Ridicată în stil romanic la finele secolului al XII-lea (1180 – 1200), biserica i-a fost dedicată Sfântului Mihail de unde şi denumirea germanică a localităţii – Michelsberg.

Prima atestare documentară se înregistrează în anul 1223. Iniţial, aflată în posesia regelui Andrei al-II-lea, bazilica a intrat ulterior în posesia abaţiei cisterciene de la Cârţa, sub forma unei donaţii.

Accesul spre cetate se face pe o poteca amenajată cu plăci de beton, ce şerpuieşte pe dealul sibian. Din loc în loc, turiştii se pot odihni pe băncuţe, de unde pot admira panorama împrejurimilor.

Poteca de piatră porneşte din Piaţa Gozelnius (locul unde se poate parca maşina), orientându-se pe lângă Pensiunea Sub Cetate, continuând în urcare uşoară, pe sub pădurea de foioase, până în vârful dealului.

După o urcare ce durează aproximativ 15 minute, ajungem în faţa zidurilor semeţe. Construcţiile înalte de 5-6 metri sunt impunătoare, fiind conservate foarte bine.

Trei turnuri se impun privirii: turnul de poartă (sud), turnul din faţa portalului (vest) şi turnul estic, la aproximativ 5 metri în afara zidului din incintă. Accesul în cetate se va face pe o mică poartă. Atenţia ne va fi atrasă de opt deschideri sub forma unor uşi, situate undeva sub vechiul drum de strajă. În vremurile când cotropitorii se apropiau. aceste uşi se puteau bloca din interior. De-acolo se arucau bolovani asupra atacatorilor. Astăzi, turiştii pot vedea în interiorul cetăţii o parte din aceşti bolovani.

Pătrunzând în interiorul Bisericii vom găsi pietrele funerare ce aparţin soldaţilor decedaţi în luptele din jurul Sibiului, în perioada Primului Război Mondial.

Biserica din cetate este printre puţinele construcţii transilvane căreia nu i-au fost aduse modificări de-a lungul timpului.

Stiaţi că?

- În apropiere de Cisnădioara se află o zonă foarte puţin promovată - Piatra Broastei - Calcarele Cretacice de la Cisnadioara. Accesul se face prin strada Argintului, ieşirea vestică din Cisnădioara. Piatra Broaştei reprezintă un monument al naturii cu valoarea paleontologică. În calcarul imens sunt prinse stele de mare, stridii, arici de mare şi alte astfel de mărturii a vremurilor.

- “Madona cu pruncul”, păstrată în prezent la Muzeul Brukenthal din Sibiu provine din Cetatea Cisnădioarei.

- cetatea oferă o panoramă deosebită asupra munţilor Cibinului şi a satelor component Mărginimii.

- având o acustică deosebită în interiorul bisericii se organizează spectacole, concerte şi expoziţii tematice?

Cetatea Cisnădioara, Cisnădioara, Sibiu

Program:

Zilnic 10:00 - 18:00

În afara sezonului, cu programare

Ghidaj: română, germană

“Singureni Manor Equestrian Retreat” – din dragoste pentru cai

Mon, 23 Jan 2023 12:15:35 GMT

Pe harta experienţelor de vacanţă, “ Singureni Manor Equestrian Retreat” din localitatea Singureni, judeţul Giurgiu este un exemplu elocvent de împletire armonioasă între servicii de calitate, ospitalitate și respectul pentru natură.

Încă de la inaugurare, în urmă cu 1 an, locaţia și-a propus să promoveze acest concept ce pune accentul pe legătura dintre om și energia transmisă de pădure, de contemplare și înţelegere a naturii și animalelor, nefiind un loc pentru cei ce caută călătoriile în masă.

Misiunea Singureni Manor este de a fi “o destinatie unică al cărei scop este să ofere conectare autentică și bucurie plenară în mijlocul naturii, în condiţii de confort absolut. Locul îmbină puterea naturii de a oferi relaxare cu puterea oamenilor de a crea inspiraţie și experiente frumoase și profunde pentru clienţi și vizitatori.”

Programe tematice pe cărările pădurii “Singureni Manor”

În lunile de toamnă, pădurile de stejar îmbracă tot peisajul în culori spectaculoase și foșnet, natura oferind un veritabil spectacol.

Oaspeţii au la dispoziţie 800 de hectare de pădure unde pot hoinări fie singuri, la pas, fie cu cu biciclete, ghizi însoţitori etc pe trasee tematice pentru observarea celor peste 3000 de exemplare faunistice: căprioare, cerbi carpatini, cerbi lopătari, mufloni, vulpi, bursuci, jderi, exemplare de vulturi, berze negre și alte vieţuitoare care vor contribui la o experienţă de neuitat.

Gazdele chiar propun celor cazaţi experienţe deosebite, cu programe personalizate de observare a comportamentului animalelor sălbatice – orele de hrană în locuri special amenajate, perioada de de bocănit a cerbilor, ture de noapte cu binoclu cu infraroșu, explorarea sunetelor pădurii pe timp de noapte.

Posibilităţi de cazare și experienţe deosebite la “Singureni Manor Equestrian Retreat”

Paul’s Horses – pensiune-concept cu tematică ecvestră. Cu o capacitate de 18 camere și 1 apartament , Paul’s Horses împletește fascinanta lume a cailor, cu pitorescul pădurii care se dezvăluie turiștilor de la fereastră. Experienţa desăvârșită este completată cu segmentul de gastronomie - preparate ce poartă amprenta chef-ului Alexandru Dumitru. Preparatele se remarcă printr-o prospeţime aparte și datorită produselor din grădina proprie pe rod, inclusiv cu plante aromatice crescute și îngrijite însuși de bucătari și personalul specializat. Meniul este personalizat și adaptat și în funcţie de anotimpuri. O atracţie în plus a locaţiei este faptul că din lobby, turiștii au acces direct la cai.

Paul’s Lodge – conac accesibil în regim de exclusivitate, pune la dispoziţia turiștilor un total de 13 camere cu specific vânătoresc, piscină privată, jacuzzi, bucătărie fine-dining. Designul unic al camerelor și spaţiilor poartă oaspeţii într-o călătorie printre obiecte autentice, parte a colecţiei personale a gazdelor, obiecte strânse din diverse colturi ale lumii, surse de povești și simbolistică aparte.

Activităţi la “Singureni Manor Equestrian Retreat”:

- Călărie (adulţi/copii) în manej dar și circuite în pădure;

- Spectacole de frumuseţe cu cai arabi;

- Trasee cu trăsura/sanie;

- Trasee de bicicletă adulţi/copii;

- Plimbări ghidate prin pădure, programe observare fauna și flora;

- Spaţii de relaxare, zonă de citit în hamace în pădure, spaţii de joacă;

- Platformă Yoga în natură;

- Saună/Ciubăr și masaj;

- Tir cu arcul, badminton, carting.

“Singureni Manor Equestrian Retreat”

Comuna Singureni, judeţul Giurgiu

contact@singurenimanor.com

+4 0746 289 029 / +40 (746) 284 582

https://singurenimanor.com/

România, țara colindelor!

Thu, 22 Dec 2022 08:55:39 GMT

Vine vremea colindelor! În aroma verdelui brad și-n murmur de colinde așteptăm praznicul Nașterii Domnului. Colindăm, primim colindători, așa după cum ne-nvață datina strămoșească și cum o făceam fiecare dintre noi în anii cei curați ai vârstei neprihănite. Amintindu-mi de copilăria mea, m-am întrebat: dacă gospodarii cărora le-aduceam vestea Nașterii Sfântului Prunc nu mi-ar fi oferit nimic, oare aș mai fi colindat? În pruncie nici nu mi-am pus o asemenea problemă. Părinții îmi spuneau: așa e tradiția; dacă nu te duci, nu vine Moș Crăciun, botezat de comuniști cu numele palid Gerilă. Începusem să înțeleg că obiceiul respectiv, pe lângă bănuții ori dulciurile primite, făcea parte dintr-o rânduială încremenită între bătrâne veleaturi. În zilele noastre observăm o emulație deosebită a grupurilor de colindători. Orașele cu precădere, pe la colțurile străzilor, prin mijloacele de transport, gări, autogări, sunt invadate de urători ambulanți; nu știu cât cântă din drag pentru Domnulețul-Domn din Cer sau mai degrabă pentru un gologan aruncat adesea din lehamite ori milă. Și atunci, oare cântarea, adeseori chinuită, greșită textual, mai are semnificația de a vesti Nașterea Domnului?

Vasăzică ne bat la ușa sufletelor colindători de tradiție și de interes. Ca să nu rămână colindele doar pe mâna celor din urmă, neaoși pânditori de chilipiruri, să-i încurajăm și să fim generoși cu cei care o fac pentru că iubesc datina străbună sau chiar să ieșim și noi la colindat căci, așa procedând, imităm lucrarea îngerilor coborâți din văile Cerului ca să anunțe lumii vestea minunată. Colindele ne ajută, ne îndeamnă să pregătim cu atenție sărbătorescul moment al întâlnirii cu Dumnezeiescul Copil și să înțelegem cât mai bine de ce a trebuit să „coboare Domnul Sfânt pe o scară de argint“.

De altfel, dacă ne gândim bine, la Paști Biserica a rânduit o săptămână specială, cea a Sfintelor Pătimiri, ca să ne deslușească neîndoielnic sensurile Jertfei Mântuitorului, dăruită nouă prin Cruce și Înviere. În preajma Crăciunului, pregătirea aceasta nu s-a făcut printr-o perioadă liturgică bine determinată, ci poporul credincios și-a statornicit-o prin tradiția cântărilor populare religioase, textele lor lămurindu-ne taina înomenirii Fiului lui Dumnezeu. Versurile colindelor sunt fascinante, ascunzând o teologie adâncă, înfățișată într-o frumusețe literară extraordinară. De fapt, ele se dovedesc o continuare a slujbelor din Biserică. Gospodarul de odinioară, ajuns acasă de la dumnezeiasca Liturghie, unde a auzit, din Sfânta Evanghelie ori din predica preotului, istoria întrupării și Nașterii Mântuitorului lumii, la plăpânda lumină a opaițului, candelei sau lumânării, încălzit de focul vetrei humuite, a alcătuit poezii religioase de o sensibilitate aparte, strecurând în ele adevăr evanghelic și farmec artistic.

Suntem țara colindelor. Nici un popor creștin nu mai posedă o așa zestre excepțională agonisită de-a lungul atâtor secole precum noi, românii. Într-un Catavasier, tipărit la Râmnic în 1747, se spune: „Aicea, la sfârșitul cărții puserăm și stihurile ce le cântă copii când umblă cu steaua în seara nașterii lui Hristos. Și, cetitorule ce vei citi și cu poetice vei socoti, și de nu vor veni la număr bine silabisirile să știi că noi precum le-am găsit așa le-am și tipărit, după cum s-au obicinuit a se cânta, și n-am umblat a le număra“

Iată, se pare, o primă culegere de colinde datează de peste 250 de ani. Și câte or mai fi fost poate! Cert este că fără aceste minunate creații artistice ce îmbracă sărbătoarea în armonii și delicate glăsuiri, Crăciunul nu ar mai fi la fel.

Așadar, colindând ori primind colindători, să încercăm a descoperi frumusețea spirituală și artistică a colindelor. Nu voi încheia fără să vă aștern la ușa sufletelor câteva cuvintele pline de înțelepciune ale unei străvechi cântări sărbătorești: „Și-acum te las, fii sănătos și vesel de Crăciun, / Dar nu uita, când ești voios, române, să fii bun“.

Arhim. Mihail Daniliuc, Schitul Vovidenia, Neamţ

La povești cu doamna Păunica și Dinică Clinciu, în Pod Șimon, Moieciu

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 14 Nov 2022 09:04:00 GMT

În Podul Șimon din Moieciu facem un popas printre povești cu oamenii locului la doamna Păunica și Dinică Clinciu care au sărbătorit în acest an 65 de ani frumoși de căsnicie.

Moieceni amândoi, au strâns în tolba anilor povești, întâmplări și experienţe pe care ni le-au împărtășit…la un bulz tradiţional, la dânșii în curte. Am ajuns în casa pe care au ridicat-o cu trudă și multe eforturi începând cu anul 1958, la un an după nuntă.

“Ne-am căsătorit în 1957 la biserica din Moieciu. Am păstrat și port și acum costumul și fota pe care le-am făcut special pentru nuntă. Le-am păstrat cu mândrie și cu mare grijă de-atunci. La nunţi, la evenimente, îmbrăcam cu drag costumul popular. Pe-atunci erau alte obiceiuri, fiind și o familie numeroasă, ne strângeam foarte mulţi. Ne duceam unii la alţii. Darurile de nuntă care se obișnuiau – în special soacra să dăruiască părinţilor ginerelui sau la nași erau: plapumă, covoare, perdele” , povestește doamna Păunica.

Respectând arhitectura caselor de munte din zona Moieciu-Fundata-Șirnea, astăzi casa lor dragă este un cuib al amintirilor, frumos decorat cu lucruri pe care doamna Păunica le-a lucrat la război sau le-a ţesut de-a lungul anilor.

“Îmi amintesc cum la început aveam o masă, un dulap și un pat. Era greu pe-atunci cu materialele de construcţii, cu meșterii pe care i-am adus tocmai de la Vălenii de Munte, care se pricepeau la draniţă. Am lucrat chiar cot la cot cu ei. Dar a meritat. De-a lungul timpului ne-am îngrijit apoi de animale – vaci, oi, porci și muncile zilnice. De la șezătorile la care ne stângeam prin vecini am lucrat perdele în croșetă, sau la război – ștergare, feţe de masă, chiar și tablouri. Erau foarte frumoase acele vremuri, eram mai uniţi ”, povestește doamna Păunica.

După anii ’90 zona Bran-Moieciu a început să înflorească din punct de vedere turistic odată cu venirea în Pod Șimon a doamnelor Maria și Mioara Vișan Stoian, practic devenind vecinele familiei Cliniciu

“Până în anii ’90 nu exista turism în zonă, doar ce mai veneau rude sau apropiaţi ai gazdelor din diverse colţuri ale ţării. Odată cu venirea doamnelor Stoian au început să apară și turiștii. Doamna Mioara îmi povestea adesea eforturile dânsei de a convinge brănenii și moiecenii să-și deschidă porţile către oaspeţi. Stăteam adesea noptile și ne consultăm, mai dormea și la mine. Mă uitam cum plină de energie alerga peste dealuri, de la localnic la localnic, zecile de discuţii cu profesorul Olteanu cu care se mai consulta. Și rezultatele s-au văzut. Dânsa ne-a și unit, organiza șezători cu proprietarii de pensiuni la care participam împreună, aniversări, obișnuiam să facem Revelioane unii la ceilalti, pe rând” , își amintește cu nostalgie doamna Păunica.

Popas la pensiunea Mary, Pod Șimon, Moieciu de Jos

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 14 Nov 2022 08:58:57 GMT

Zona Bran-Moieciu, foarte cunoscută şi promovată datorită ospitalităţii pensiunilor şi oamenilor care fac cinste acelor locuri oferă o gamă variată de experienţe de vacantă, ocazii de a te intersecta cu specificul acestor meleaguri dar și cu oamenii.

Un astfel de loc este Pod Șimon, unde moieceanul Viorel Ghinea este o gazdă perfectă ce își așteaptă turiștii în Pensiunea Mary din Moieciu de Jos.

Oaspeţii se vor bucura de liniștea naturii, de ospitalitatea familiei Ghinea , de posibilităţile variate de relaxare în curtea frumos amenajată sau de mici plimbări prin zonă, unde Viorel abia așteaptă să arate turiștilor frumuseţile zonei.

„Mă bucură să am turiști din toate colţurile ţării care odată veniţi, se reîntorc și recomandă și prietenilor pensiunea noastră. S-au legat prietenii și sunt fericit că oaspeţii noștri apreciază serviciile pe care le oferim. Îmi place să mai fac cu ei drumeţii prin zonă, să le arăt locurile, să urcăm pe măguruile din apropiere, să savurăm produse tradiţionale zonei noastre, preparate ca odinioară: bulz, tocană la ceaun, degustare de brânzeturi de la stânile din zonă etc”, declară Viorel Ghinea, proprietar.

Ospitalitate și releaxare

Pensiunea Mary își așteaptă oaspeţii cu un total de 9 camere, fiind ideală pentru grupuri de prieteni, familii cu copii. În viitorul apropiat proprietarii for extinde capacitatea pensiunii.

Amenajările variate și curtea generoasă cu locuri umbrite dar și cu zone de relaxare la soare, atrag atât copiii cât și adulţii. Foișoare rustice, șezlonguri, leagăne și balansoare diverse, locuri special amenajate de joacă, căsuţe tematice pentru cei mici în grădină sunt câteva dintre atracţiile pensiunii.

Sala de mese oferă o capacitate de 30 de locuri. Turiștii au la dispoziţie bucătăria complet utilată, cât și locuri special amenajate pentru grătar.

Condiţii de cazare și facilităţi

- 9 camere duble , tv, wifi. Unele camere au balcon/terasă.

- Săla de mese – 30 persoane

- Foișor cu grătar și loc de servit masa;

- Mese de ping-pong, biliard;

- Loc de joacă cu topogan, leagăn, balansoar;trambulină;

- Acces la buctărie complet utilată ( aragaz, cuptor microunde, veselă, tacâmuri, 2 frigidere);

- Locuri de parcare;

- Vila se poate preda și la cheie.

Într-o hoinăreală prin zona Podul Șimon, din Moieciu (denumire primită de la podișcă) urmărind strada cu aceaşi nume, având ca reper Schitul „Sfinţii Împărați Constantin şi Elena”, ai şansa să interacţionezi cu comunitatea locală, cu îndeletnicirile localnicilor, cu arhitectura caselor, cu simplitatea naturii ce dezvăluie frumuseție peisagistice, fie spre creasta Bucegilor, fie spre Piatra Craiului. De multe ori, doar trecători prin zonă, privim culmile domoale ale măgurilor și dealurilor, nerealizând că pot fi destinaţiile unor drumeţii pitoreşti.

Strada Podul Șimon pornește din Drumul Național (la aproximativ 2 km de castel), croindu-şi calea, în urcare uşoară, spre Schitul „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, loc de popas şi reculegere. Stop caseta

Pensiunea Mary – ANTREC Brașov

Familia Ghinea

0748 562 415

Strada Podul Șimon 573, comuna Moieciu, Brașov

LA PLĂCINTE… ÎNAINTE…! Festivalul Plăcintelor, Hârja, Bacău

Tue, 18 Oct 2022 09:36:12 GMT

Încet, încet, Hârja – de pe Valea Oituzului, din judeţul Bacău – se impune ca loc de desfăşurare a unor manifestări festivaliere. În 5-7 august a.c., în zona Prund (luncă), s-a ţinut ELF – Experiential Learning Festival, „un proiect început acum 7 ani, care are ca scop promovarea educaţiei non-formale, a ecologiei, a învăţării prin joc şi a spiritului comunitar”, avându-l ca manager pe Vlad Grigoraş.

În acelaşi spaţiu, în lunca râului Oituz, duminică, 28 august, s-a desfăşurat ediţia a XV-a a Festivalului plăcintelor, „concurs de plăcinte după reţete originale”. Motorul şi sufletul manifestării a fost, ca de obicei, dna Beatrice Grigoraş – preşedinta filialei Bacău a ANTREC , mai cunoscută, pe plan local, drept managerul Asociaţiei „Copiii în sânul familiei”. La rândul său, asociaţia – care oferă mediu familial unui număr de copii – este rodul unei iniţiative şi a unei sponsorizări sistematice din Marea Britanie. Pe facebook, asociaţia se prezintă astfel: „Suntem cea mai mare familie din satul Hârja – 20 de fraţi şi surori”. Este cert că Vlad Grigoraş, „elful”, a avut de la cine să moştenească spiritul de iniţiativă. Pentru că, nu-i aşa, „Aşchia nu sare departe de trunchi”.

Satul Hârja – cu vreo 350 de locuitori – este situat în sud-vestul judeţului Bacău, în apropierea vechii frontiere a Regatului României cu Austro-Ungaria. De altfel, venind dinspre Braşov, Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, E 574 trece peste pasul Oituz (866 m), traversează satul Oituz (Ardelean), pendinte de comuna Breţcu, şi părăseşte judeţul Covasna, pătrunzând în Bacău, străbătând, în continuare, în ordine, satele Poiana Sărată, Hârja, Ferestrău, Călcâi, Oituz – dintre care ultimul are statut de centru de comună. Chiar şi din mersul maşinii, înainte de a părăsi judeţul Covasna, îţi reţin atenţia porţile sculptate specific secuieşti, pentru care principalul motiv ornamental este laleaua. Centrul de comună Oituz, sub numele de Grozeşti, este atestat documentar încă de la 1410. Vechii locuitori din Hârja şi Poiana Sărată erau mocani, păstori din Ardeal. Tot în aceste sate erau încartiruiţi militarii-grăniceri la frontiera Regatului României cu Imperiul Austro-Ungar. Luptele teribile care s-au purtat apoi în acest ţinut, în 1916-1917, în Războiul de întregire naţională, le-am evocat în revista noastră, în numărul din august 2018, sub titlul „Pe aici nu se trece!”. De-a lungul drumului european, cimitire ale eroilor de atunci sunt cel puţin la Poiana Sărată, la Oituz şi mai departe – în direcţia Oneşti – la Bogdăneşti. La Poiana Sărată, sunt înhumaţi militari români, germani, maghiari, austrieci, ruşi, evrei şi turci, dintre care 107 în morminte individuale, iar osemintele altor 1940 de ostaşi sunt depuse în monumentul-osuar. La Oituz, cimitirul adăposteşte osemintele a 18613 ostaşi români. Atât la Poiana Sărată, cât şi la Oituz, efigii reprezentându-l pe generalul Grigorescu Eremia pun în valoare respectivele monumente. Tot în centrul de comună Oituz, este amplasată biserica romano-catolică „Preasfânta Treime” – frumoasă ca o catedrală – din piatră cioplită, în stil gotic. Este construită începând cu 1924, fiind situată pe „tranşeul cel mare al frontului românesc, unde s-au dat lupte crâncene”. Este frecventată de credincioşi ceangăi, o populaţie aproape enigmatică, limba de slujire fiind româna.

De la Oneşti, spre sud, drumul conduce la comunele Caşin şi Mănăstirea Caşin – unde de asemenea s-au purtat lupte grele. După război, în Bucureşti, a fost ridicată o biserică, strada adiacentă împrumutând numele localităţii din judeţul Bacău, şi anume Mănăstirea Caşin. Tot numele de Mănăstirea Caşin i-a fost atribuit bisericii – mai nou ridicată la rangul de paraclis patriarhal – astfel că, până în ziua de astăzi, bucureşteanul neatent se întreabă dacă edificiul este biserică sau de-a dreptul mănăstire.

Pe aceste locuri, cu o încărcătură istorică aparte, în amintirea celor trecuţi, cu speranţă de mai bine pentru cei rămaşi, s-a desfăşurat ediţia din 2022 a Festivalului plăcintelor de la Hârja. „Nu vărsaţi lacrimi pe mormintele eroilor, ci mai degrabă slăviţi-i în cîntece”, cerea şi regina Maria. Dna Beatrice Grigoraş a dedicat ediţia manifestării memoriei doamnei Maria Stoian Vişan – „mama turismului rural românesc”, cândva participantă activă la festival – trecută în veşnicie în acest an. În compania lui Betty Grigoraş, deschiderea – prin discursuri bine cumpănite – au făcut-o nemţeanul Mişu Chiruc şi Svetlana Lazăr, preşedinţii ANTREC din România şi, respectiv, din Republica Moldova. Ulterior, a adresat un cuvânt de bun venit şi primarul comunei Oituz, Claudiu Petrişor. Era duminica, la ora 11, credincioşii din sat abia dacă ieşeau de la biserică, iar rugăciunea, la scenă, a părintelui Ilarion, nici prea lungă, nici prea scurtă, a venit ca o mângâiere.

Odinioară, fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, francezul Pierre de Coubertain, arăta: „Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci să participi, aşa cum în viaţă nu contează triumful, ci lupta”. Tot aşa, la Hârja, contează mai mult participarea, şi nu cine şi-a adjudecat premiile acordate. De aceea, ne facem o datorie de onoare din a prezenta o listă cvasicompletă a participanţilor de la standurile puse la dispoziţie de către organizatori:

- filiala Alba a ANTREC – Transylvania Lands Cluster – Bucătăria lui MeMe (în persoana dnei Elena Florea, de data aceasta absentă... motivată de la stand);

- filiala Bacău a ANTREC – pensiunea Trifoi din Hârja;

- filiala Suceava a ANTREC – pensiunea Viorica;

- filiala Vrancea a ANTREC, prin preşedintele Alexandru Cotea – Viticultorii vrânceni – Clubul podgorenilor Odobeşti;

- Asociaţia „Copiii în sânul familiei” din Hârja;

- Aşezământul „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” din Hârja;

- Asociaţia „Maria Montini Lavezzari” din Oituz, Bacău;

- Geta şi Carmen Văcaru din Oituz, Bacău;

- Maria Codreanu din Bacău;

- Toniver, prin Ciprian Rusu din Dofteana;

- tinerii voluntari sosiţi în Hârja prin programul Erasmus, din Anglia, Bulgaria, Georgia, Portugalia, Republica Moldova, Spania, Turcia (care, la sfârşitul zilei, încercând să tragă concluziile participării – la un pahar de vorbă – zâmbeau, satisfăcuţi, obiectivului aparatului de fotografiat).

Gheaţa degustărilor a spart-o juriul, într-o componenţă exclusiv feminină: Vasilica Tătaru, Mădălina Popovici, Oxana Mihăilescu, Luciana Pascu. Deşi în număr par, până la sfârşit se va dovedi că au reuşit să cântărească cu responsabilitate, astfel încât... să fie toată lumea mulţumită.

Un punct distinct în program a fost prezentarea costumului popular tradiţional care se purta în urmă cu 100 de ani în Hârja. Cu un ochi la făină (au fost şi concurenţi care au pregătit plăcintele in situ) şi cu altul la... formaţiile de pe scenă, uite aşa s-au scurs şase ore de festival. Pe scenă au evoluat: formaţia „Voinicii jucăuşi”, a Asociaţiei „Copiii în sânul familiei”; copiii de la Asociaţia de asistenţă socială şi educaţie „Maria Montini Lavezzari”; solista vocală Florina Botezatu din Oituz; formaţia „Păunaşii”, din Poduri, de sub coordonarea dnei Alina Muncilă; formaţia „Siminoc”, din comuna Sănduleni, de sub bagheta coregrafului Marian Lungu. Cei prezenţi nu au ezitat să se prindă în horă.

Diplomele de participare s-au împărţit cu generozitate. Între ceilalţi, filiala Alba a ANTREC, prin familia Comşa – Philip, Iuliana şi Emil – a dobândit un premiu special, pentru „gustoşenii tradiţionale”, dar şi pentru cea mai constantă prezenţă la ediţiile festivalului. Se pare că Philip – care a intrat în clasa I – a fost cel mai tânăr participant, mai mic chiar decât copiii din asociaţia dnei Betty Grigoraş. Apropo, distanţa Alba Iulia - Hârja este de 321 de km... De asemenea, un premiu, pentru „gustoasa învârtită”, a fost acordat Asociaţiei „Maria Montini Lavezzari”, care, în cadrul standului, a prezentat şi lucrări de origami executate de către copiii de la centrul rezidenţial al Surorilor Benedictine ale Divinei Providenţe.

În 2019 – când, de altfel, s-a ţinut precedenta ediţie a manifestării, de dinainte de pandemie – în „România pitorească”, apărea un interviu cu Betty Grigoraş. Întrebată fiind de către redactorul-şef al revistei, Mihai Ogrinji, despre plăcintele cu varză, spunea că „Se făceau pe vremuri, dar văd că nici la această ediţie nu au fost. Dar sigur la ediţia următoare vor fi şi cu varză”. Acum, în 2022, le-am întâlnit chiar la standul filialei Alba a ANTREC – cu aparenţa de... cenuşărese, prezentate într-o scafă mai mare de lemn. În centrul ţării, sunt cunoscute ca lichiu (eventual, pronunţat [lichi]), mai frecvent sărat, iar umplutura, în loc de varză, poate să fie de ceapă sau de cartofi. La bază lichiul are aluat de pâine, iar umplutura este în prealabil călită; dacă e varză, aceasta poate fi condimentată cu piper, iar dacă e ceapă, pot fi adăugate brânză şi ou (după un „secret” împărtăşit nouă de către dna Silvia Lupu, din Petreşti – Alba); umplutura se întinde pe foaia de aluat dintr-o tavă, urmând ca deasupra să se aşeze cea de-a doua foaie sau, dimpotrivă, compoziţia de varză/ ceapă să rămână la vedere, trecându-se apoi la cuptor. Pe cât pare de modest, pe atât este lichiul de gustos şi de hrănitor. Şi tot filiala Alba a ANTREC, între alte „specialităţi”, a prezentat dulceaţă de flori de soc şi dulceaţă de ardei iute. Ce bun!

Cu cel puţin 600 de vizitatori care s-au perindat pe la standuri – având posibilitatea să deguste gratuit şi să cumpere pentru acasă – caracterizarea făcută de către Betty Grigoraş este de cea mai de succes ediţie de până acum. Un festival „cinstit” şi o ediţie fără preţiozităţi inutile. Sperăm că şi imaginile sunt grăitoare. Alte fotografii au fost postate – imediat după încheierea manifestării – pe facebookul revistei „Vacanţe la ţară”. De altfel, Festivalul plăcintelor pare să se impună ca unul dintre evenimentele emblematice la scara ANTREC în ansamblul său. Tocmai de aceea, ar fi de dorit prezenţa, la viitoarele ediţii, a mai multor filiale ANTREC. Felicitări organizatorilor şi la mai mare!

Text și foto:

Nicolae LUPU, membru AJTR

Muzeul Boierilor Veneţiei Făgărașului

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 18 Oct 2022 08:01:51 GMT

Ţara Făgărașului, ţinutul unic din Transilvania, străjuit la Sud de impresionantul zid al munţilor Făgăraș, iar la Nord de Oltul ce unduiește agale, este locul unde natura deosebit de frumoasă și oamenii inimoși trăiesc perpetuu în veșnicia satului. Având o bogată istorie românească, ce se reflectă în arhitectura caselor, în arhitectura bisericilor și în vechile tradiţii populare locale, Ţara Făgărașului adăpostește nenumărate sate cu un trecut adesea uitat.

Într-unul din aceste sate însă, istoria timpurilor îndepărtate a căpătat forţa să iasă din nou la suprafaţă. Este vorba de satul Veneţia de Jos, unde s-a deschis la sfârșitul verii anului 2022 - Muzeul Boierilor Veneţiei Făgărașului - un proiect de suflet al unei tinere familii, ce și-a dorit ca strămoșii destoinici ai satului sa nu fie uitaţi.

Povestea lor începe în anul 2017, când au achiziţionat pentru o sumă modică cea mai veche casă din sat, nelocuită și părăsită de 70 de ani (ce stătea să cadă) cu gândul de a o salva, după cum spun și proprietarii:

“ A fost ca și când cineva ne împingea de la spate să facem acest lucru și după îndelungi “lupte interioare” am hotărât să ne urmăm imboldul, chiar dacă aparent nu aveam nici o legatură cu acea casă” . S-au hotărât să apeleze la un architect pentru a înscrie proprietatea în Lista Monumentelor Istorice. Cercetând istoria casei, a oamenilor și satului pentru dosarul de listare, au aflat o istorie ascunsă, demult uitată despre mica nobilime- boierii din Veneţia Făgărașului, sat atestat cu acest nume de la 1235.

Boierii făgărășeni își au începuturile în timpul când Țara Făgărașului a făcut parte din Țara Românească . Boierii din Țara Făgărașului au format nobilimea românească , fiind stăpâni de pământ și de supuși, chiar daca nu au fost considerați pe deplin egali cu ceilalți nobili ai Regatului Ungariei . Autorităţile Cetăţii Făgărașului organizau din timp în timp așa numite “conscripţii”, pentru a stabili de câţi ofiţeri, soldaţi și de ce armament și echipaj dispun “boierii” din Ţara Făgărașului. O astfel de conscripţie de la 1713, enumera în satul Veneţia de Jos 29 de boieri, întrecut doar de Făgăraș, cu 31 de boieri. Constatăm astfel ca Veneţia era un important centru în secolele XVII-XVIII ce deservea Cetatea Făgărașului.

În jurul anului 1860, în Veneţia de Jos ajunge pretor Ioan Cavaler de Pușcariu, un pasionat al istoriei neamului românesc. Acesta face o cercetare istorică în sat și transcrie textele diplomelor de înnobilare ce le găsește la fiecare familie. Astfel, după cercetări și mai aprofundate în mai multe sate din Ţara Făgarașului, ajunge să publice renumita carte “Fragmente istorice. Despre boierii din Ţara Făgărașului”. Datorită lui cunoaștem astăzi textul a cel puţin 24 de diplome de înnobilare din Veneţia de Jos, diplome ce existau încă în sat la mijlocul secolului XIX, diplome ce dovedeau un statut de care localnicii erau mândrii și la care ţineau cu preţuire. Ioan Cavaler de Pușcariu menţionează astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, existenţa încă a 16 familii de boieri: Comănici (alias Komanics), Stoica (alias Sztojka, Stoika, Ztoika), Monea (alias Mone, Monia), Penci (alias Pencs, Penchy, Pencz), Clocotian (alias Stoika Klokoczan), Popeneci, Rozorea, Cornea, Butza, Boer, Szaszebesi, Veres, Szakacs (alias Zakach, Socaci), Czinte (Tinte), Milea, Tempes. Din textele acestor diplome culese atunci distingem existenţa a 13 blazoane de înnobilare în Veneţia Făgărașului.

Din cauza perioadei comuniste, când documentele ce dovedeau “origini nesănătoase” au fost distruse, iar părinţii nu au mai vorbit copiilor lor despre acest trecut, pentru a nu îi expune prigoanei, această istorie a micii nobilimi românești a fost uitată. Se mai păstrează astăzi în original numai 5 diplome, datate 1630, 1651, 1669, 1671 și 1700, salvate ca prin minune. Importanţa lor este una deosebită, deoarece toate sunt ale unor familii din același sat, date de Principi diferiţi ai Transilvaniei, iar aceste familii încă au descendenţi în Veneţia de Jos.

Muzeul Boierilor Veneţiei Făgărașului expune la momentul de faţă o expoziţie de fotografie din viaţa satului, însă își va deschide expoziţia permanentă în primăvara anului 2023, când se vor putea admira cele 5 diplome încă existente, reconstituiri ale celor 13 blazoane de “Also-Venicze” (Veneţia de Jos în diplomele de înnobilare), dar și numeroase informaţii despre familiile de boieri din sat.

Muzeul se află în “Casa Comăniciu”, cea mai veche casă din sat, actualmente restaurată și înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, casa uneia din cele mai vechi familii nobile ale satului. Ceea ce este uimitor este cum strămoșii au “strigat” să nu fie uitaţi și au “răsplătit” pe cei ce le-au ascultat glasul.

Dacă această casă nu ar fi fost cumpărată, probabil cele două diplome originale găsite acolo s-ar fi distrus și cu ele ar fi dispărut și istoria uitată a satului. Din cele două diplome găsite, una aparţinea fostei familii a casei - familia Comănici, ce rămăsese fără moștenitori, iar a doua a strămoșilor familiei tinere care a cumpărat casa sau a “răscumpărat moștenirea”- familia Stoica. Cele doua familii Comănici și Stoica proveneau din doi fraţi de la 1600 - Coman și Stoika.

Vă invităm să descoperiţi istoria și poveștile Muzeului Boierilor Veneţiei Făgărașului!

Text, foto: Nicoleta Grancea

Răcoarea-n Ţara Moţilor – Cascada Pișoaia

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 18 Oct 2022 07:51:19 GMT

În diversitatatea atracţiilor Ţării Moţilor, Cascada Pișoaia din comuna Vidra își face loc, în partea de nord-vest a judeţului Alba. Cascada Pișoaia este o rezervaţie naturală ce-și șiroiește frumuseţea peste stânci datând din perioada paleozoică

În farmecul munţilor Apuseni, la confluenţa Arieșului Mic cu pârâul Slatina, Cascada Pișoaia situată la altitudinea de 610 m îi atrage pe turiști cu un peisaj spectaculos dar și cu o porţie de răcoare izvorâtă de sub pădurile de fag și conifere.

Accesul spre cascadă este facil, pornind din DJ 762 (Baraj Mihoieşti – comuna Avram Iancu). Locul este prevăzut cu indicator spre cascadă, aflată la aproximativ 500 m.

Către cascadă poteca ne conduce în urcare ușoară, peste râul Arieșul Mic , printre case tradiţionale și pensiuni cu grădini înflorate. Cu cât ne apropiem de căderea de apă vom admira formaţiunile calcaroase printre șuviţele răsfirate de apă. În lunile de primăvară, având un debit mai mare cascada devine foarte spectaculoasă, căderea de apă de peste 18 m înăltime având o deschidere amplă, asemenea unei perdele de apă. Fiind bogată în calcar, apa acoperă cu depuneri vegetaţia din jur, dând naștere unor veritabile tufe ornamentale calcaroase. De-a lungul timpului localnicii le culegeau, transformându-le în cruci pe care le regăsim pe lângă biserici sau elemente decorative pentru case.

La baza cascadei, privirea ne va fi atrasă de niște bolovani imenși, legendele localnicilor spunând ca aceste pietre uriașe sunt lacrimile miresei lui Avram Iancu.

Popasul în zonă este cu atât mai interesant cu cât pe partea opusă se află o altă rezervaţie spectaculoasă unicată geologic – “Dealul cu Melci” pe care-o vom prezenta într-o editie viitoare.

Vă recomandăm să descoperiţi frumuseţile și traditiile Apusenilor cu circuitele Scorilo Travel Vacanţe – www.scorilotravelvacante.ro

Text, Foto : Cristian Catana

Cetatea genoveazǎ Enisala, Tulcea

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 17 Oct 2022 09:12:33 GMT

Situată la 2 km în partea de Est a satului Enisala, comuna Sarichioi şi la aproximativ 7 km distanţǎ de oraşul Babadag, pe un deal de origine calcaroasǎ, dominând zonele lacustre, uşor deltaice, formate de lacurile Razelm (cel mai întins lac din Romania) şi Babadag, Cetatea Enisala (Yeni-Sale, Heracleea/Heraclia) isi asteapta vizitatorii.

Cetatea Enisala a fost construitǎ cu scop militar şi de supraveghere a drumurilor de pe apǎ şi uscat, în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, de cǎtre o formaţiune interesatǎ de zona de la Gurile Dunǎrii. Fortificaţia Cetǎţii de la Enisala fǎcea parte din lanţul de colonii genoveze care cuprindeau oraşele din Delta Dunǎrii – Chilia şi Likostomion, Cetatea Albǎ (ţinut identificat la gurile Nistrului) şi Caffa (în sudul Peninsulei Crimeei).

Din punct de vedere strategic cei interesaţi de ridicarea acestei cetǎţi situate în cadrul sistemului de fortificaţii din nordul Dobrogei, avându-şi orientarea spre ţǎrmurile mǎrii în scopul exercitǎrii controlului asupra traficului naval, erau chiar negustorii de origine genovezǎ. Aceştia dobândiserǎ importante sume de bani câştigaţi pe urma activitǎţilor comerciale. Un alt factor esenţial şi important îl reprezintǎ faptul cǎ genovezii deţineau monopolul navigaţiei pe Marea Neagrǎ.

Îndreptându-ne privirea spre cetatea genovezǎ, observǎm planul poligonal neregulat al acesteia, orientându-se dupǎ sinuozitǎţile masivului de calcar aparţinând perioadei jurasice pe care este amplasatǎ. Zidurile din incintǎ, alǎturi de turnuri şi bastioane, sunt realizate din calcar local în blocuri de mici dimensiuni. Acestea au fost sumar cioplite, pǎstrând în unele porţiuni înǎlţimi de 5-10 m.

Începând cu anul 1991 zidurile mǎcinate de intemperii au fost introduse într-un program important de restaure. Acest lucru a evidenţiat şi mai mult importanţa turisticǎ a acestui obiectiv. Atenţia ne este aţintitǎ asupra bastionului porţii principale, prezentând o arcadǎ dublǎ de origine orientalǎ. Astfel de arcade erau adesea întâlnite în evul mediu, fiind utilizate de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanicǎ şi Ţările Române, câteva mai cunoscute fiind: Cetatea Neamţului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş, bisericile moldoveneşti ctitorite de Ş tefan cel Mare etc.

Între ani 1397 – 1418, mai exact, în perioada domniei lui Mircea cel Bǎtrân, Cetatea Enisala a fǎcut parte din sistemul defensiv al Ţǎrii Româneşti. Astfel, dupǎ cucerirea Dobrogei între anii 1419 si 1420, aici a fost instalatǎ o garnizoanǎ militarǎ otomanǎ.

Deşi a jucat un rol strategic între secolele XIV şi XV, din cauza înaintǎrii stǎpânirii otomane dincolo de gurile Dunǎrii, pânǎ la Cetatea Albǎ şi Chilia, Cetatea Enisala a fost abandonatǎ în urmǎtoarele veacuri, pentru ca nu mai servea scopului pentru care fusese construitǎ. O altǎ consecinţǎ importantǎ a fost şi formarea cordoanelor de nisip care separau Lacul Razelm de Marea Neagrǎ.

Învǎluitǎ mereu în filele trecutului, în perioadele de glorie dar şi în perioade de declin, aflatǎ mereu în bǎtaia vântului crunt care eroda şi eroda, Cetatea Enisala s-a pǎstrat în forma pe care o regǎsim şi astǎzi, fiind în continuare un important punct turistic deosebit de atractiv în partea de nord a Dobrogei.

Lansarea cărţii “Porțile se închid la miezul nopții” – I.S. Cosman

Mon, 17 Oct 2022 08:23:44 GMT

De ce călătoresc? M-au întrebat mulți prieteni și membri ai familiei, îngrijorați de necunoscutele lumii sau plictisiți de ideea de a vizita muzee. Răspunsul e simplu: călătoresc pentru că nu pot să mă opresc. Călătoresc pentru că doar călătoria adună laolaltă imprevizibilul căutării, emoția întâlnirii, descoperirea noului și a neînțelesului. Este ca un cerc care se închide întotdeauna armonios, cu toate că este aproape imposibil să-i intuiești începutul ori sfârșitul. Călătoria în America de Sud mi-a deschis poarta spre o lume pe care nu aș fi cunoscut-o niciodată dacă aș fi lăsat-o ferecată. O lume care s-a descoperit treptat, pe măsură ce gardurile din jurul minții se lărgeau, înglobând noi și noi teritorii. Fiindcă adesea, limita nu stă în granițe, ci în împrejmuirea pe care o ridicăm între noi și celălalt. Iar America de Sud m-a ajutat să pășesc dincolo de hotare, într-o călătorie desăvârșită, fără margini. I.S. Cosman

Cartea prezintă călătoria de câteva săptămâni în America de Sud, în prag de pandemie, surprinzând cele două planuri, ale călătoriei propriu-zise (întâlnirea cu oamenii, locurile, istoria politică și actuală care influențează viața de zi cu zi) și stresul provocat de situația globală.

Mai multe informații despre carte, autor, opiniile celor care au semnat pe coperta 4, puteți găsi aici: https://www.edituratrei.ro/carte/i-s-cosman-portile-se-inchid-la-miezul-noptii/4128/

Concurs fotografie “Drapelul României în vacanţe“

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Fri, 30 Sep 2022 08:25:07 GMT

Revista „Vacanţe la ţară” dă startul Concursului de fotografie având tema: “Drapelul României în vacanţe“ (fotografii din vacanţe, călătorii, drumeţii cu persoană/e alături de steagul României), ajuns la cea de-a doua ediţie.

Concursul se adresează tuturor turiştilor şi pasionaţilor de fotografie, fie că aceştia sunt amatori sau profesionisti.

Perioadă desfăşurare:

Înscrieri: 1 Octombrie 2022 – 23 Noiembrie 2022 (trimiterea a maximum 3 fotografii/participant – e mail: revistavlt@gmail.com)

Prejurizarea și publicarea albumului cu fotografii selectate pe pagina de Facebook: 25-26 Noiembrie 2022;

Anunţarea câştigătorilor: 1 Decembrie 2022 – Ziua Naţională a României.

Premii:

- Cutie postala personalizata - Tracolla Handmade: https://www.tracolla.ro/

- O eșarfă cu model tricolor marca – “Ii Autentice by Maria si Daniel Stanciu” - https://iiautentice.com/

- Steaguri și obiecte personalizate cu tricolor oferite de Rotary Globart & Rotarexim S.A. - www.drapele.ro .

- Bratari tricolor, brau traditional - Zestrea Bisoceana - https://zestreabisoceana.ro/

Conditii de participare:

- Fiecare participant va trimite maximum 3 fotografii pe e-mailul concursului: revistavlt@gmail.com, până în ziua de 23 Noiembrie ora 23:59.

- Fotografiile trebuie să fie color şi trimise în format digital (.jpg – recomandat cu dimensiunea de minimum 1000 de pixeli latura mare).

- Condiţii obligatorii: Participanţii vor oferi detalii în e-mail legate de: Nume+Prenume participant + date contact (Telefon, e-mail); Destinaţia/locul,perioada/ocazia în care a fost realizată fotografia. Se accepptă fotografii făcute în orice perioadă și ţară.

Mentiuni:

- fotografiile primite vor fi considerate ca aparţinând autorilor respectivi. Prin transmiterea fotografiilor, autorii vor atesta faptul ca le aparţin, cesionând organizatorului dreptul de a utiliza sau modifica fotografiile în cadrul Revistei Vacanţe la ţară şi în mediul online, fără a condiţiona în vreun fel exploatarea ei/lor comercială ulterioară de catre autorul lucrării (blog, internet, calendare etc.). Durata cesiunii este pe perioada maximă prevăzută de legea drepturilor de autor. Autorii vor ramane în continuare proprietarii operelor lor;

- organizatorii nu raspund în nici un fel pentru eventualele încălcări de către participanţi a dispoziţiilor Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor;

- nu se admit manipulările fotografiilor prin introducerea, eliminarea, clonarea, rearanjarea unor elemente din cadrul respectiv. Sunt permise recadrarea, corecţiile de iluminare, corecţii de contrast, remedierea defectelor (zgârieturi sau puncte pe imagine), restabilirea unei cromatici naturale, corecţia perspectivei, sau alte prelucrări care ajută la redarea imaginii originale;

Juriul îşi rezervă dreptul de a exclude din concurs fotografiile care nu respectă tema . Fotografiile inscrise în concurs vor putea fi utilizate şi reproduse de catre organizatori, reproducerile devenind proprietatea acestora, cu menţionarea numelui autorului;

Nerespectarea uneia din condiţiile mai sus menţionate atrage după sine descalificarea concurentului sau a lucrării respective;

Prin trimiterea lucrarilor se presupune ca participanţii au acceptat integral regulamentul concursului;

JURIZAREA:

Juriul este format din: Maria Stoian - Președinte fondator ANTREC Romania, Cristian-Alexandru Catană – Fotograf şi redactor şef “Revista Vacante la tara”, Traian Bădulescu – Consultant Turism.

Prejurizarea – 24-25 Noiembrie 2022.

- Juriul va selecta fotografiile primite - ţinând cont de: compoziţie, calitatea imaginii, creativitate, originalitate, valoare artistică, respectarea condiţiilor şi încadrarea în tematica concursului - şi le va posta pe pagina de facebook, într-un album dedicat concursului: https://www.facebook.com/Revista.Vacante.la.tara.

Anunţare câștigători : 1 Decembrie 2022.

- Premiul Mare al Juriului: Se va alege o fotografie câştigătoare din toate fotografiile postate în albumul concursului ţinând cont de: calitatea compoziţiei, respectarea temei, originalitate.

- Alte premii și menţiuni – Juriu:

- Vom reveni cu detalii privind premiile.

Deciziile juriului sunt incontestabile.

Premiile nu sunt transmisibile si nici nu se poate primi contravaloarea lor in bani.

Un participant poate câștiga un singur premiu.

Premiile vor fi ridicate de catre castigatori sau reprezentanti ai acestora.

Fotografiile acceptate pentru jurizare vor fi postate pe pagina de facebook a Revistei Vacanţe la ţară: https://www.facebook.com/Revista.Vacante.la.tara

Mult Succes!

Pensiunea Castania, Polovragi, județul Gorj

Tue, 26 Jul 2022 07:15:44 GMT

Cu toții avem drumurile noastre, dar nu vom uita niciodată ceva ce a fost cu adevărat diferit, ceva la care nu ne-am fi așteptat sau care a depășit așteptările. Această senzăţie am avut-o la Polovragi, la Pensiunea Castania.

Polovragiul m-a întâmpinat primitor, ospitalier, cu ale sale priveliști extraordinare specifice Olteniei de sub Munte, cu ale sale Chei ale Oltețului unice în Europa, cu ale sale tradiții și obiceiuri care ilustrează cultura și tradiția unui popor, cu ai săi oameni frumoși.

Pensiunea Castania atrage la prima vedere cu o terasă imensă decorată cu flori și, … un zâmbet deschis, din suflet, al personalului. O senzație de bine și de dorință de a reveni. Situată în Poiana Mănăstirii din Polovragi, la doar 100 de metri de Mănăstirea Polovragi, Pensiunea Castania are o poziționare care scoate în evidență atât frumusețea zonei prin priveliștea directă asupra Cheilor Oltețului cât și frumusețea oamenilor prin modul în care am fost întâmpinată.

Am fost printre norocoșii care au fost întâmpinați chiar de către proprietari, oameni cunoscători ai frumosului și bunului gust. Am poftit la masă, pe terasă, undeva unde se deschidea privirilor o priveliște extraordinară asupra piscinei, locului de joacă și asupra Polovragiului și Munților Căpățânii.

Gustul desăvârșit al bunătăţilor și aspectul demn de un restaurant al unei pensiuni de patru margarete mi-au dat de înțeles că am de a face cu un bucătar pentru care a găti este o pasiune, este o perfecțiune a bucătăriei și a preparatelor tradiționale.

Condiţii de cazare și de servire a mesei

După servirea mesei am descoperit și restul locației, continuând să mă surprindă. Turul pensiunii mi-a fost făcut de doamna Roxana, un om deschis, atent la detalii, un profesionist adevărat. Restaurantul Pensiunea Castania este compartimentat în două săli, una principală și cea de-a doua, organizată pentru servirea micului dejun.

Condiţii de cazare și de servire a mesei

Decorațiunile, aranjamentele și dispunerea meselor este făcută în așa fel încât să optimizeze la maxim spațiul disponibil și să nu creeze aglomerație. Culorile, perfecte pentru a crea o senzație de intimitate și relaxare, iar tablourile și florile nu fac altceva decât să-ți confirme faptul că te afli într-un loc unde eleganța este cuvântul de ordine.

Camerele, mari, aerisite, luminoase și bine organizate, scot în evidență mobilierul din lemn masiv sculptat manual, motivele tradiționale ale Olteniei de sub Munte și, bineînțeles, aerul aristocrat al locației.

Facilităţi și agrement

- piscină cu apă încălzită;

- un foișor lângă piscină, perfect pentru a te retrage la umbră în zilele toride de vară și pentru a savura un cocktail alcoolic sau non alcoolic;

- spațiu de joacă pentru copii;

- șezlonguri pe iarbă pentru plajă;

- spațiu verde mai mult decât vast pentru a petrece timpul liber și a te relaxa fără a fi deranjat.

- parcare.

Pensiunea Castania reprezintă un apogeu al profesionalismului, al facilităților și al ospitalității într-o zonă unde mitul se îmbină perfect cu realitatea, într-o zonă unde varietatea și multitudinea obiectivelor turistice te face să-ți petreci cel puțin o săptămână.

Astfel, dacă ai ajuns aici, nu uita să vizitezi Cheile Oltețului, Peștera Polovragi, Mănăstirea Polovragi, Crucea lui Ursache, Oborul Jidovilor, Cabana Bârlogul Lupilor sau Peștera Ascunsă. Ideal ar fi ca aceste obiective să le parcurgi însoțit de un ghid pentru a putea avea parte de povestea, istoria și legendele locului. Detalii despre ghidaj se pot obține la recepția Pensiunii Castania.

Pensiunea Castania,

Poiana Mănăstirii 217365,

0740 275 554

Polovragi, Gorj

Text si fotografii: Adriana Roman

Gura Humorului, “inima” Bucovinei, o destinație completă

Tue, 26 Jul 2022 07:07:16 GMT

Când spui Bucovina te gândești în primul rând la mănăstiri, tradiții și la gastronomie. Și la peisajele bucolice cu dealuri molcome, sate cu case pictate, la oamenii săi inimoși și săritori, harnici și credincioși. Pentru că da, Bucovina este o destinație de suflet și pentru suflet, pe care fiecare român ar trebui să o viziteze măcar o dată în viață.

Cei care mă cunosc știu deja că “ Țara Fagilor ” este ca o a doua casă pentru mine, o vizitez de fiecare dată când am ocazia chiar dacă i-am bătut drumurile în lung și-n lat. Am acceptat invitația la infotripul ”Explore the smilling city” gândidu-mă că nimic nu mă mai poate suprinde. Dar, după doi ani pandemici în care am lipsit, s-au întâmplat destule lucruri bune și frumoase în “inima” Bucovinei , în Gura Humorului. Humorenii vor acum să ne convingă de faptul că burgul lor e o destinație potrivită pentru toate vârstele, inclusiv pentru cei tineri, mai neliniștiți și aventuroși.

O vacanță în familie, pentru toate vârstele

Și da, Gura Humorului are de oferit oaspeților tot felul de activități relaxante și sportive, unele mai aventuroase, tot timpul anului. Dacă vrei să încerci tot ce are mai bun de oferit destinația, va trebui să-ți planifici sejurul cu mai mult atenție.

Doar să vrei să testezi, nu trebuie să cauți mult Cel mai complet și la îndemână exemplu e Parcul de agrement Ariniș.

Parcul Ariniș

Flancat de râul Moldova, acest parc e din ce în ce mai ofertant pentru vizitatorii de toate vârstele, ăn orice anitimp. Găsești aici o elegantă piscină semiolimpică acoperită, un parc de tiroliene, un teren minigolf, un poligon de tras cu arcul, o zonă paintball, sală de popice și ziduri de escaladă.

Acestea sunt deschise tot timpul anului, ca de altfel și două din noile atracții, Parcul și Castelul Hobbiților. Nu trebuie să fii neaparat copil sau fan al romanelor lui JRR Talkien ca să-ți placă cele cinci căsuțe de hobbiți care te așteaptă cu porțile deschise. Acestea, ca și și Castelul Hobbiților, sunt gazdele diverselor festivaluri adresate celor mici care se organizeaza periodic.

La piscină în aer liber

Vara, cele două piscine exterioare (una fiind rezervată copiilor) devin neîncăpătoare mai ales în weekend. Cei mici au și un spațiu verde în care să se relaxeze lângă piscină, la umbra unei păduri dese. Iarna, distracția acvatică se mută între pereții mari de sticlă ai piscinei semiolimpicecu apa încălzită. Poți lua chiar și cursuri de înot aici.

Fântâna “cântătoare” și plimbarea cu canoe

Nu foarte departe de piscină e o apariție nou-nouță în decorul din Ariniș: o fântână care devine “cântătoare”și “dansatoare” la ceas de seară. Jeturile de apă, care pot depăși 30 metri înălțime unduindu-se grațioase în aer, te duc cu gândul la mult mai celebrele Bellagio din Dubai sau Fonatana Magica de pe Montjuic, Barcelona.

Mai interesant e că ziua, atunci când vremea permite, te poți plimba pe canalele fântânii cu o canoe.

Pentru vacanțe active (

Dacă vrei ceva mai multă adrenalină, ai mai multe opțiuni. Poți închiria un ATV pe care-l poți conduce cu atenție până în apropierea Vârfului Toaca. Iarna, poți lua telescaunul către punctul de observație Șoimul și cele două pârtii, Șoimul I și II.

Adrenalina nu e de ajuns? Pe malul “muntos” al Moldovei, tot în Ariniș, se află punctul de plecare al tirolienei “La kiroliană”. Pe cei 150 metri lungime ai traseului, poți să-ți depășești eventuala frică de înălțime și de viteză și să-ți potolești setea de aventură. Tiroliana peste Moldova e deschisă în orice anotimp, atunci când permite vremea.

Un parc de escaladă completează oferta pentru fanii turismului activ. E de ajuns să ai curajul să încerci și să te concentrezi, nu trebuie să ai experiență sau să fii un sportive bun ca să poți face față cu brio traseelor din Escalada Parc. Parcul are în prezent nouă trasee cu diferite grade de dificultate. Sunt admise persoanele cu vârsta de peste 4 ani și sub 120 kg greutate.

Terenuri de sport

Terenurile de handbal, volei și tenis completează oferta adresată celor care iubesc să facă mișcare în natură. La acestea se adaugă și cele 18 piste minigolf din Ariniș. Închirierea de biciclete este și ea o opțiune pentru întreaga familie. Distracția poate continua seara sub semnul muzicii, la clubul Vente.

Noi trasee de drumeții montane (foto drumetie)

Există ceva și mai provocator și ademenitor: traseele de drumeții cu plecare din Gura Humorului în Obcinile Bucovinei.

Au fost amenajate două noi trasee, către Piatra Pinului (bandă albastră, ușoară) și Șoimului (bandă roșie, cu grad mediu de dificultate). ambele până în doi kilometri lungime.

Poți alege varianta scurtă, respectiv să urci cu telescaunul până la Foișorul de observare de pe vârful Toaca și apoi să cobori pe jos, echipat de drumeții fiind.

Drumeții pentru cei experimentați

Dacă faci parte din grupul mai restrîns ai celor experimentați, testează acele trasee de drumeții montane mai lungi și mai abrupte, cu pornire chiar din Gura Humorului. V eei strîbate peisaje exceptional de frumoase, vei trece pe lngă sate vechi și pitorești.

Cel mai lung e marcat marcat bandă roșie, pornește de pe dealul La Toacă și continuă prin pădure 20 de ore pe traseul Vârful Tocila – Vârful Bobeica – Vârful Scorușeț – Pasul Ciumârna – Satul Putna. Provocator, nu?

Mănăstirea Humorului e punctul de pornire pentru un un alt traseu lung, marcat bandă roșie: Vârful Piciorul Înalt – Obcina Cacica – Vârful Călugărița – Curmătura Pleșa – Dealul Pleșa – Poiana Fagului – Poiana Trisciorului – Poiana Ciungi – Satul Sucevița.

Ateliere de încondeiat ouă și de olărit

Bucovina este și despre meșteșuguri și tradiții și poți lua parte la cursuri de măiestrie a artei populare. Un astfel de “exercițiu” de îndemânare și răbdare este cel de încondeiat ouă. Sub îndrumarea unui meșter popular, atelierul poate dura una-două ore. Atelierele de olărit și cele de sculptură în lemn te pot ajuta nu doar să te destinzi ci și să-ți descoperi un talent nativ, cine știe?!

Ce nu e de ratat în zonă

Dacă te pasinează istoria, nu ocoli Cetatea de Scaun a Sucevei, parte a sistemului de fortificații construit în Moldova la sfârșitul sec. al XIV. Nu rata nici Mănăstirea Putna, cea supranumită nu fără motiv, “Ierusalimul Neamului Românesc”.

Dacă vrei să pătrunzi mai adânc în spiritul locului, vizitează Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul Datinilor din Gura Humorului, Muzeele Oului din Vama și cel din Moldovița. Casa Memorială ,,Ciprian Porumbescu” te va emoționa, cu siguranță.

Mănăstirile vechi din Bucovina, cu sau fără fresce exterioare pictate, sunt adevărate cărți ilustrate pentru cine are ochi să vadă. Incluse în patrimoniul UNESCO, Mănăstirile Voroneț, Humor, Biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Arbore, Biserica Sf Ioan Botezătorul din Suceava, Biseriva Sf. Cruce din Probota, Mănăstirile Sucevița și Moldovița merită din plin vizitate! Ele continuă să suprindă de fiecare dată cu noi imagini, informații și povești, mai ales când sunt spuse de cele mai avizate persoane.

”Explore the Smiling City”

Alături de bloggeri și jurnaliști am participat la începutul lunii iunie la infotripul ,,Explore the Smiling City”. Ne-au fost gazde primitoare pensiunea Casa Humor, Best Western Bucovina Cuib de munte, Voronet Blue și La conac in Bucovina. Dacă vrei cazare cu oferte SPA, ospitalitate și bucate tradiționale, atunci citește recenziile pentru aceste unități de cazare de mai sus și vei înțelege de ce le recomand și eu.

Text si fotografii: Carmen Neacșu - https://consilierturism.ro/

200.000 de preșcolari au învățat despre colectarea bateriilor uzate

Tue, 26 Jul 2022 06:56:22 GMT

Proiectul de colectare baterii uzate, dedicat grădinițelor, a împlinit 10 ani

Cea de-a 10-a ediție a campaniei „Și cei mici fac fapte mari”, organizată de ECOTIC BAT, s-a încheiat cu peste 365 de grădinițe participante din toată țara. Copiii, părinții și cadrele didactice s-au implicat active în colectarea separată a bateriilor și a acumulatorilor uzați precum și în activități de eco-educație.

Lista grădinițelor câștigătoare de la această ediție este disponibilă pe website-ul www.ecotic.ro la secțiunea Știri.

În cei 10 ani de existență a proiectului educativ au participat peste 800 de grădinițe din toată țara, acestea colectând deșeuri de baterii și acumulatori în vederea reciclării și realizând diferite activități eco-educaționale pentru preșcolari, pe baza materialelor transmise de către organizatori. Peste 200.000 de copii au învățat despre baterii, substanțele periculoase conținute de acestea și modalitățile corecte de debarasare prin intermediul jocurilor și activităților dedicate vârstei lor.

Pe lângă materialele educativ-informative, grădinițele au beneficiat de recipiente de colectare pentru deșeurile de baterii și acumulatori, fiecare dintre acestea fiind dotată cu un astfel de set.

Următoarea ediție a proiectului „Și cei mici fac fapte mari” se va lansa la începutul anului 2023. Mai multe detalii vor fi anunțate pe pagina de Facebook a Organizației ECOTIC și pe www.ecotic.ro.

Proiectul urmărește informarea și conștientizarea preșcolarilor privind importanța colectării separate a DBA, precum și dezvoltarea unei atitudini responsabile a acestora față de acest tip de deșeu. Proiectul include atât activități informativ-educative cât și o componentă practică de colectare.

“Ne bucurăm să ne aflăm la închiderea cele de-a 10-a ediții a proiectuluI Și cei mici fac fapte mari. Longevitatea sa este dovada necesității unui astfel de proiect în instituțiile de învățământ preșcolar din România precum și a interesului acordat de acestea protecției mediului înconjurător. Ne dorim să continuăm să informăm și să educăm preșcolarii pentru a avea un comportament responsabil față de mediu și să îi susținem în ceea ce privește colectarea și reciclarea deșeurilor de baterii.” ne-a declarat Georgiana Ene, Manager de proiect, ECOTIC.

Mai multe detalii pe www.ecotic.ro

Predă spre reciclare deșeurile electrice și poți câștiga un LCD LED!

Vino cu deșeuri reciclabile la centru și la 4 vizite primești garantat un premiu instant

Centrul Municipal de Colectare Iași (CMCI) este primul centru municipal universal de colectare a deșeurilor reciclabile din gospodării private. În perioada 1 iulie - 8 decembrie 2022 cei care predau deșeuri de echipamente electrice (inclusiv becuri și neoane) și baterii uzate participă la o tombolă dedicată în cadrul căreia pot câștiga un LCD sau kit-uri de baterii reîncărcabile.

Centrul Municipal de Colectare Iași (CMCI) este rezultatul unui parteneriat între Organizația ECOTIC, Primăria Iași și SALUBRIS SA. CMCI este o soluție europeană pentru orașe curate și ecologice, unde populația poate preda ușor, fie cu mașina, fie pietonal, toate tipurile de deșeuri ce se pot genera acasă: electrice și baterii uzate, plastic, hârtie, sticlă, haine vechi, mobilier vechi sau nefuncțional.

Pentru a impulsiona și mai mult ieșenii să colecteze separat și să participe la procesul reciclării, Centrul continuă programul de fidelizare menit să crească frecvența vizitelor în locație pentru fiecare cetățean în parte. Astfel, Centrul Municipal de Colectare Iași are un card de fidelitate, nominal, care se oferă celor care aduc deșeuri în Stradela Grădinari nr. 26.

La fiecare patru vizite, ieșenii primesc cadou o umbrelă sau o sticlă de apă reutilizabilă, iar cei care predau deșeuri de echipamente electrice (inclusiv becuri și neoane) și/sau baterii uzate sunt înscriși într-o tombolă unde pot câștiga un LCD sau kit-uri de baterii reîncărcabile.

Pentru deșeurile electrice voluminoase (peste 50 kg), locuitorii orașului Iași au la dispoziție un serviciu de ridicare GRATUITĂ de la domiciliu. Aceștia pot solicita acest serviciu în cadrul campaniei la numărul de telefon 021 9641.

Bunătăţi de la Complex Cetate, Băile Balvanyos

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 26 Jul 2022 06:41:03 GMT

Cu o tradiţie de ani de zile în gastronomie (premii naţionale şi internaţionale), turism rural şi organizarea festivalurilor tradiţionale, Attila Daragus îşi invită turiştii în Băile Balvanyos, comuna Turia . Aceştia se pot caza la una din cele trei structuri de cazare marca ANTREC Covasna: Complex Cetate, Vila Transilvania şi pensiunea Carpaţi.

Propunem cititorilor câteva preparate din mult mai detaliatul meniu al restaurantului Cetate, pe care vă inivităm să-l parcurgeţi la faţa locului.

Felul I

Supă gulaş secuiesc

Ciorbă de zeamă de varză

Gulaş de fasole în pită

Supă de vişine

Felul II

Grătar secuiesc

Tocăniţă de mistreţ

Platou „Cetate”

Escalop de vită cu ciuperci

Papricaș de pui

Desert

Galuste Şomloi

Ştrudel cu sos de vanilie

Piure de castanet

Clătite “Gundel”

Complex CETATE – ANTREC Covasna

SC DARAGUS SRL

Str. Turia, nr. 3, Băile Balvanyos

www.balvanyos.eu

0744.380.000 / 0757571701

PRIA Environment 2022

Tue, 05 Jul 2022 08:35:25 GMT

PRIA ENVIRONMENT Romania din 6 iulie 2022, pune în dezbatere teme actuale de mediu precum: transpunerea Directivei Single-Use Palstic, Codul deșeurilor, PNRR, schemele de ajutor de stat și pay as you throw.

PRIAevents organizează conferința PRIA Environment 2022 în 6 iulie 2022 , de la 10,00 , la Centrul Cultural ARCUB, strada Lipscani 84-90 – una dintre cele mai importante platforme de dezbateri despre cele mai semnificative teme de mediu pe care o organizăm în acest an.

În cadrul acestei ediții a conferinței Pria Environment aducem împreună companiile din domeniul mediului, producătorii, retailerii și autoritățile și ne concentrăm pe dezbaterea temelor esențiale de mediu precum: transpunerea Directivei Single-Use Palstic, Codul deșeurilor, finanțări disponibile prin PNRR, schemele de ajutor de stat pentru dezvoltarea capacității de reciclare, pay as you throw.

Te invităm să îi întâlnești pe cei mai importanți oameni din domeniu, să participi la un eveniment interactiv, intrând în dialog, astfel încât la finalul acestuia să avem propuneri concrete și idei trasate, soluții pentru transpunerea Directivei Single-Use Palstic, Codul deșeurilor, obținerea fondurilor din PNRR, ajutoare de stat , dar și pentru a vedea cum ne putem atinge țintele de colectare și cum putem să gestionăm cât mai eficient problema deșeurilor în tara noastră.

AGENDA

9,30 - 10.00 - Inregistrarea Participantilor și Welcome Coffee

10.00 - 12.30 – Panel Dezbatere

Transpunerea Directivei Single-Use Palstic

Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului - interdicție la nivelul UE a produselor de plastic de unică folosință ori de câte ori sunt disponibile alternative. Cum s-au aliniat companiile la reglementările ce au intrat in vigoare anul trecut?

Suntem in ultimele etape ale transpunere a directivei, deci la momentul finalizării procesului de transpunere, odată ce va fi adoptat de către plenul Camerei Deputaților proiectul de Lege pentru aprobarea OG 6/2021. Ce conține acesta?

Ce pași în plus trebuie urmați în acest an?

Codul deșeurilor

Deșeurile reprezintă una dintre cele mai mari probleme legate de protecția mediului. Cantități mari de deșeuri sunt generate în producție și la populație în fiecare an, dar la acestea se adaugă și deșeuri municipale nepericuloase și periculoase, deșeuri construcții, vehicule scoase din uz, deșeuri echipamete electrice și electronice.

Toate acestea au coduri, dar recent s-a discutat despre un alt Cod al deșeurilor? Cum arată acesta, cum poate ajuta?

Pay as you throw

Vor fi atinse țintele anul acesta? Care este părerea mediului de business? Ce măsuri iau autoritățile?

Ce pot face companiile de reciclare, de colectare? Dar autoritățile locale? Cum arată astăzi sistemul pay as you throw astazi?

Cerințe de colectare separată și de proiectare pentru sticlele de plastic

• Directiva Directiva (UE) 2019/ stabilește o țintă de colectare de 90 % pentru reciclarea sticlelor de plastic până în 2029 (cu o țintă provizorie de 77 % până în 2025). Cum va realiza România aceasta? Care sunt asurile pe care lo vor lua producătorii? Dar supermarket-urile?

• Vor contine sticlele cel puțin 25 % plastic reciclat pentru fabricarea lor până în 2025 (pentru sticlele PET), și 30 % până în 2030 (pentru toate sticlele)?

Responsabilitate extinsă a producătorului

Directiva include principiul „poluatorul plătește”. Producătorii care introduc pe piață anumite categorii de produse din plastic de unică folosință vor trebui să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, costurile pentru:

• curățarea deșeurilor;

• colectarea și raportarea datelor; precum și pentru

• măsurile de sensibilizare în cazul următoarelor produse:

o recipiente pentru alimente;

o sticle, recipiente pentru băuturi;

o pahare pentru băuturi;

o pachete și folii din material flexibil;

o pungi de transport din plastic subțire; și

o produse din tutun cu filtre.

Creșterea gradului de conștientizare

• Cum se va face informarea consumatorilor și încurajarea comportamentului consumatorului responsabil pentru a reduce deșeurile de la astfel de produse? Cine va fi responsabil să facă aceste demersuri?

• Cine va realiza sensibilizarea consumatorilor cu privire la produsele alternative reutilizabile și impactul eliminării necorespunzătoare a deșeurilor de plastic de unică folosință asupra sistemului de canalizare?

• Care va fi rolul autorităților, al producătorilor, al consumatorilor ?

• Rolul tehnologiei pentru o mai mare transparență?

Finanțări diposnibile prin PNRR

Care sunt fondurile disponibile in PNRR pentru mediu? De când se pot accesa? Cum se poate crește absorbția acestooor fonduri?

Când vor fi disponibile versiunile finale ale ghidurilor pentru completarea și modernizarea infrastructurii de colectare separată (prin construirea insulelor ecologice digitalizate și a centrelor pentru aport voluntar)?

Avizul Consiliului Concurenței

Ce fonduri pot fi accesate de municipalități, dar de companiile private prin PNRR?

Schemele de ajutor de stat pentru dezvoltarea capacității de reciclare

Cum se poate face finanțarea pentru dezvoltarea capacității de reciclare?

Ce scheme de ajutor de stat exista în acest sens?

Care este proiectul de lege? Dar draftul ghidului cand va fi gata?

12.30 - 13.00 – Q&A. Concluzii

13.00 - 14.00 – Networking Lunch

Beneficiile:

PRIA Environment reprezintă reuniunea companiilor, specialiștilor și autorităților implicate în protecția mediului în Romania.

În cadrul conferinței online PRIA Environment din 6 iulie 2022 veți beneficia de aflarea noutăților legislative, de analize la un nivel înalt și de studii de caz.

Veți avea ocazia să interacționați cu cei mai importanți lectori din domeniu dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de aceleași subiecte ca și voi, de a afla cum pot vă ajuta consultanții juridici, de a vedea care sunt opiniile asociațiilor și ale companiilor din industria dvs. Exemplele, studiile de caz și noutățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfășurați.

Stabiliți contacte și încheiați parteneriate

Abordați subiectele pe care considerați că este important să le dezbateți și schimbăm împreună legislația.

Vă asociați cu unul dintre cele mai apreciate branduri de evenimente de business din România, Republica Moldova și Bulgaria.

Lectorii și audiența interacționa și pot răspunde în timp real la întrebările fiecăruia!

29 Iunie - Ziua Internaționala a Dunării

Thu, 30 Jun 2022 11:57:32 GMT

Ziua Internaționala a Dunării nu trebuie uitată

În fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), serbăm Ziua Internațională a Dunării. Să nu uităm cu acest prilej că România este promotor inițiator al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) și ar trebui să facem mai mult pentru ce am inițiat. Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia.

Mai mulți membri ai Consiliul consultativ SUERD, organizați în platforma de comunicare „Danube Forum” nu au uitat de acest eveniment, respectiv consorțiile de clustere Inter-Bio și Wallchia Hub, și în special clusterele Bio Oltenia, Bio Danubius, Danube Engineering Hub și USH Pro Business.

Astfel, în cursul lunii, prin Simpozionul Internațional „Deltas & Wetlands 2022 („Delte și zone umede”) ce a avut loc la Tulcea, au fost antrenați fermieri din zonele umede ale Dunării în vederea schimbării practicilor lor pentru a atinge standarde mai înalte agro-ecologice și regenerative. Inițiativele comune ale Asociației Inter-Bio, Clusterul Bio Danubius, USH Pro Business vizează inițierea unor proiecte de decarbonizare de aplicarea standardul național agro-ecologic SR 13595, de dezvoltarea agriculturii regenerative de-a lungul Dunării.

De asemenea, Cluster BIO Oltenia a organizat în această perioadă Festivalul cultural „Dealul Muierii”, un festival care pune în valoare mai multe elemente de patrimoniu cultural de-a lungul Dunării. Manifestările acestor zile, cu mersul pe jos de la Peșteri până la Goiești, în apropierea Craiovei, un traseu de mers pe deal de 104 km, s-au desfășurat în vederea adoptării de masuri și strategii comune ale celor 24 de comune participante și a celor 3 județe din Oltenia: Dolj, Gorj si Vâlcea. Festivalul este dedicat Zilei Dunării și se află la prima ediție.

"Noi la Bio Oltenia nu am uitat de ziua Dunării și dorim să legăm tradițiile culturale cu dezvoltarea patrimoniului dar și a unor forme sustenabile de agricultură și eco-turism de-a lungul Dunării” a declarat Valentin Mitrică, președintele Cluster BIO Oltenia, membru în Consiliul Consultativ al Dunării și al Danube Forum, inițiator al festivalului.

„Clusterele bio, organizate de-a lungul Dunării, prin consorțiul Inter-Bio de clustere în domeniul practicilor regenerative și economiei circulare doresc o mai mare implicare în SUERD a autorităților, pentru dezvoltarea de standarde avansate de dezvoltare agricolă, rurală, sustenabile. Celebrăm cu bucurie ziua Dunării pentru că prin asta ne marcăm identitatea noastră în această parte a Europei” a declarat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și director general USH Pro Business.

USH Pro Business Inter-Bio/ Bio-Oltenia/Bio-Danubius

Evenimente, Comunicare și Internaționalizare Website: https://inter-bio.ro/ro/

www.ushprobusiness.ro Email: office@inter-bio.ro

https://www.facebook.com/www.ushprobusiness.ro https://www.facebook.com/interbio.ro

https://www.linkedin.com/in/ush-pro-business/

https://www.instagram.com/ushprobusiness/

Proiectul “Abilitarea marketingului turistic in zonele rurale”

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 29 Jun 2022 05:33:32 GMT

Am participat la evenimentul consorțiului ETMRA (T.H.E.M., ZIVAC, ANTREC, IIAPHS, OPEI), ce marchează finalizarea cu succes a proiectului comun „Empowerment of Tourism Marketing in Rural Areas/ Abilitarea marketingului turistic pentru zonele rurale”.

Grupul țintă căruia se adresează proiectul ETMRA este reprezentat de persoane care lucrează în facilități de turism rural, cum ar fi unități de cazare agroturistice, pensiuni – in general, artizani și furnizori locali de servicii si produse, agenți care promovează servicii și produse de acest gen, etc.

Rezultatele proiectului sunt destinate pentru a ajuta participanții să dobândească noi abilități în domeniul marketingului, comunicării și alfabetizării digitale, abilități aliniate cu nevoile noii ere digitale, să dezvolte gândirea critică și creativitatea și o mentalitate antreprenorială. Proiectul este conceput pentru a susține învățarea bazată pe practică și promovează cooperarea interdisciplinară între mai multe domenii precum: marketing, psihologie, comunicare și PR, tehnologie, managementul turismului, asigurând astfel o permeabilitate ridicată între diferitele căi educaționale și, de asemenea, asigurând transferabilitatea rezultatelor.

Ca valoare adăugată, proiectul “Abilitarea marketingului turistic in zonele rurale” „Empowerment of Tourism Marketing in Rural Areas” îi ajută pe participanți să dezvolte competențe cheie care pot fi folosite pentru a promova valorile patrimoniului cultural european și, prin urmare, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța acestuia. Acest tip de promovare poate deveni un instrument valoros pentru integrare, incluziune, stabilitate și unitate în Europa, iar proiectul ETMRA urmărește nu numai dezvoltarea abilităților de marketing pentru turismul rural și educarea persoanelor implicate în acest domeniu, ci și perfecționarea acestor instrumente și dezvăluirea potențialului lor ca instrumente cheie pentru dezvoltarea unei identități locale, naționale, regionale și europene.

Informatii: etmra.ro

Conacul dintre vii, Urlaţi – farmecul nobil de altădată

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 21 Jun 2022 09:38:16 GMT

Pe drumul prahovean al vinului, în locuri în care natura și istoria își dau mâna, Conacul dintre vii din Urlaţi aduce povestea boierilor de altădată în prezentul nostru.

Poveștii i s-au adăugat confortul, eleganţa și rafinamentul contemporane, tocmai pentru ca turiștii de astăzi să simtă frânturi din vremurile boierilor de-atunci și a conacului construit la finele secolului XIX. Și povestea face cinste locurilor, într-o perfectă armonie cu cadrul natural și tot ce natura a dăruit acestor meleaguri.

Conacul dintre vii se evidenţiază prin serviciile turistice pur ecologice, pentru o experienţă de vacanţă autentică și responsabilă. Oaspeţii vor fi înconjuraţi de viile dealurilor molcome prahovene dar și de livezi umbroase ce ascund în rodul lor, farmecul gustului naturii.

Când vei ajunge acolo, turistule, dulcele parfum al poveștii Conacului dintre vii trebuie musai savurat cu un vin din bătrânele butoaie de lemn din crama Conacului.

Povești vii la Conacul dintre Vii. Vii?

“Conacul dintre vii vă așteaptă în zilele noastre! Conacul dintre vii există azi și este așa cum spune povestea. În târgul prahovean al Urlaţilor, la numai o oră distanţă de București. La locul lor sunt drumul cu cireși, podgoriile, casa boierească din altă epocă, mobilele, carafele, butoaiele, vinul, scăldătoare, oamenii, viaţa. La locul lor sunt gazdele, pregătindu-vă mâncăruri sănatoase, dulceţuri și murături ce se cer luate acasă. Doar că apa curge la robinet, sala de ,,sfat” are dotări de ultimă oră….și nu există flori de plastic! ”, ne ademenesc gazdele Conacului.

Condiţii de cazare

Clasificat cu patru margarete, fostul conac boieresc transformat în unitate turistică, asigură o capacitate de cazare de 49 locuri în 22 spaţii de cazare :

- 19 camere duble;

- 2 junior suite;

- 1 apartament.

Toate camerele dispun de grup sanitar propiu, minbar și tv. Camerele spaţioase sunt amenajate în stil tradiţional boieresc unde elemnte de lemn masiv și fier brut se armonizează cu elementele actuale de confort. Fie în camere, fie prin corpurile unităţii de cazare, atrag atenţia elemente autentice precum covoare ţesute, broderii, exponate de ii și porturi populare, dormitoarele cu divane și baldachin, expoziţiile de unelte și instrumente meșteșugărești pe care turiștii le vor întâlni de jur împrejur.

Povestea gusturilor în restaurantul și crama Conacului dintre vii

Având o capacitate de 100 de persoane, în restaurantul Conacului dintre vii, turiștii se vor ospăta cu preparate rafinate, după vechi reţete de odionioară, din ingrediente provenind din grădina și ferma proprie sau de la producători locali certificaţi.

Savoarea preparatelor va fi scăldată în vinurile din crama ce asigură o capacitate pentru 80 de persoane, un loc ideal pentru degustări și prezentări cu somelieri de renume.

Alte servicii, agrement și evenimente la Conacul dintre vii:

- Turism de reuniuni si de afaceri - Sală de conferinţe cu o capacitate de 150 de locuri și toate dotările necesare;

- Evenimente în aer liber: Se pot organiza, atât în leisure point (200 de locuri), pe terasele de lângă barbeque (80 de locuri), cât și Garden party-uri în întreaga curte (500 de persoane).

- Piscina exterioară cu jacuzzi;

- Degustări și prezentări de vinuri, șampanie și distilate;

- Trageri cu arcul, darts, ping-pong, cycling,

- Plimbări cu căruţa;

- Picnic în vie, “Academia grătarelor”, “Olimpiada Cocktailurilor”, “Iniţiere în arta viei și a vinului”.

- Iniţieri în meșteșuguri vitivinicole (culesul strugurilor, pregătirea mustului) .

- Vizite la cramele celor mai buni producatori din zona Dealu Mare și vizite la mănșstiri și muzee;

- Idei creative de programe motivaţionale și întărire a coeziunii echipelor de lucru;

Conacul dintre vii

Urlaţi, str. Valea Bobului (Filitis) nr.18, Prahova

0744 756 543 / 0753 105 214

contact@conaculdintrevii.ro

http://www.conaculdintrevii.ro/

Text si fotografii: Cristian Alexandru Catana

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” – Aniversare 86 de ani

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 21 Jun 2022 09:25:30 GMT

Luna Mai a adus în viaţa Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”,cea de a 86-a aniversare. O călătorie de 86 de ani pentru “ Muzeul de la Șosea ”, un drum încununat de succes pentru cel mai vizitat obiectiv turistic al României, veritabil etalon de autenticitate și cultură românească.

Pe 10 mai 1936, pe malul lacului Herăstrau se inaugura oficial "Muzeul Satului Românesc", în prezența Regelui Carol al II-lea, a membrilor guvernului, a oficialităților Bucureștiului precum și a elitei culturale din acea vreme din care făcea parte profesorul Dimitrie Gusti însuși.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” a aniversat cei 86 de ani de existenţă printr-un program de anvergură desfăşurat în perioada 10 – 17 mai 2022.

Din salba de evenimente evidenţiem împlinirea a 300 de ani de la construcția Bisericii Dragomirești, Maramureș, dar și 95 de ani de la campania monografică de la Nereju, Vrancea.

Cu aceste ocazii speciale comunităţile din Dragomirești și din Nereju au venit la Aniversarea Muzeului, aducând în Capitală tradiţii, meșteșuguri, dansuri și cântece populare maramureșene și vrâncene.

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” a fost de multe ori gazdă pentru evenimentele noastre (ediţii ale decernării premiilor Margareta de Aur, “Ospitalitate în Satele Româneşti”, Ziua Internațională a Turismului, Expoziții de fotografie etc), un loc ales perfect pentru a sublinia autenticitatea satului românesc şi a tradiţiilor pe care le promovăm împreună şi vom continua şi de acum înainte! Vă invităm să treceți pragul Muzeului Satului, natura, istoria și tradițiile se împletesc armonios pe aleile Muzeului. La mulţi ani!

Gala Premiilor AJTR - 2022

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 21 Jun 2022 09:19:55 GMT

În data de 19 Mai 2022, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din București a găzduit Gala Premiilor Asociaţiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR), pentru activitatea din anii 2020/21. Continuând tradiţia galelor precedente, evenimentul fastuos a vizat recompensarea celor ce au făcut cinste industriei ospitalităţii româneşti, jurnalismului, artei, culturii şi învăţământului.

Cu peste 6 decenii de existenţă, AJTR condusă în prezent de domnul Mihai Ogrinji este una dintre cele mai vechi asociații profesionale din țara noastră cu membri activi din România şi Republica Moldova cât şi din alte ţări precum: Bulgaria, Serbia, Spania, Ucraina etc. Aceştia provind din medii precum: industria ospitalităţii şi turismului, ziarişti – presă scrisă, radio, televiziuni, editori, artişti fotografi, scriitori de turism şi reviste de profil, cadre universitate, fundaţii şi asociaţii etc.

Suntem bucuroși că în cadrul acestei ediţii două repere pentru ospitalitatea și diversitatea experienţelor de vacanţă specifice turismului rural, ecologic și cultural au primit premiile “Ca la mama acasă” și “Apă, viaţă, mister”. Acestea au mers în zona Deltei Dunării – “ Agenţia de turism pe apă Verada Tour / Verada GuestHouse”, Somova, Tulcea și Pensiunea “Sf. Nicolae”, Aluniș, Prahova. Felicitări celor doi proprietar – Marcel Mocanu și Mihaela Stanciu.

În cadrul Galei AJTR 2022 au fost acordate premii în cadrul a trei secţiuni: “Mass-media și promovare”, “Destinaţii turistice, industria ospitalităţii, performanţe” și “Premii de excelenţă”. Lista completă a premianţilor: www.romania-pitoreasca.net

Secțiunea mass-media și promovare

Premiul: Viață și Mister în inima Pământului, Cristian LASCU, co-autor al excepționalului album Topolnița & Epuran

Premiul: Natura care nu minte niciodată, Dan DINU și Cosmin DUMITRACHE, pentru filmul:România sălbatică

Premiul: „Anda Raicu”, Sorenela RENIȚĂ,excelente reportaje și fotografii publicate în revista Natura (Chișinău) și pe site-ul www.presadeturism.ro

Premiul: Călătorește, uimește-te și iubește Regatul Siam, Anca CIUCIULIN, pentru reportaje on-line și admirabilul album Thailanda – Taină, Tihnă & Taifas

Premiul: Cartea care zidește, Alecu RENIȚĂ, pentru “Pe Nistru, spre izvoare”, Editura România pitorească

Premiul: La Aniversară, Revista România pitorească, 50 de ani de existență neîntreruptă; Colecția Verde, 10 ani de la apariția primei cărți

Premiul de Excelență, In Memoriam, Nicolae DABIJA, mare scriitor și apărător al culturii și identității românești

Secțiunea destinații turistice, industria ospitalității, performanțe

Premiul: „Apă, viață, mister”, Marcel MOCANU, „Verada Tour Guest House”, Somova-Tulcea

Premiul: “Ca la mama acasă”, Mihaela STANCIU, pensiunea „Sfântul Nicolae”, Aluniș-Prahova

Premiul: “Via Mariae”, Sebastian CĂTĂNOIU, directorul Administrației Parcului Natural Vânători-Neamț

Premiul “Magia Înălțimilor”, Ticu LĂCĂTUȘU, primul alpinist român care a urcat un optmiar și pe Everest

Premiul: “Roza Vânturilor”, George Sorin NICOLESCU și Olimpic Internațional Turism, pentru organizarea standului României la Expoziția mondială de la Dubai

Premiul: „Sfânta Drumeție”, Asociația Tășuleasa Social, Bistrița-Năsăud, pentru proiectul Via Transilvanica

Premiul: “Corectitudine și miraj”, Alina MĂRCUŢĂ, Cristiana TINDECHE, Liviu MĂRCUŢĂ, pentru „Contabilitatea și Analiza tehnico-economică a unităților de alimentație publică și agroturism”

Secțiunea Premii de excelență

Premiul de Excelență: Facultatea de Business și Turism, 70 de ani de la înfiinţare

Premiul de Excelență: Prof. univ. dr. Nicolae NEACȘU, pentru întreaga activitate dedicată învățământului turistic, propășirii industriei ospitalității românești

Premiul de Excelență: Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, la împlinirea a 86 de ani de la întemeiere

ECOTIC: Amprenta de carbon a unui laptop: 331kg CO2

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 21 Jun 2022 09:05:39 GMT

Echipamentele electrice și electronice sunt prezente în fiecare aspect al vieții noastre familiale și profesionale. Dar toate acestea au o amprentă de carbon – din procesul de fabricație, utilizare și până la momentul în care acestea intră pe fluxul de reciclare. Un astfel de exemplu este laptopul.

Peste 160 de milioane de laptopuri noi (crescând în prezent la 250 de milioane ca urmare a pandemiei de Sars-CoV-2) sunt produse în fiecare an, ceea ce face ca industria IT să fie responsabilă pentru poluarea cu gaze cu efect de seră la fel de mult ca întreaga industrie a transportului aerian. Astfel, emisiile de dioxid de carbon (CO2) ale industriei IT reprezintă 2% din emisiile globale de CO2 .

Pandemia și schimbările sociale care au survenit în urma acesteia au condus la creșterea utilizării echipamentelor IT (laptop, tabletă, telefon) și a Internetului. Acest trend va continua și în anii următori, estimându-se că numărul gospodăriilor cu un computer va ajunge la 1 miliard 262 de milioane până în 2025 . Astfel, și amprenta individuală de carbon va crește.

Amprenta de carbon este cantitatea totală de gaze cu efect de seră (inclusiv dioxid de carbon și metan) care sunt generate de acțiunile fiecăruia dintre noi. La nivel global, amprenta medie de carbon pentru o persoană este de aproximativ 4 tone .

Cât CO2 produce un laptop?

în urma unui studiu realizat de Circular Computer pe 230 de laptopuri a rezultat că emisiile medii de CO2 din timpul producției unui laptop nou sunt de 331 kg. Pentru a avea un termen de comparație, 3 laptop-uri noi produc aproximativ o tonă de CO2, ce ar putea să umple un apartament de 4 camere .

Procesul de fabricare a unui laptop reprezintă între 75% – 856% din amprenta totală de carbon , majoritatea emisiilor provenind atât din materialele folosite precum și din procesul de producție. În cazul transportului, majoritatea emisiilor provin din transportul aerian al laptopurilor din țara de asamblare către țara de utilizare.

Amprenta de carbon în timpul utilizării

Pentru a măsura amprenta de carbon a unui laptop, trebuie să luăm în considerare întregul ciclu de viață, inclusiv utilizarea de zi cu zi. Durata de viață estimată a unui laptop este de 4 ani și cel mai probabil laptopul este folosit în medie 8 ore pe zi.

În momentul în care laptopul devine deșeu (nu poate fi reparat și pregătit pentru reutilizare) este important ca acesta să fie colectat în mod corect, asigurându-ne astfel că materiile prime existente în acesta intră pe fluxul reciclării și, astfel, se închide bucla economiei circulare.

“ Este necesar să încercăm să diminuăm amprenta de carbon din timpul utilizării laptopului sau în momentul în care acesta devine deșeu să ne asigurăm ca el este predat în centrele de colectare dedicate. Astfel, substanțele periculoase pe care acesta le conține – mercur, crom sau litiu printre altele - nu vor ajunge în mediul înconjurător și nu îl vor polua. Totodată, materiile prime din laptop – metale, inclusiv metale prețioase, plastic, diverse circuite integrate – vor putea fi reutilizate în fabricarea de noi produse. Prin aceste acțiuni mici contribuim la reducerea amprentei de carbon asociate fabricării și utilizării laptopurilor și la bunăstarea planetei. ” a subliniat Diana Grosu, Team Leader Tratare și Auditor WEEELABEX, ECOTIC.

Dacă doriți să introduceți laptopul în circuitul de reutilizare sau sa îl oferiți spre reutilizare vă punem la dispoziție următoarele soluții:

• Predare spre reutilizare – Dacă laptopul este funcțional, luați în considerare predarea spre reutilizare, urmând ca acesta să fie apoi donat unor școli sau comunități defavorizate. Puteți face acest lucru completând formularul www.ecotic.ro/formular-inscriere-intra-in-cercul-solidaritatii/

• Predare spre reciclare – Dacă laptopul a devenit deșeu, predați-l la un centru de colectare dedicat. Pentru a afla care este centrul de colectare cel mai apropiat de locația dumneavoastră intrați pe www.ecotic.ro/puncte-de-colectare/ sau sunați la 021 9641.

Păstrăv cu legume, de la Pensiunea Cheile Oltețului, Polovragi

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 21 Jun 2022 08:52:21 GMT

La Pensiunea Cheile Oltețului din Polovragi am găsit ospitalitate, pasiune și implicare, adică, ingredientele necesare și suficiente pentru un loc perfect pentru orice turist.

Asemenea cadru natural se putea asorta numai cu o masă pe măsură așa că am ales un preparat în perfectă armonie cu susurul Olteţului, păstrăv cu legume. De prepararea lui a avut grijă doamna Cristina, iar rezultatul a fost conform zicalei “mâncarea iese după sufletul omului”.

Păstrăvul proaspăt a fost curățat și spălat bine, apoi pus în tigaie striată pe un strat de sare grunjoasă și acoperit cu capac pentru a se pătrunde cum trebuie. Între timp, legumele, ceapa roșie, ciupercile și ardeiul roșu au fost tăiate felii.

Primele trase în ulei au fost ciupercile, apoi au fost adăugate ceapa roșie și ardeiul. Din când în când, pentru a asigura o călire uniformă, doamna Cristina întorcea legumele în tigaie, apoi își arunca o privire la păstrăvul pus la copt.

Când legumele au fost călite suficient cât să-și păstreze culoarea și savoarea, păstrăvul a fost scos de la copt și așezat pe farfuria pregătită pentru plating

Rând pe rând, legumele asortate au fost puse, lângă păstrăv, în așa fel încât culorile să se asorteze perfect și s-a trecut la ornarea platoului.

Mirosul de legume și pește proaspăt mi-a umplut nările, iar aspectul platoului mi-a creat o poftă și mai mare de mâncare. Cireașa de pe tort a venit prin prezența unui roze servit într-un pahar generos, în perfectă concordanță cu legumele colorate și savuroase. Deși, la pește, merge un vin alb, roze-ul de casă a creat un liant perfect între gustul de pește și cel al ardeiului roșu și al cepei roșii călite. .

Un lucru este sigur, dacă ajungeți în zona Polovragi, treceți pe la Pensiunea Cheile Oltețului pentru a degusta un preparat de excepție într-o atmosferă pe măsură.

Poftă bună!

Text si foto: Adriana Roman

Festivalul cultural Săptămâna Haferland, ajuns la a X-a ediție - 29 – 31 iulie.

Tue, 31 May 2022 06:44:21 GMT

Un deceniu de cultură și tradiții săsești din Țara Ovăzului.

Festivalul cultural Săptămâna Haferland, ajuns la a X-a ediție, se desfășoară în perioada 29 – 31 iulie.

- Ediția aniversară a celui mai mare festival dedicat culturii și tradițiilor săsești din Transilvania, va avea loc atât fizic cât și online, în 10 sate din Țara Ovăzului;

- Elementele principale ale ediției din 2022 a festivalului sunt promovarea educației interculturale și conservarea mediului înconjurător.

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung , festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă.

Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

“ Ideea festivalului cultural a luat naștere în anul 2012. În vara aceea, Peter Maffay m-a invitat la Ziua Porților deschise din Roadeș. Atunci ne-a venit ideea de a ne uni forțele și de a organiza împreună o săptămână culturală. Câteva zile mai târziu ne-a venit și ideea despre culturile de ovăz, pentru că în această zonă dintre Rupea și Sighișoara clima era aspră pentru viticultură. De aceea, se cultiva foarte mult ovăz. Așa am denumit săptămâna culturală Haferland.

Ideea mea, dar și a lui Peter Maffay, a fost de a aduce cât mai mulți oameni mai aproape de obiceiurile și cultura săsească. Prima ediție a Săptămânii Haferland a fost foarte reușită. De exemplu, la festival au participat foarte mulți localnici din satul meu natal, Criț, care se mutaseră demult în Germania.” a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt și unul dintre fondatorii festivalului Săptămâna Haferland.

Scurt istoric al festivalului cultural Săptămâna Haferland

În 2022 se împlinesc zece ani de când prima ediție a festivalului a avut loc în Țara Ovăzului. Fiecare ediție abordează o tematică diferită cu specific cultural, educațional, despre conservarea și promovarea tradițiilor săsești (2013 – Anul Muzicii, 2014 – Anul Restaurării, 2015 – Anul Educației, 2016 – Anul Familiei, 2017 – Anul Gastronomiei, 2018 – Anul Meșteșugului săsesc, 2019 – Anul Comunității, 2020 – Prima ediție online a festivalului, 2021 – Tradiția merge mai departe în Țara Ovăzului).

Festivalul are loc în fiecare an la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, iar durata acestuia variază între 3 și 7 zile. Fiecare dintre localitățile incluse în festival prezintă un program propriu, în armonie cu proiectele și specificul cultural.

Fiecare zi a festivalului este diferită. Astfel, participanții se pot bucura de concerte în bisericile fortificate, video - proiecții, baluri tradiționale săsești, trasee de bicicletă, evenimente culinare, muzică și dansuri specifice comunităților din zonă, muzică de fanfară, piese de teatru, recitaluri de poezie, lansări de carte, ateliere de meșteșuguri tradiționale (ateliere de olărit, ateliere de pictură pe lemn, ateliere de pictură pe pânză, ateliere de pâslit), expoziții de costume tradiționale săsești, expoziții de obiecte tradiționale specifice zonei.

Interesul publicului față de festival a crescut de la an la an, ajungând în 2021, la un număr total de peste 18.000 de vizitatori.

Ediția aniversară a festivalului cultural Săptămâna Haferland

Cea de-a X-a ediție a festivalului cultural Săptămâna Haferland cuprinde toate valorile clădite până acum și ne dă ocazia de a privi cu încredere către ceea ce urmează.

Istoria trebuie prețuită. Mai mult decât atât, trebuie scrisă, în continuare, pentru și de către generațiile viitoare. Este esențial să ne cunoaștem și să ne păstrăm tradițiile, să ne protejăm moștenirea și, în același timp, să creștem oamenii de mâine cu respect față de valorile comunității, deschiși spre multiculturalitate și pregătiți pentru a participa la o dezvoltare sustenabilă. De aceea, ediția aniversară a festivalului Săptămâna Haferland va fi concentrată pe copii și tineri, cei care reprezintă viitorul acestei țări.

Elementele principale ale ediției din 2022 a festivalului sunt promovarea educației interculturale și conservarea mediului înconjurător.

“În fiecare an abordăm o tematică nouă, și de data aceasta este educația, probabil, cel mai important element al unei comunități. Sașii transilvăneni au fost lideri în acest sens.

De exemplu, istoria școlii din satul Criț este veche de aproximativ 400 de ani. ”, a adăugat Michael Schmidt.

Patronajul fiecărei ediții a festivalului Săptămâna Haferland a fost acordat de-a lungul timpului de personalități marcante din viața culturală și politică, atât din România cât și din Germania.

Pentru al doilea an consecutiv, festivalul cultural Săptămâna Haferland se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. dl. Klaus Iohannis, fapt ce ne onorează, aducând prestigiu și valoare ediției aniversare.

Programul cultural va avea loc în perioada 29 - 31 iulie, în 10 sate din Țara Ovăzului: Archita, Cloașterf, Saschiz, Roadeș, Bunești, Rupea, Homorod, Criț, Meșendorf și Viscri.

De-a lungul celor trei zile de festival, publicul va avea ocazia să participe la o serie de manifestări, precum: muzică de fanfară, muzică și dansuri tradiționale săsești, piese de teatru, concerte de orgă și de muzică clasică în bisericile fortificate, trei baluri tradiționale săsești, ateliere de pictură pe lemn, ateliere de pictură pe pânză, ateliere de olărit și pâslit, lansare de carte cu povești pentru copii, prelegere despre viața și tradițiile sașilor transilvăneni, concert de jazz, dezbatere publică “Rolul comunității în satele din Haferland”, tur de biciclete, concert de pian și prezentare de carte, expoziție de costume tradiționale săsești.

În cadrul ediției de anul acesta a Săptămânii Haferland, Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German se va reuni, de data aceasta având ca temă principală aniversarea a 30 de ani de prietenie și parteneriat româno-german în Europa.

Partenerii festivalului ediției de anul acesta

Ca în fiecare an, festivalul este realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii, Consiliul Județean Brașov, Remarul 16 Februarie, Valvis Holding (Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești), Sennheiser, CEC Bank, CON-A, Fundația Bosch România, Transavia, Theodora Golf Club, MHS Truck & Bus, Automobile Bavaria, Almdudler, Karpaten Meat Siebenbürgen. De asemenea, partenerii locali implicați în organizarea festivalului sunt Fundația M&V Schmidt, Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația ADEPT Transilvania, Asociația Nowero, Primăria Rupea, Asociația Descoperă Archita și Asociația Vecinătatea Femeilor din Saschiz.

Fiind o ediție deosebită, festivalul Săptămâna Haferland se bucură anul acesta și de sprijinul unor parteneri germani, precum: Ministerul pentru Familie, Muncă și Asistență Socială a Landului Bavaria, Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania, Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania.

Programul ediției a X-a a festivalului Săptămâna Haferland va fi prezentat în perioada următoare pe www.haferland.ro, https://www.facebook.com/haferland, și https://www.instagram.com/saptamana_haferland/

Fundația M&V Schmidt

Diana Mantu

Telefon: 0724 333 086

diana.mantu@fundatia-michael-schmidt.org

Pensiunea Gură de Rai, Pojorâta, Bucovina

Fri, 27 May 2022 11:26:45 GMT

În dulcea Bucovină, la 15 km de Vârful Rarău, în inima muntelui, se află Pensiunea ”Gură de Rai” , unde vă puteți bucura de semeția munților, de aerul proaspăt cu miros de brad, de liniște departe de civilizație și de susurul înviorător al Pârâului Chilia.

Pensiunea vă pune la dispoziție 5 camere spațioase dotate cu baie proprie și televizor.

În spațiile exterioare vă puteți relaxa în două terase și un foișor.

Locația este ideală pentru dumneavoastră dacă doriți să vă deconectați de stresul urban în mijlocul naturii.

Vara nu există caniculă în acest loc, iar iarna peisajul este coborât din basme.

Gazdele oferă bucate tradiționale românești deosebit de gustoase și generoase cantitativ, gătite cu ingrediente produse local.

Adresa: Drumul Chiliei 642B, Comuna Pojorâta, județul Suceava, 727440.

Se ajunge pe un drum forestier de 1.5 km de la drumul principal TransRarău.

Ce spun cei care ne-au vizitat

”Un loc coborât din Rai! Ne-am bucurat de liniștea pădurii unde auzeai doar râul ce curge prin fața pensiunii. Camerele spațioase și foarte curate, veranda excepțională unde îți bei cafeaua, mâncarea foarte gustoasă, iar gazda primitoare și veselă ne-a făcut șederea cât mai frumoasă. Prăjiturile de casă primite din partea casei au fost pur și simplu delicioase. Vom reveni cât mai curând la această locație!” (Mihai)

”Așezarea pensiunii în mijlocul pădurii, pârâul care trece chiar prin fața pensiunii, liniște, răcoare noaptea, pe timp de vară. Gazdele foarte primitoare, simpatice, gata să îți rezolve orice problemă. Mâncare bună, tradițională și din belșug! La pensiune se ajunge pe un drum lăturalnic de pietriș, dar ușor accesibil.” (Andrada)

”Locație extraordinară, ferită de tumultul "civilizației", fără a face rabat de la confort. Pentru persoanele care caută să se conecteze cu natura este cel mai bun loc. Nu ești deranjat de sunetul telefonului, auzi doar susurul pârâului și ciripitul păsărelelor. Gazdele foarte primitoare, nerăbdătoare să-ți facă pe plac, având o doză de bun-simț cum rar am mai văzut în alte locații...” (Remus)

Date de contact:

Website: https://pensiunea-gura-de-rai-pojorata.business.site/

Facebook: https://www.facebook.com/Pensiunea-Gur%C4%83-de-Rai-Pojor%C3%A2ta-Bucovina-101103671697037

Telefon: 0723.184.638; 0722.455.880; 0722.657.155

Pensiunea “La Mesteceni”, Sălicea, Cluj – “Loc cu stări de bine”

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 24 May 2022 07:57:28 GMT

Situată în localitatea Sălicea, la 13 km de municipiul Cluj-Napoca , pensiunea “La Mesteceni” este o soluţie optimă pentru turiştii care vor să se retragă într-un loc liniştit, să petreacă timp de calitate ori singuri, ori alături de cei dragi. Fostă câștigătoare a premiului “Margareta de Aur”, pensiunea “La Mesteceni” reprezintă visul, eforturile și rezultatele Ioanei Oprea, transformate în realitate.

„Am ridicat pensiunea în locurile natale ale bunicilor mei, locuri atât de dragi mie. Am dorit să păstrez o legătură puternică între mine şi ei. Nu mi-am dorit să răstorn clasamente sau să demonstrez ceva, mi-am dorit să pot oferi ceea ce m-am angajat să ofer – un loc ospitalier, o mâncare bună, o cameră confortabilă, un serviciu, un proprietar, o priveliște de trei margarete. Mi se pare mult mai corect și mai plin de respect față de cei care ne vizitează să putem respecta aceste angajamente de trei flori înainte să aspirăm la mai mult. ”, afirmă Ioana Oprea, proprietar.

Condiţii de cazare

Turiștii au la dispoziţie 10 camere cu băi proprii, dintre care 8 camere twin și 2 camere cu pat matrimonial (situate la etajul 2, având o suprafaţă de 15 mp, balcon proriu, baie cu cabină de duş, tv, wifi). Camerele twin sunt poziţionate la etajele 1 şi 2 având suprafața cuprinsă între 13 – 15 mp, dispunând de baie proprie cu cabină de duş, balocn, wi-fi, tv, mobilier rustic pictat manual.

“Loc cu stări de bine” – SPA – noua atracţie a pensiunii

Ideea acestui concept s-a născut în anul 2017 când Ioana Oprea a dorit să îmbine dragostea și respectul pentru turismul rural cu armonia unui loc destinat relaxării, confortului integrat perfect în ospitalitatea locului. Cu o atenţie desavârșită la detalii, cu un accent pus pe produse meșteșugărești autohtone iată cum în SPA-ul “La Mesteceni” se îmbină perfect decoraţiuni și obiecte meșterite cu tâlc precum: oale de ceramică de Marginea, greble de lemn, teracotă de Târgu Secuiesc, baloţi de fân, abajururi și brelocuri croșetate în Timișoara, tablourile Mădălinei Andronic inspirate din portul și folclorul românesc – fragmente de autentic românesc într-un spaţiu cu funcţiuni spa.

“Printre serviciile oferite ne-am dorit să extindem experiențele marca “La Mesteceni” și în sezonul toamnă – iarnă, pe lângă confortul cazării, relaxarea la piscina exterioară sau o farfurie cu mâncare bună.

SPA-ul nu este amenajat într-un mod clasic, tocmai pentru a te simți cât mai confortabil și cât mai printre prieteni. Detaliu cu detaliu, stare cu stare, ne dorim ca spațiul să devină un HUB al trăirilor faine și al amintirilor dragi. Fiecare coltisor amenajat sperăm să îţi inducă o stare de bine. Tocmai din acest motiv l-am numit “Loc cu Stari de Bine” - loc pe care te poftim să îl descoperi.

Am pornit, ca de obicei, cu decorațiunile și culorile si abia apoi cu săpăturile și instalațiile. Am renovat un imobil și am construit un altul lângă el. Astfel am obținut un spațiu de 830 mp cu piscină interioară încălzită, hidromasaj, înnot contracurent, masaj cervical, 2 saune – una uscată și una umedă - dotate cu un șoc duș pentru răcorire, jacuzzi exterior cu apă încălzită, lounge cu șemineu, un mic salon pentru servirea unor gustări și băuturi, vestiare pentru Radu și pentru Rada, 2 saloane de masaj si unul pentru împachetări corporale, terase panoramice și loc de relaxare la umbra teilor bătrâni.

Pentru destinderea sufletului și a minții am amenajat mici colțișoare de art & crafts, lectură și socializare.

Noi am creat locul, tu vino si colecționezioneaza cat mai multe stări de bine!” , ne invită să descoperim locul și stările, Ioana Oprea, proprietar “La Mesteceni”.

Pensiunea “La Mesteceni”

http://lamesteceni.ro/

info@lamesteceni.ro

0754 041 508

Sălicea nr. 86, Cluj

Carne la garniță cu mămăligă ca la pensiunea “Cheile Olteţului”, Polovragi

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 24 May 2022 07:15:26 GMT

Poate vă aduceți aminte, când erați mici și mergeați la țară, la bunici, de acea minunată carne la garniță sau carne la borcan, sau carne în untură, depinde de zona în care se prepară. Carnea la garniță nu este altceva decât carne de porc friptă și apoi băgată în untura rezultată de la grăsimea porcului, dar gustul este absolut sublim, deși pentru unii ar părea o bombă pentru organism. Recunosc, nu este cel mai potrivit preparat pentru servit seara, înainte de culcare, dar este un preparat care te readuce în vremurile de demult apuse și care, de ce nu, îți aduce aminte de gustul copilăriei. Ideal este ca în untură să fie pusă și câte o bucată de cârnat afumat pentru a înnobila puțin gustul.

Carne la garniță cu mămăligă ca în Oltenia de sub Munte, la Pensiunea Cheile Oltețului din Polovragi.

Nerăbdător să degust acest preparat tradițional, am obținut acceptul pentru a vedea cum se prepară și am ajuns lângă doamna Cristina, în bucătăria Pensiunii Cheile Oltețului.

“Garnița”, denumită uneori și borcan sau oală, a fost pusă pe foc la încălzit, iar alături o oală cu apă pentru mămăligă.

Pe măsură ce trecea timpul și se încălzea untura, acea culoare albă opacă se estompa și făcea loc unei nuanțe gălbui din care începeau să iasă la suprafață bucățile de carne de porc friptă și bucăți generoase de cârnat afumat.

Între timp, în apa pusă la foc pentru mămăligă, doamna Cristina a adăugat progresiv mălaiul amestecând continuu până când mămăliga a început să prindă consistență.

După ce mămăliga a fost fiartă și carnea bine încălzită a început și platingul, simplu, dar de efect. Câteva bucăți de carne și câteva bucăți de cârnat și-au făcut loc pe un platou branduit cu “Cheile Oltețului”, apoi mămăligă din abundență și, bineînțeles, acritura fără de care nu se poate servi un astfel de preparat, datorită conținutului mare de grăsime.

Pasiunea cu care a fost pregătit preparatul, gustul murăturilor “de casă” și mămăliga bine fiartă au creat un preparat pe care este imposibil să nu îl apreciezi. Pentru a fi “tacâmul complet” am asezonat carnea la garniță cu mămăligă cu un roze de casă, o adevărată încântare pentru papilele gustative.

Poftă bună!

Vizită de studiu USAMV în Prahova și Buzău

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 24 May 2022 07:09:00 GMT

Studenţi din Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală - Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti , specializarea Agroturism – coordonaţi de doamnele Conf.univ. dr Maria Stoian, Șef lucr. dr. Irina Chiurciu, Șef lucr. dr. Elena Soare - au efectuat o vizită de documentare în județele Prahova și Buzău.

A fost un bun prilej de a observa în practică aspectele teoretice prezentate de-a lungul orelor de curs.

Programul vizitei de informare și documentare a cuprins obiectivele:

- Muzeul “Conacul Bellu” – Urlaţi, Prahova ce a aparţinut familiei Bellu, este astăzi o secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Ghizii muzeului au prezentat studeţilor o veritabilă filă de istorie și tradiţie prahoveană, povești și detalii impresionante ale unui complex arhitectonic ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Cu ocazia fiecărei vizite am fost bine primiţi de doamna Gabriela Nicolau.

- Conacul dintre vii, Urlaţi, Prahova – un popas într-un fost conac boieresc transformat în unitate turistică. Studenţii au putut admira elegantul domeniu prahovean, rafinamentul camerelor unde confortul se armonziează cu elementele tradiţionale, au vizitat crama și restaurantul și au admirat o priveliște pitorească într-o zonă etalon pentru viticultura românească.

- Pensiunea “Casa cu Tei”, Sărata-Monteoru, Buzău – Poliana Partal, gazda a dezvăluit studenţilor povestea pensiunii “Casa cu Tei”, reper al ospitalităţii specifice turismului rural buzoian, posibilităţile de agrement și relaxare în zona staţiunii balneare Sărata-Monteoru, cât detalii ale gastronomiei cu produse tradiţionale,specifice agroturismului.

- Mănăstirea Ţigănești – popas de suflet la mănăstirea ce poartă hramul Maicii Domnului. În interiorul complexului monastiresc funcţionează ateliere de ţesut covoare, broderie artistică, ţesături naţionale înfiinţate încă din 1923.

Admitere – Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală - Universitatea de Stiinte Agronomice și Medicina Veterinara Bucuresti

http://www.managusamv.ro/admitere

ECOTIC la Forumul de Mediu, ediția a VI-a

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 24 May 2022 06:48:00 GMT

În data de 5 mai 2022, în Aula Magna a Universității Ecologice din București s-a desfășurat cea de-a VI-a ediție a Formului de Mediu , organizată de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologică din București, ECOTIC și Asociația Română de Mediu.

Tema din acest an a fost „ Noi responsabilități în realizarea obiectivelor de colectare și reciclare a deșeurilor” aducând în dezbatere subiectele de stringentă actualitate, cu impact major imediat, apărute pe ordinea de zi a societății pe linie de ecologie. Acestea au fost discutate de paneliști și moderatori: Valentin Negoiță – Președinte, ECOTIC, Cristian Pavel – Universul Juridic, Andrei Antipa, vicepreședinte, Administrația Fondului de Mediu, av. dr. Maria Maxim – Președinte, Asociația Retailerilor pentru Mediu, Julia Leferman, Director General, Asociația Berarii României pentru Mediu, Alice Nichita – Președinte, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Roxana Pană, Managing Associate, Țuca Zbârcea și Asociații, Marius Costache, Director General GreenWEEE, Gheorghe Loloiu – Director General. RLG România, Ionuț Georgescu, Founder & CEO, Fepra Waste Division, reprezentant al Agenției Române pentru Mediu, Raul Pop – expert mediu, membru fondator Coaliția pentru Economie Circulară, Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția PRO DEEE, Magda Popescu – fondator și avocat titular, Legal2M , Tudor Malearov, Business Development Manager, KeysFin, Roxana Răduț – CEO, RX Management, auditor fiscal de mediu, Adrian Măntoiu, Managing Director, Wolters Kluwer România și Dragoș Călugăru – Director General, ECOTIC.

Principalele teme abordate au fost Sistemul Garanție – Returnare și Colectarea și reciclarea deșeurilor electrice și electronice (DEEE).

Andrei Antipa, vicepreședinte, Administrația Fondului de Mediu, a subliniat faptul că acțiunile desfășurate de AFM vin în sprijinul managementului deșeurilor, dar, în ciuda faptului că țara noastră nu se regăsește în fruntea clasamentului din punct de vedere al colectării separate, “ne străduim, cu resursele limitate ale autorităților, să facem muncă de pionierat și să mergem spre vârful clasamentului.”

În ceea ce privește sistemul de garanție-returnare (SGR), principalele elemente evidențiate de dr. Maria Maxim și de ceilalti paneliști au fost necesitatea transparenței sistemului, punerea accentului pe “customer experience”, clientul fiind actor principal al sistemului, adoptarea, pe cât posibil, a unui sistem automat. Astfel, se estimează amplasarea a 100 000 de puncte de colectare la nivel national, încheierea a peste 84.000 de contracte și amplasarea a peste 5000 de automate de preluare a ambalajelor.

Colectarea și reciclarea DEEE-urilor precum și atingerea țintei de 65% din media echipamentelor electrice și electronice puse pe piață în ultimii 3 ani, au fost alte teme abordate în cadrul evenimentului. În aceste context, paneliștii s-au axat pe importanța îmbunătățirii cadrului legislativ și a sistemului de management al DEEE-urilor, conceptul de ecodesign, importanța unei campanii de conștientizare la nivel național, crearea unui clearing house și implementarea abordării tuturor actorilor.

Marius Costache, Director General GreenWEEE a vorbit despre ecodesign, integrarea aspectelor de mediu în procesul de dezvoltare a produsului, ținând cont de echilibrul dintre cerințele ecologice și economice, care se va traduce în produse mai durabile și care pot fi reparate: „80% din amprenta de CO2 poate să fie determinată în faza de design a produsului. Totodată, creșterea duratei de viață a produsului – vorbim aici doar de laptopuri, imprimante și mașini de spălat - doar în Uniunea Europeană ar putea duce la economii de emisii de gaze cu efect de seră de peste 1 milion de tone pe an.”

Av. Magda Popescu , fondator și avocat titular, Legal2M, și-a axat prezentarea pe „Stabilirea țintelor organizațiilor de preluare a responsabilității DEEE – level playing field: între Dreptul Mediului și Dreptul Concurenței”. Aceasta a expus publicului probleme de dreptul mediului și de dreptul concurenței ce rezultă din felul în care prevederi legislative adoptate la momente diferite ajung să se aplice împreună. În plus, această realitate are impact și cu privire la capacitatea României de a-și atinge obiectivele de mediu, respectiv, de a asigura un cadru funcțional și conform pentru gestionarea deșeurilor.

Alexandra Ghenea , Director Executiv, Coaliția PRO DEEE a prezentat țintele de colectare pe anul în curs și modalitate în care România le va putea atinge: “Aceste ținte le putem atinge prin infrastructură la nivelul autorităților locale și este prevăzută în PNRR această infrastructură - 500 de puncte de colectare cu aport voluntar, 17 centre pentru marile aglomerări urbane și insulele de ecologice care se se vor implementa în număr de 13.800. Din punctul meu de vedere fără o strategie națională, o campanie națională de conștientizare care să schimbe a mentalitățile cetățenilor nu cred că putem să ajungem prea departe.”

Valentin Negoiță, președinte ECOTIC , a punctat necesitatea dezvoltării infrastructurii de colectare la nivelul autorităților locale ca pas important în managementul deșeurilor electronice: “În ultimii trei ani cel puțin am putut vedea o creștere de la circa 63.000 de tone colectate la nivel de România în 2019 la 85.000 în 2020 și un salt anul trecut la 124.000 de tone. Evident avem multe de rezolvat împreună cu toți actorii având în vedere că autoritățile publice locale sunt încă rămase în urmă cu infrastructura de colectare care, comparativ cu alte țări europene, este extrem de firavă.”

Raul Pop, expert mediu, a explicat prevederile PNRR și modul în care acestea vor contribui la managementul deșeurilor electrice – prin crearea de infrastructură de colectare, promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice: “Sunt prevăzute și 15 centre integrate pe lângă marile aglomerări urbane care să aibă și activități de reparare.” Totodată, acesta a expus stadiul în care se află linia de finanțare din cadrul PNRR.

Dragoș Călugăru, Director General, ECOTIC a prezentat țintele naționale din ultimii 15 ani dintr-o perspectivă comparativă între pusele pe piață și cantitatea colectată. Totodată, a promovat abordarea implicării tuturor actorilor din piață în managementul deșeurilor și necesitatea înființării unui organism menit a-i coordona: “Retailul ne ajută cu programele lor de buy back, cam 35-40% din ce se întâmplă în România provine de la retail. Autoritățile locale contribuie cu sub 3%. Avem speranța că prin aceste centre de colectare noi finanțate din PNRR contribuția lor va crește. Avem o colectare informală, vedem efectele prin arderea cablurilor, prin faptul că ajung în sistemul formal de cele mai multe ori descompletate, ajung poluanți în mediu. Cert este că avem nevoie de un organism de coordonare, lipsește așa ceva. Lipsește ca cineva să pună toți actorii la masă și să arate direcția de urmat.”

Transparența sistemelor de colectare, îmbunătățirea cadrului legislativ, implicarea tuturor actorilor din piață și crearea unui mecanism de coordonare ca pași esențiali în dezvoltarea domeniului au fost principalele concluzii ale evenimentului.

Managementul deșeurilor electrice - parte din economia circulară

Uniunea Europeană definește economia circulară drept “un model de producție și consum, care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil” , scopul final fiind prelungirea ciclului de viață a produselor existente pe piață.

Din punct de vedere al managementului deșeurilor, acest model adresează două mari probleme: pe de o parte prevenirea generării deșeurilor prin utilizarea îndelungată a produselor, pe de altă parte, reutilizarea materialelor din care este fabricat un obiect ce ajunge deșeu. Practic, utilizarea acelorași materiale în ciclul de producție de mai multe ori.

Conceptele promovate de economia circulară, precum reducerea generării de deșeuri, reutilizarea, designul ecologic printre altele, contribuie în mod direct nu numai la protecția mediului dar ajută și companiile să economisească, să creeze noi locuri de muncă, să devină mai competitive și să își reducă emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană estimează că la momentul actual, producția materialelor de uz zilnic generează 45 % din emisiile de CO2 .

Prin prelungirea ciclului de viață al produselor, cetățenii vor beneficia de obiecte mai calitative și fiabile.

ECOTIC își aduce propria contribuție la economia circulară pe mai multe paliere: susținerea reutilizării echipamentelor electronice, colectarea în vederea reciclării a deșeurilor electrice și electronice, utilizareamateriilor prime secundare din aceste deșeuri și susținerea implementării standardelor WEEELABEX.

Pregătirea pentru reutilizare a EEE

Susținerea pregătirii pentru reutilizare a echipamentelor este un subiect extrem de important la nivel european care este susținut de către ECOTIC la nivel național prin parteneriatul cu Ateliere fără frontiere, atelier social de inserție profesională ce pregătește pentru reutilizare echipamente IT pentru a fi ulterior donate persoanelor din medii defavorizate.

Totodată, ECOTIC a contribuit împreună cu ASRO și CERC la transpunerea în limba română a cerințelor privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

De pus numarul total de echipamente si evetual o comparatie la nivel de amprenta?

Fracțiile extrase din DEEE-uri

Toate deșeurile electrice și electronice colectate de ECOTIC sunt predate spre reciclare către fabrici care respectă standardele europene în domeniu. Atât substanțele nocive, cât și materiile prime ce compun aceste echipamente sunt extrase pentru ca mai apoi să poată fi refolosite pentru crearea de noi echipamente.

În cei 15 ani de existență, din cele peste 250.000 de tone de DEEE-uri colectate de ECOTIC s-au extras peste 118.000 de tone de fier, peste 35.000 de tone de plastic, peste 22.000 de tone de sticlă CRT, aproximativ 8.000 de tone aluminiu și peste 5000 de tone de plăci circuite imprimate, pentru a enumera doar câteva dintre fracțiile extrase.

Prin reciclarea celor peste 118.000 tone de fier a fost redusa amprenta de carbon cu peste 197.000 tone de CO2 care altfel ar fi fost eliberate în atmosferă, în timp ce prin extragerea a aproximativ 100 de tone de freon (CFC) am redus amprenta de carbon cu peste 137.000 de tone de CO2.

Standardele WEEELABEX

ECOTIC, în calitate de membru fondator al WEEELABEX (‘WEEE label of excellence’), susține și promovează implementarea unui set de standarde la nivel european pe întreg circuitul de gestionare a deșeurilor electrice (DEEE), de la colectare, depozitare, tratare, reciclare, valorificare, la eliminarea nepoluantă a materialelor rezultate. Scopul urmărit este de a limita poluarea mediului și de a crește eficiența în recuperarea materialelor rezultate în urma proceselor de reciclare si valorificare.

Printre cerințele impuse de standardele de tratare WEEELABEX se numără implementarea unor măsuri organizatorice care au în vedere protejarea mediului, monitorizarea depoluării deșeurilor de echipamente electrice și electronice, asigurarea trasabilității DEEE până la încetarea statutului de deșeu, precum și îmbunătățirea proceselor interne, inclusiv asigurarea securității personalului.

Astfel, la începutul anului 2016, beneficiind de contribuția asiduă a ECOTIC, concretizată în ani de promovare a standardelor WEEELABEX și creșterea cerințelor de calitate din contractele de tratare DEEE, primii operatori din România au obținut certificarea WEEELABEX: Remat Holding și Greenweee International.

Diana Trifu

Comuna Ciocăneşti, Suceava – Povești încondeiate pe malurile Bistriţei Aurii

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 19 Apr 2022 16:30:57 GMT

Situată în judeţul Suceava, comuna Ciocănești este un veritabil “ muzeu în aer liber ” (titulatură primită în anul 2004) datorită caselor “încondeiate ” – faţade ce sunt decorate cu motive tradiţionale întâlnite pe ouăle încondeiate sau pe porturile specifice zonei Bucovinei.

Comuna Ciocănești, aflată la 20 km de Vatra Dornei, se întinde de-a lungul cursului Bistriţei Aurii, la poalele Obcinei Mestecănişului şi a munţilor Suhard, fiind formată din satele Ciocăneşti şi Botoş.

Decoraţiunile “încondeiate” de pe faţadele caselor din Ciocăneşti poartă numele de “pui pe case”. Culorile predominante sunt: albul, negrul, verdele, roşul şi maroul. Modele de pe case sunt inspirate, la fel ca şi în cazul ouălor încondeiate, de cusăturile de pe costumul naţional al acestei zone.

Ele descriu momente, obiceiuri şi întâmplări din viaţa sătenilor şi-a satului bucovinean. Făuritorul acestei tradiţii este fostul primar, domnul Tomoioagă – iscusit meșter popular, cioplitor în lemn. P rima casă vopsită a fost “Casa-Muzeu Leontina Ţăran” – astăzi un obiectiv de suflet al tuturor celor care apreciază tradiţiile autentice.

ANTREC România, ANTREC Suceava - prin fostul preşedinte – doamna Corina Cubleşan, împreună cu Primăria Ciocăneşti au avut un rol însemnat în dezvoltarea comunei drept o destinaţie specifică agroturismului şi turismului rural. Festivalurile iniţiate – Festivalul Naţional al Păstrăvului şi Festivalul Ouălor Înondeiate atrag şi astăzi numeroşi turişti.

Muzeul Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti

Unul dintre obiectivele turistice de neretat în Ciocănești este Muzeul Ouălor Încondeiate. Deşi denumirea ne face să ne imaginăm că este doar un muzeul dedicat încondeierii ouălor, trebuie să ştiţi ca muzeul deschis din anul 2007 reprezeintă un veritabil patrimoniu etnografic al acestei zone.

De-a lungul anilor în interiorul muzeului, pe lângă expoziţia de ouă încondeiate, putem descoperi mai multe încăperi ce adăpostesc obiecte tradiţionale specifice sătenilor şi meşteşugarilor din Ciocaneşti, o veritabilă colecţie de artă populară, obiecte tradiţionale de la stână, instrumente de olărit, de butinărit şi cărăuşie, machete de plute etc. Pe pereţii altei camere din interior putem admira o impresionantă colecţie de fotografii vechi cu toţi meşterii şi meşteşugarii comunei.

Vă recomandăm cazarea la Pensiunea Viorica din Ciocăneşti, un reper pentru conceptul de agroturism, ospitalitate autentică şi pentru calitatea gastronomiei tradiţionale acelor locuri.

De vizitat în Ciocăneşti :

- Muzeul Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti;

- Clasa micuţilor încondeiători ai Şcolii din Ciocăneşti;

- Casa Muzeu Ţăran Leontina;

- Casa de Cultura Florin Gheuca;

- Biserica Naşterea Maicii Domnului;

- Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Text si fotografii: Cristian-Alexandru CATANA

Ziua Naţională a Turismului Rural, 2022

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 18 Apr 2022 06:40:34 GMT

Conform tradiţiei începute în anul 2004, în Duminica Floriilor am sărbătorit Ziua Naţională a Turismului Rural .

Pentru cei implicaţi în turism, fie că vorbim de proprietari de structuri turistice, oficialităţi și autorităţi locale, meșteri populari, oameni din comunitate sau turiști, cu toţii am celebrat această zi specială.

Cu fiecare an ce a trecut am observat cum calitatea, diversitatea serviciilor și conditiilor de cazare şi a posibilităţilor de agrement au crescut. Oamenii din turismul rural sunt foarte activi, s-au adaptat și mijloacelor de comunicare din online, fiind într-o permanentă legătură cu turiștii. Ne bucurăm să-i vedem inovând, propunând oaspeţilor veritabile experienţe de vacanţă, făcând astfel mare cinste locurilor și comunităţilor pe care le reprezină.

De-a lungul anilor ne-am bucurat să marcăm Ziua Naţională a Turismului Rural prin evenimente în localităţi precum: Fundata, Şirnea, Moieciu, Bran, Râşnov, Prejmer, Rucăr, Dragoslavele, Sărata-Monteoru, Focșani, Iaşi, Tismana, Peştişani, Horezu, Alba Iulia, Albac, Turia-Băile Balvanyos, Praid, Oituz, Târgu-Neamţ, Agapia, Sibiel, Răşinari, Botiza, Poiana Stampei, Ciocănești, Vama, Eșelniţa, Crişan-Tulcea, dar şi în Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

“Pensiunea Culturală” – punte între turism și cultură

În anul 2022 am marcat această Sărbătoare a turismului rural în Ţinutul Buzăului , la pensiunea “Casa Matei” din Berca . Ne-am bucurat și de o vizită pitorească în comuna Bisoca , unde Aura Cășaru ne-a prezentat Căsuţa “Zestrea Bisoceană” – un mic muzeu al meșteșugului și satului românesc dar și un loc unde se pot efectua activităţi și ateliere.

Aceste locuri au fost o alegere potrivită cu atât mai mult cu cât Ţinutul Buzăului a devenit oficial geoparc internaţional UNESCO.

În anul 2022, pensiunea “Casa Matei” din Berca, cu sprijinul ANTREC România și revista “Vacanţe la ţară”, a iniţiat un nou concept în turismul rural: “PENSIUNEA CULTURALĂ” . Se realizează astfel o punte extrem de necesară între Cultură și Turism, o concentrare spre identitatea și autenticitatea unor locuri și comunităţi.

Conceptul de “Pensiune Culturală” iniţiat de pensiunea “Casa Matei” din Berca urmărește să impulsioneze activitatea unităților de turism rurale prin apropierea și asocierea lor concretă la viața culturală locală și regională. Parteneriatul cu muzeele județene urmărește promovarea în rândul turiștilor a celor mai valoroase aspecte ale istoriei și artei locurilor, într-o manieră organizată, într-un dialog integrat turism-artă-cultură.

Scopul implementării acestui concept cu totul nou pentru agroturismul românesc este multiplu, dar are în centrul său turistul transformat în consumator de acte culturale și muzeale. Deținătoare de patrimoniu cultural național, promotoare de activități culturale și recreative, muzeele pot deveni parteneri viabili ai agroturismului românesc contribuind esențial la experiența turistică a oaspeților agropensiunilor.

Prin acest concept lansat cu ocazia Zilei Naţionale a Turismului Rural 2022, ne dorim să dăm un exemplu de bună practică luat în considerare de cât mai multe unităţi de cazare din turismul rural românesc, din toate colţurile ţării .

“Chez Simonne”, Berca – Primul Punct Gastronomic Local din judeţul Buzău.

Totodată, în această zi specială s-a inaugurat și primul Punct Gastronomic Local din judeţul Buzău – “Chez Simonne”, la Pensiunea Berca din localitatea cu același nume.

Pe lângă un delicios recital culinar, a fost încă un moment prin care se pune accentul pe gastronomie și produsele tradiţionale drept componente în definirea unei destinaţii turistice.

Felicitări doamnei Simona Tănase și întregii echipe "Casa Matei" și "Pensiunea Berca" !

Felicitări colegilor din ANTREC, proprietarilor de pensiuni şi meşterilor populari pentru toate eforturile care, iată că s-au transformat de-a lungul anilior în satisfacţii!

Alegeţi satele româneşti și destinaţiile rurale pentru viitoarele călătorii!

Andreea Marin – iubitoare de tradiţii și vacanţe-n natură

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 13 Apr 2022 07:54:09 GMT

Ce înseamnă pentru dvs. vacanţele la ţară, tradiţiile și lumea rurală? Ce amintiri vă trezește o vacanţă la ţară?

Întreaga copilărie am tânjit după vacantele de care auzeam doar din povestirile prietenilor de vârsta mea, pentru că bunicii mei se mutaseră la oraș să fie aproape de părinții mei. Copiii ce-mi erau colegi abia așteptau verile cu tălpile goale petrecute pe ulițele satului bunicilor, eu nu aveam parte de așa ceva. Eram copilul crescut la bloc, fără gradină, aveam o copilărie diferită și în același timp iubeam natura, plantele, animalele. Așa că la maturitate mi-am împlinit un vis, și nu doar pentru mine, ci și pentru copilul meu: acela de a locui departe de miezul marelui oraș, fără zgomotul străzilor aproape, într-o casă pe pământ, cum se spune, cu gradina care ne hrănește sănătos și în care ne bucurăm de animalele noastre pe care le iubim tare mult.

Iar în drumul spre munte, am construit și o casă de lemn. la țară, drumul nici nu era asfaltat până acolo pe vremea când am clădit-o, acum 20 de ani. Așadar, vacanta mai frumoasă decât în cuibul nostru, credeți-mă, nu există, e cel mai odihnitor loc de pe pământ, în inima naturii, înconjuraţi de liniște, de verde și senin. Apusurile și răsăriturile acolo sunt minunate. Mă simt ca în povestirile lui Creangă acolo și nicăieri nu mă relaxez mai bine decât la casa de la ţară. Nu e o casă de lux, dar are tot confortul necesar și esteo plăcere să simţi tocmai această simplitate benefică.

Cum se derula o zi din perioada copilăriei? Aţi avut înclinaţii spre meșteșuguri sau activităţi similare? Violeta este atrasă de tradiţii, de datini; este preocupată de protejarea naturii?

Copilăria mea a fost la Roman, în Ţinutul Neamțului, iar eu eram un fel de Nică din Humulești; Recunosc, neastâmpărată, curioasă din cale afară, energică și pusă pe șotii. Îmi plăcea lucrul manual, dar astăzi iubesc grădinăritul, timpul petrecut printre plantele mele aromatice, pomii fructiferi, legumele și florile. Violeta este cea care a plantat, de pildă, cireșul și visinul; Erau cât două crengi mici, ea avea câțiva anișori. Acum sunt pomi roditori, înalți și frumoși, iar fiica mea e domnișoara ce a trecut de 14 ani...

Dacă ar fi să definiţi etape ale vieţii prin prisma bunătăţilor gastronomice, ce exemple ne-aţi da? Ce specialităţi pregătiţi de sărbători ?

Iubim tradițiile și sărbătorile precum Paștele sau Crăciunul - sunt pentru noi minunate acasă. Decorăm totul cu drag, pregătim bunătățile tradiționale, gustam din toate, nu ţinem diete de sărbători, ne bucuram de viață și de tovărășia celor dragi. Preferatele mele sunt plăcintele poale-n brâu.

Sunt destinaţii care v-au impresionat, mai aproape de sufletul dvs. și de ce?

În România, iubesc, mai ales, muntele. În Croaţia am găsit Parcul Național Plitvice, obiectiv UNESCO, o minune a naturii, pur și simplu, cu cascade care țâșnesc din munte și peisaje de poveste, lacuri cristaline, pădure de basm, locații agroturistice de cazare de unde nu mai vrei sa pleci.

Unde v-ar plăcea să petreceţi o vacanţă în România și nu aţi ajuns deocamdată?

În Maramureș, e un vis pe care abia aștept sa îl împlinesc.

Ce experienţe aţi avut în vacanţele petrecute în afara României? V-au surprins locuri /activităţi anume în mod deosebit? Ar putea fi exemple pentru România?

În afară de exemplul Croației, îmi plac Austria și Elveția în acest sens. Germania nu este deloc mai prejos. Franța are, de asemenea, minunățiile ei, iar Italia cu zona Toscanei este o bucurie - natura, cazarea, mâncărurile tradiționale, toate te îmbie să revii.

Ce v-ar plăcea să citiţi în revista noastră și dacă puteţi transmite un mesaj cititorilor noștri?

Cred că revista vine deja în întâmpinarea cititorului cu informații complete; Rămâneți pe acest drum, căci este nevoie de o astfel de publicație. Va doresc și vouă și cititorilor voștri, sănătate, că-i mai bună decât toate… și dor de călătorie! Așa se nasc amintirile de neuitat, străbătând lumea în lung și-n lat!

Bunătăţi tradiţionale de Paște – Schitul Vovidenia, Neamţ

Wed, 13 Apr 2022 07:41:57 GMT

Drob de miel

Ingrediente : 1kg organe de miel, 300g carne de miel, 3 cepe, 4 linguri ulei, 3 linguri smântână, 5 ouă, sare, piper, piper boabe, foi dafin, 1 legătură ceapă, 1 legătură usturoi, 1 legătură hasmațuchi.

Organele și carnea spălate foarte bine se pun la fiert în apă rece cu foi de dafin și piper boabe, se ia spuma și se lasă la foc mic aproximativ o oră. Într-o tigaie călim ceapa, adăugăm smântâna și lăsăm la foc mic încă 5 min.

Organele fierte le lăsăm la răcit, apoi o jumătate le dăm prin mașina de tocat, cealaltă jumătate le tăiem cubulețe.

Peste organele tocate adăugăm ceapa călită, verdețurile tocate, sare și piper după gust și ouăle bătute foarte bine. Se amestecă totul și se pune în tavă cu hârtie de copt. Se dă la cuptor preîncălzit la foc mediu 40-45 min.

Pască cu brânză

Blat: 500g făină, 3 ouă, 200g zahăr, 20g drojdie, 200ml lapte, 50g unt, 100ml ulei, coarjă de portocală, 1 praf sare.

Umplutura: 1kg brânză de vaci, 3 linguri de smântână, 4 ouă, 4 linguri griș, 250g zahăr, 100g stafide, 1 praf sare, esență de rom.

Blatul:Dizolvăm drojdia în lapte călduț cu 50g zahăr și 3 linguri de făină și lăsăm 10 min.

Într-un vas punem făina, drojdia dizolvată, ouăle bătute spumă cu restul de zahăr, praful de sare, coarja de portocală. Frământăm adăugând treptat untul topit și uleiul până când nu obținem un aluat elastic.

Umplutura: Stafidele le punem la înmuiat în esența de rom pentru cel puțin o oră. Într-un vas punem brânza de vaci bine scursă, smântâna, ouăle bătute foarte bine cu zahărul, stafidele cu rom, grișul, praful de sare și amestecăm foarte bine.

Se ia o bilă de aluat, se modelează sub forma unui cercel, se pune în tavă cu hârtie de copt. Turnăm umplutura și o nivelăm cu o lingură, apoi ungem cu un gălbenuș bătut cu 2 linguri de lapte. Facem o cruce din stafide și dăm la cuptor preîncălzit la foc mediu 40 min.

Poftă bună!

Retete: Reţete – doamna Ana-Maria Hetriuc - Schitul Vovidenia, Neamt

Pensiunea “La Moară”, Întorsura Buzăului, Covasna

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 13 Apr 2022 07:31:26 GMT

Aflat în apropierea intersecţiei județelor Buzău, Brașov și Covasna, orașul Întorsura Buzăului este situat în depresiunea cu același nume, o zonă de un pitoresc desăvârșit, unde este atât de facil să te îndrăgostești de natura sălbatică. Întorsura Buzăului este flancat la nord de Munții Clăbucetele Întorsurii, cu înălțimi de 1.000 până la 1.200 de metri iar pajiștile și pădurile de foioase și conifere oferă în orice anotimp o paletă cromatică deosebită.

Am poposit pe aceste meleaguri vreme de câteva zile la pensiunea “La Moară” din Întorsura Buzăului, loc pe care îl recomandăm tuturor, în orice anotimp și iată de ce.

Așezată pe drumul de ieșire din Întorsura Buzăului către Buzău, dar la ceva distanță de drumul național, pensiunea “La Moară” dispune de un spațiu foarte generos pentru cei ce-i calcă pragul.

Condiţii de cazare și de servire a mesei

La prima vedere, din drum, pare o pensiune micuță, dar odată ce intri în parcare se dezvăluie privirilor un spaţiu generos, dar și posibilitățile de recreere disponibile. Chiar la intrare, se regăsește restaurantul rustic, din lemn masiv cu mesele frumos ordonate, care crează o ambianță plăcută, de intimitate și liniște. Aici, gazdele voastre vă servesc cu profesionalism preparate din bucătăria internațională, dar și din cea locală.

Un deliciu tradițional care ar trebui să nu lipsească de la nici o masă este pâinea de casă ce se face aici, la pensiunea “La Moară”, pe vatră, la foc de lemne.

Alăturat de restaurant se regăsește corpul principal al pensiunii “La Moară”, unde turiștii cazați au la dispoziție o bucătărie dotată cu toate accesoriile necesare petrecerii unui sejur complet.

De menționat este faptul că atât cafeaua cât și berea, la butoi, sunt din partea casei și sunt disponibile tuturor celor care se cazează aici, la Pensiunea “La Moară”.

Camerele pensiunii “La Moară” sunt organizate în așa fel încât spațiul disponibil să fie suficient pentru a crea confortul necesar, liniștea fiind un punct forte ale acestei locații.

Interioarele pensiunii sunt calde și primitoare și, aici, la pensiunea “La Moară”, descoperiți multe zone de relaxare care sunt mai mult decât binevenite după o tură de drumeții prin zonă.

Imediat în spatele parcării, două case din lemn masiv asigură un living generos cu spațiu pentru dormit la etaj cu acces pe scară interioară.

Căldura dată de culoarea lemnului și decorațiunile interioare te fac să te simți ca într-o cabană de munte cu singura diferență că toate facilitățile sunt asigurate, inclusiv baia proprie și accesul la internet prin conexiune wireless.

În spatele corpului principal al pensiunii “La Moară” se întinde un teren vast. Este un spațiu pentru relaxare, plimbări și, aici, poți face mișcare deoarece un teren pentru fotbal cu posibilitatea de transformare în teren de tenis de câmp sau teren pentru volei stă la dispoziția turiștilor.

Sala de evenimente a pensiunii “La Moară” poate găzdui cu ușurință 250 de persoane și este retrasă față de pensiune, astfel că turiștii cazați aici să nu fie deranjați.

Tot în acest spaţiu există și câteva căsuțe tip camping, care asigură intimitatea și confortul celor cazați aici, căsuțe care crează senzația că sunt complet izolate în munți.

Liniștea care te înconjoară la pensiunea “La Moară” și ospitalitatea gazdelor sunt două aspecte principale care te vor face să revii de fiecare dată cu plăcere.

De vizitat în zonă:

Rezervația de zimbri Valea Zimbrilor, Ansamblul fortificațiilor de la Prejmer, Cascada Urlătoare și Masivul Ciucaș sunt doar câteva din obiectivele pe care nu trebuie să le excludeți din programul de vizitare.

Pensiunea “La Moară”

Str. Zorilor 6, Întorsura Buzăului, Covasna

www.pensiunealamoara.ro/

Text si foto: Adriana Roman

Pensiunea Gură de Rai, Pojorâta, Bucovina Ofertă de Paște 2021

Fri, 25 Mar 2022 12:19:39 GMT

Pensiunea Gură de Rai, Pojorâta, Bucovina

Ofertă de Paște 2021

Sărbătoriți Paștele în mod traditional românesc într-un cadru natural feeric, unde vă puteți bucura de prospețimea naturii, aer curat, condiții confortabile, gazde ospitaliere și bucate delicioase.

Oferta noastră pentru Paștele din acest an este de 900 lei/persoană și include:

• Cazare 3 nopți (de vineri până luni)

• Masa festivă de Paște

• Mesele pentru toate cele trei zilele

• Ceai, cafea, fructe la dispoziție pe toată perioada șederii

Se acordă reducere de 25% din tarif pentru un grup care ocupă toată cabana (10 – 12 persoane).

Pentru rezervari suna la telefon 0722.657.155 sau 0723.184.638.

Casa memorialǎ George Topîrceanu, Nămăiești, Argeș

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 22 Mar 2022 08:04:26 GMT

Casa memorialǎ George Topîrceanu din localitatea Nǎmǎieşti, judeţul Argeş, este situatǎ la aproximativ 6 km de Municipiul Câmpulung, în apropierea altui obiectiv de interes turistic şi cultural, Mǎnǎstirea Nǎmaieşti.

Casa memorialǎ George Topîrceanu aparţine de Muzeul Municipal Câmpulung. Construitǎ de mâini dibace la început de veac, casa ţǎrǎneascǎ, cu pridvor larg s-a înǎlţat în mijlocul naturii muscelene în anul 1905. Deşi, nǎscut în Bucureşti, poetul George Topîrceanu n-a contrazis criticii vremurilor care scriau despre acesta, ca fiind de loc, din Satul Nǎmǎieşti. Mai mult decât atât, Topîrceanu se mândrea cu originile sale de pe aceste meleaguri care ani la rând i-au oferit atât linişte cât şi inspiraţie pentru operele sale atât de apreciate astǎzi. Poetul şi-a petrecut 8 ani din viaţǎ în casa ţǎrǎneascǎ din Nǎmǎieşti. Aceasta a aparţinut de la început mamei sale, Paraschiva Topîrceanu, care a şi înfiinţat un atelier pentru ţesut covoare, în incinta Mǎnǎstirii de maici de la Nǎmǎieşti. Casa memorialǎ George Topîrceanu a intrat în patrimoniul Muzeului Municipal Câmpulung prin donaţia familiei Topîrceanu în anul 1958.

Dincolo de gardul de lemn, liniştea locului în care talentul creativ al poetului a prins viaţǎ în nenumǎratele volume de poezii apǎrute de-a lungul anilor, îşi aşteaptǎ vizitatorii. De la primii paşi pe care-i îndreptǎm spre curtea interioarǎ, observǎm splendoarea stilului architectural. Astfel, Casa memorialǎ George Topîrceanu ni se înfǎţişeazǎ ca fiind o construcţie tipic musceleanǎ, alcǎtuitǎ din parter, etaj şi pridvor la faţadǎ . Aşa cum vom vedea, partea muzealǎ este distribuitǎ la parterul şi la etajul clǎdirii. Camerele interioare pǎstreazǎ intactǎ atmosfera în care poetul a trǎit, oferindu-ne posibilitatea de a admira o varietate de exponate originale care au aparţinut marelui poet. Practic, fiecare colţ al fiecǎrei camere este o bucǎţicǎ din sufletul poetului, o parte a personalitǎţii sale joviale şi creative.

Curtea ţǎrǎneascǎ este îmbrǎcatǎ în straie verzi, un verde de iarbǎ proaspǎtǎ, semn cǎ greieruşul mic, rebel şi leneş va trebui sǎ-şi amâne “cri-cri-ul” toamnei gri… Aici observǎm impunǎtoarea statuie de bronz a poetului. Aceasta a fost înǎlţatǎ în anul 1973 de cǎtre ofiţerul în rezervǎ Marius Buturoiu. Pe soclul statuii putem citi frumoasele versuri finale din poezia lui George Topîrceanu “ Balada Morţii ”. Pentru cei ce doresc sǎ se opreascǎ preţ de câteva clipe la umbra pomilor din curte, bǎncile de lemn îi invitǎ la contemplare, loc tocmai bun pentru o incursiune imaginarǎ prin natura lui Topîrceanu. Aici, suntem înconjuraţi de un cadru natural feeric, departe de vuiete grele de fierǎraie, stând liniştiţi la umbrǎ, fǎrǎ a fi deranjaţi de vreun piţgoi care stând cu penele vâlvoi, sǎ anunţe morocǎnos trecerea celebrului accelerat… Întreaga naturǎ pare învǎluitǎ în aşteptare, o aşteptare efemerǎ pânǎ când, peste aceasta va trece întâi o boare, pe deasupra viilor, furând de prin ponoare, puful pǎpǎdiilor. Parcǎ şi-acum ni-l închipuim pe Topîrceanu privind spre grǎdina sa cu flori, unde petuniile mângâiate de vântul tomnatic îşi întreabǎ consoartele “ ce ne facem fetelor ?”. Prin aceste detalii şi privind tot ce ne înconjoarǎ începem sǎ înţelegem inspiraţia poetului, care a cântat cu-atâta mǎiestrie dragostea sa faţǎ de naturǎ, faţǎ de micile vieţuitoare, dragostea pentru fiecare anotimp şi pentru fiecare lunǎ a anului.

Titlurile creaţiilor sale sunt sugestive, poezii precum: “ Rapsodii de primǎvarǎ”, “Rapsodii de varǎ”, “Rapsodii de toamnǎ”, “Noapte de iarnǎ”,”Balada unui greier mic”,“Octombrie”, “Sfârşit de varǎ” şi multe, multe altele, fiind apreciate şi astǎzi, atât de cei tineri cât şi de cei în vârstǎ, nostalgicii vremurilor lui Topîrceanu.

Este timpul sǎ pǎrasim încântǎtoarea curte şi sǎ pǎtrundem în casa poetului, unde fiecare detaliu, fiecare mǎrturie ni se va înfǎţişa asemenea unui vers din poezia vieţii marelui poet. Astfel pǎtrundem în holul rǎcoros, unde, pe perete, putem admira ultimul portret al poetului. Din hol, vom pǎşi în prima camerǎ, unde vom gǎsi un loc racoros, cu pereţi albi purtând dincolo de albul varului, sufletul vremurilor în care Topîrceanu işi povestea întâmplǎrile cotidiene, mamei sale. Astǎzi, aici putem gǎsi o serie de documente originale şi volume de poezii pe care autorul le-a publicat de-a lungul vieţii. Micuţa expoziţie de la parter este întregitǎ de fotografii ale acelor vremuri şi de scrisori pe care marele poet şi le trimitea cu bunii sǎi prieteni, Panait Istrati şi Mihail Sadoveanu, acesta din urmǎ un adevǎrat camarad de nǎdejde şi un veritabil partener de vânǎtoare. Acum, fie vorba între noi, tot cu el discuta şi micile poveşti amoroase pe care Topîrceanu le trǎia alǎturi de poeta Otilia Cazimir.

Pǎrǎsind aceastǎ camerǎ, o scarǎ interioarǎ de lemn ne va conduce pe pridvor, ca mai apoi sǎ descoperim douǎ încǎperi având o dispunere simetricǎ. Prima încǎpere ne înfǎţişeazǎ atmosfera în care poetul “Baladelor vesele şi triste” dǎdea naştere versurilor care farmecǎ prin însǎşi simplitatea lor. Aici, descoperim camera de lucru, în mijlocul cǎreia se aflǎ biroul pirogravat, alǎturi de biblioteca în care poetul îşi ţinea în siguranţǎ creaţiile. Pe lângǎ acestea, observǎm şi un vechi aparat de fotografiat, detaliu mai puţin cunoscut despre George Topîrceanu. Astfel, el nu reda natura doar prin frumuseţea versului, ci şi prin clipele furate prin intermediul fotografiilor. La urma urmei, aşa-s artistii adevǎrţi.

Rǎsfoim în continuare atmosfera poeticǎ în care Topîrceanu a locuit şi descoperim o camerǎ deosebitǎ, încǎrcatǎ de tradiţie, de linişte şi de vers. Mobilierul de epocǎ alǎturi de covoarele şi de ţesǎturile purtând motive populare oferǎ privirii o adevaratǎ scenǎ de culoare şi de specific tradiţional muscelean. Pe peretele din stânga observǎm obiectele de vânǎtoare, pe care poetul le mânuia cu iscusinţǎ în timpul partidelor de vânǎtoare.

Întreaga trǎire poeticǎ a fost completatǎ de ghidul casei memoriale care ne-a oferit informaţii despre viaţa poetului, prin versuri încǎrcate de sensibilitate, zâmbet şi voioşie, asemeni creaţiilor poetului George Topîrceanu.

George Topîrceanu (n. 20 martie 1886, Bucureşti - d. 7 mai 1937, Iaşi) - poet, prozator, memorialist şi publicist român.
A condus împreună cu Mihail Sadoveanu Revista Însemnări literare din 1919 şi Revista Însemnări Ieşene, din 1936.
În anul 1926, George Topîrceanu obţine premiul naţional de poezie.
La propunerea marelui său prieten, Mihail Sadoveanu, în 1936, el este ales membru corespondent al Academiei Române.

Volume:

Balade vesele Şi triste, Bucureşti (1916).

Parodii originale, Bucureşti (1916).

Amintiri din luptele de la Turtucaia, Bucureşti (1918).

Strofe alese. Balade vesele şi triste, Iaşi (1920).

În ghiara lor... Amintiri din Bulgaria şi schiţe uşoare, Iaşi (1920).

Migdale amare, Bucureşti (1928).

Scrisori fără adresă, proză umoristică şi pesimistă, Bucureşti (1930).

Pirin-Planina, epizoduri tragice şi comice din captivitate, Bucureşti (1936).

Minunile Sfîntului Sisoe, roman satiric neterminat, publicat postum (1938).

„Dacă la vreo şezătoare literară apărea pe scenă Topîrceanu, sala izbucnea spontan în aplauze. Dar nu în aplauze reci, care manifestă o admiraţie cerebrală, ci un joc zglobiu al mâinilor, mărturie de mulţumire şi plăcere...”

(Demostene Botez)

CASA MEMORIALǍ GEORGE TOPÎRCEANU

Localitate: Nǎmaieşti, Argeş

www.Campulungmuscelmuseum.ro

Program vizitare: Marţi - Duminică 10-17; Luni închis

Text & Foto : Catanǎ Cristian-Alexandru

Casele de dans din Sic, Cluj

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 22 Mar 2022 07:43:01 GMT

Dansul este cunoscut și recunoscut ca fiind o distracție, o modalitate de relaxare. Contrar acestei definiții generice, la Sic sau Szék, în maghiară, dansul este o distracție cultă, de oraș, are un caracter aparte și se practică în funcție de statutul social. Foarte interesantă această tradiție, unică în felul ei, care nu face altceva decât să scoată în evidență importanța și semnificația tradiției și culturii unui popor.

La Sic există și la ora actuală, trei case de dans, funcționale, două dintre acestea fiind proprietatea domnului Michel van Langeveld, olandez de origine, stabilit în România, care a achiziționat vechile case de dansuri maghiare și le-a transformat în adevărate muzee.

Casa de dan s era locul unde, practic, îți alegeai drumul în viață, era locul unde se legau prietenii și unde se puneau bazele unor relații îndelungate ce sfârșeau, invariabil, cu căsătoria. Sic-ul, la origini, era structurat pe trei străzi, strada I, strada II și strada III, structură păstrată până în zilele noastre, iar fiecare stradă are casa ei de dans.

Interesant este că participanții la dans nu se puteau duce decât la casele de dans de pe strada lor, astfel, și căsătoriile erau legate doar între parteneri de pe aceeași stradă, căsătoria între persoane de pe străzi diferite fiind interzisă - tradiție ce are la bază statutul social al persoanelor ce locuiesc pe străzile în cauză.

De-a lungul timpului, Michel van Langeveld, fascinat și pasionat de această tradiție, a reușit să readucă în prim plan prin restaurarea acestor case, o tradiție păstrată cu sfințenie până în anii ’70. Astfel, la Casele de dans din Sic puteți asculta istorii de acum câteva zeci de ani și vă puteți delecta cu muzica tradițională maghiară, o muzică cu foarte multe rezonanțe arhaice care aduce în prim plan cultura și istoria poporului maghiar. Pasiunea lui Michel van Langeveld a făcut ca aceste case de dans să fie restaurate în totalitate și dotate cu straie tradiționale și unelte din acele vremuri. Frumusețea portului tradițional se poate admira pe câteva manechine și altele așezate frumos pe umerașe.

Muzeul are o colecție importantă de mobilier traditional: lavițe, băncuțe pictate manual, covoare și așternuturi țesute manual sau la războaie de țesut, dar și o colecție importantă de veselă pictată manual a cărei frumusețe se poate admira oriunde prin spațiul muzeului. Expoziţia se continua cu obiecte vechi, printre care o colecție impresionantă de viori, discuri vechi cu muzică tradiționale, războaie de țesut sau alte obiecte ce se foloseau pe vremuri în gospodării, fotografii vechi din care străbat în prezent crâmpeie ale trecutului locuitorilor Sic-ului, imagini ale vieții, tradiției și artei populare sau imagini de la festivități la care cu mândrie locuitorii își etalează frumusețea portului popular.

O atenție deosebită a fost acordată acoperișurilor acestor case care au fost refăcute cu stuf din Stufărișul de la Sic , exact după metoda tradițională. Aceste acoperișuri trebuiesc înlocuite odată la 10 ani, rezistența stufului fiind destul de mică la vitregiile naturii.

De asemenea, de o atenție sporită s-au bucurat și cizmele pentru dans, acestea fiind create special în acest sens. Aici, la Casele de dans din Sic aveți ocazia să admirați o colecție de peste 100 de asemenea perechi de încălțări.

Poate cel mai interesant lucru este faptul că, acest muzeu tradițional vă poate găzdui. La Pensiunea Csipkeszeg (Dantela de Sic), care este parte integrantă a acestui muzeu, vă puteți caza pentru un concediu de relaxare înconjurați de atâtea elemente din muzeu ce aduc un omagiu tradiției și artei populare maghiare.

Acest muzeu unicat în Transilvania este o colecție de obiecte ce aparținut trăitorilor acestor meleaguri și datorită pasiunii domnului Michel van Langeveld, care continuă achiziția și conservarea lor, se constituie într-un spațiu unic ce onorează arta populară, tradiția și dansul maghiar și merită pe deplin să fie vizitat și, de ce nu, merită să vă cazați aici pentru a trăi și simți aproape frumusețea și delicatețea tradițiilor maghiare.

Text si foto: Adriana Roman

Pensiunea Csipkeszeg, Sic, județul Cluj

Tue, 22 Mar 2022 07:27:56 GMT

Mostră de longevitate și păstrare a tradiției, localitatea Sic din județul Cluj ( între Cluj-Napoca și Dej) se mândrește și cu un istoric bogat în ceea ce privește tradiția dansurilor populare maghiare, dar și cu păstrarea acestora prin existența celor două școli de dansuri. Perpetuarea acestei tradiții se datorează, în mare parte, domnului Michel van Langeveld , olandez de origine, stabilit în România, care a achiziționat vechile case de dansuri maghiare și le-a transformat în adevărate muzee unde vizitatorii sunt duși pe meleaguri nebănuite ale dansurilor populare tradiționale maghiare.

Natura este generoasă și oferă vizitatorilor magie pură. Localitatea Sic este renumită și pentru celebrul Stufăriș de la Sic sau Delta Transilvaniei, unde, cele 505 hectare de apă și stuf adăpostesc specii de păsări și plante pe care le poți admira numai aici.

Deloc întâmplător, am ales ca locație de petrecere a câtorva zile pentru cunoașterea acestor minuni chiar la domnul Michel van Langeveld, la Pensiunea Csipkeszeg, o pensiune total atipică pentru că aceasta face parte din Muzeul Dansurilor Tradiționale Maghiare.

Însăși denumirea pensiunii este o cunună a localității Sic sau Szék, în limba maghiară. “Csipke” în limba maghiară înseamnă dantelă, adică acea terminație a unui bun vestimentar care dă culoare, prestanță și frumusețe. Astfel, “dantela” localității Sic nu este altceva decât Pensiunea Csipkeszeg, aparținând domnului Michel van Langeveld, adică “Csipkeszeg”.

La Pensiunea Csipkeszeg aveți ocazia unică de a petrece un sejur de câteva zile într-o casă tradițională maghiară, casă ce pune la dispoziția musafirilor toate facilitățile necesare, confortul fiind în acest fel asigurat. Marea frumusețe este alta, faptul că petreceți timp într-un muzeu, practic, dormiți într-un muzeu, un muzeu al unei tradiții perfect păstrate.

Domnul Michel van Langeveld va fi mai mult decât bucuros să vă facă un istoric al casei muzeu și un istoric al dansurilor tradiționale maghiare, frumusețea și profunzimea acestora fiind lucrul care l-a făcut să se mute definitiv din Olanda în România, la Sic. Din cuvintele sale transpare dragostea pentru frumusețea și complexitatea dansului popular maghiar și pentru delicatețea și eleganța portului maghiar.

Limbile în care se poate purta o conversație aici, la Pensiunea Csipkeszeg, sunt româna, maghiara, engleza și olandeza. Indiferent de perioada anului în care vă hotărâți să faceți o incursiune aici, ospitalitatea de care beneficiați este aceeași, iar culorile oferite de peisaj și de stufărișul din Delta Transilvaniei completează perfect sejurul dumneavoastră.

Bineînțeles, mâncarea care se poate servi aici este tot cu specific tradițional maghiar, ceea ce face cu atât mai atractivă această locație unică în România.

Pensiunea Csipkeszeg este un unicat ce încununează cu brio pasiunea pentru istoria și cultura unei nații. Din acest punct de vedere, Michel van Langeveld, deși olandez la origine, a devenit un simbol al tradiției din localitatea Sic, care, prin pasiunea și truda sa, salvează obiecte ce fac parte din cununa culturii populare maghiare.

Camerele sunt o sursă de relaxare și îmbogățire a sufletului. Zidurile frumos văruite sunt contrastate de culorile vii ale lemnului ferestrelor și ușilor. Sobele de teracotă de un verde viu și sănătos, perdelele fine și delicate din in, farfuriile unice ce decorează pereții, tablourile și oglinzile vechi sunt doar câteva din elementele decorului ce te introduce într-un univers superb și delicat.

Obiectele ce completează micul și complexul univers creat aici, la Pensiunea Csipkeszeg, poartă amprenta trecutului, fiecare dintre ele spunând o poveste ale căror personaje, au fost cândva oameni trăitori și truditori în Sic.

Pensiunea Csipkeszeg, pe lângă facilitățile deja precizate, pune la dispoziția musafirilor loc pentru servit masa, în același décor tradițional, acces la internet prin conexiune wireless și un foarte bogat repertoriu muzical.

Pensiunea Csipkeszeg este un loc unde condițiile de cazare și istoria adunată de secole fac un tot unitar perfect. De asemenea, ospitalitatea și naturalețea cu care sunteți primiți sunt elemente care vor face din sejurul petrecut aici, un vis devenit realitate.

Vei pleca mai bogat și mai frumos deoarece frumusețea, puritatea locului, energia sa vibrantă te încarcă, te transformă.

Pensiunea Csipkeszeg

Str. Strada II 16, comuna Sic,

judeţul Clu j

Text si foto: Adriana Roman

EcoTic: Începe marea curățenie de primăvară

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 22 Mar 2022 07:13:07 GMT

O dată cu începutul primăverii, ECOTIC împreună cu partenerii săi lansează o serie de campanii de colectare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), becuri, neoane, baterii și acumulatori uzați. Campaniile, care se vor desfășura în 10 orașe și 6 comune, vin în sprijinul cetățenilor prin activități de conștientizare și amplasarea de puncte de colectare la îndemâna acestora.

Campaniile oferă soluții de colectare adresate publicului larg, locuitorii acestor orașe și comune având la dispoziție:

1) Preluarea GRATUITĂ de la domiciliu a deșeurilor voluminoase (minim 50 kg deșeuri electrice/frigider/mașină de spălat etc).

2) Predarea la puncte de colectare dedicate.

Locuitorii din Municipiul București - sectorul 2, Botoșani, Siret, Arad, Comănești, Buzău, Galați, Reșița, Pecica, Sânnicolau Mare și Câmpia Turzii și din comunele Vorona și Bucecea (jud. Botoșani), Beba Veche, Dudeștii Vechi, Vâlcani, Saravale (jud. Timiș) sunt îndemnați să predea în mod corect deșeurile electrice (inclusiv becuri și neoane) și baterii uzate, aducându-și astfel aportul la reciclarea acestor deșeuri și la protecția mediului. Detalile legate de campanii vor fi disponibile pe www.ecotic.ro

De asemenea, indepedent de campaniile derulate ECOTIC pune la dispoziția tuturor cetățenilor numărul unic 021 9641 unde aceștia sunt consiliați în vederea identificării celei mai convenabile soluții de debarasare a deșeurilor electrice, becuri și baterii.

Prin apelarea acestui număr poate fi solicitată și preluarea GRATUITĂ de la domiciliu a deșeurilor voluminoase.

În cei 15 ani de existență, ECOTIC a implementat peste 700 de campanii de conștientizare și colectare, venind în sprijinul cetățenilor prin puncte și servicii de colectare

Lecţii din natură: “Pădurea Pedagogică”, Campus “Tăşuleasa Social”, Bistriţa

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 07 Mar 2022 12:14:19 GMT

Când ne dorim o “ Şcoală Altfel ”, cu un accent pus mai mult pe practică, undeva în Bistriţa , în satul Piatra Fântânele , cei mici dar şi cei mari sunt aşteptaţi într-o altfel de sală de clasă – pădurea. Pe lângă profesori şi ghizi avizaţi, vor mai preda vântul, apa, copacii şi micile vieţuitoare. Cam aşa ar începe o lecţie din “Pădurea Pedagogică ”, din mult mai ampla poveste a proiectului “Via Transilvanica” – drumul care uneşte, proiect al Asociaţiei “Tăşuleasa Social”, iniţiat de Alin Uhlmann şi Tiberiu Uşeriu . Despre “Via Transilvanica” vom povesti în ediţiile viitoare, iar acum nu vă spunem să treceţi în bănci, ci pe cărări de munte în Bârgăul bistriţean, la poalele vârfului Tăşuleasa.

“Pădurea Pedagogică” – 11 ani de lecţii pentru cei mici şi cei mari

Ei bine, într-un cadru cât se poate de natural, tradiţional şi pitoresc, cum mergi dinspre Bistriţa spre Vatra Dornei, în localitatea Piatra Fântânele, în apropierea Campusului “ Tăşuleasa Social ” se află “Pădurea Pedagogică” , proiect iniţiat în anul 2011. Iată cum, de mai bine de 11 ani, această “Şcoală Dendrologică Vie” îşi duce misiunea mai departe, învăţându-ne nu doar să înţelegem natura, ci să şi avem grijă de ea. La reuşita proiectului au colaborat peste 400 de voluntari, dar și biologi, silvicultori sau rangeri, contând foarte mult şi donaţiile din ţară, cât şi din afară. De-a lungul acestor 11 ani « Pădurea Pedagociă » a fost şi locul ideal de formare pentru voluntari de mediu, ghizi – un veritabil colţ de mentorat în natură.

Pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare, peste 30 de elemente educaţionale practice îi vor ajuta pe copii şi tineri să înţeleagă rolul unor lecţii de bază : importanţa apei nepoluate în natură cât şi legătura om-apă-pădure, specii de arbori şi de animale, noţiuni de orientare etc. Ghizii şi voluntarii « Tăşuleasa Social » vor oferi informaţii cu noţiuni de geografie, bilogie, ecologie, geologie, chimie, istorie sau fizică, într-un mod prietenos, dinamic și inspirat din jocuri şi diverse aplicaţii individuale sau de grup.

Vizitele, lecţiile şi programele din « Pădurea Pedagogică » au debutat cu prezenţa copiilor din comunitățile rurale din apropiere, după care s-au alăturat grupuri şi tabere tematice din România şi Moldova, cât şi din state ca: Germania, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Spania, Italia, Turcia, USA, Egipt, India. Peste 1000 de persoane/an descoperă lecţiile Pădurii Pedagogice din Bistriţa, aproximativ 80% dintre aceştia fiind copii. În ultimii ani « Padurea Pedagogică » se dezvoltă şi ca program turistic pentru drumeţii ce străbat « Via Transilvanica » - traseu tematic ce porneşte de la Campusul « Tăşuleasa Social » – Km. 0 – al Via Transilvanica

Lecţia « Barboţenii din Deal » şi « Mocirlenii de Vale » - rolul pădurii pentru comunităţi

În mijlocul « Pădurii Pedagogice » voluntarii au construit pe marginea potecii, două comunităţi miniaturale, pentru a prezenta şi a atrage atenţia asupra importanţei pădurilor pentru comunitate, cât şi pentru mediul înconjurator. Localitatea « Barboţenii din Deal » se bucură de păduri, de-un mediu curat, o comunitate responsabilă. « Mocirlenii de Vale » - o comunitate în care presiunea omului şi-a spus cuvântul, o zonă cu defrişări masive. În momentul unei ploi puternice (simulate de voluntari cu o stropitoare), vom vedea cum comunitatea din « Barboţeni » este apărată de pădure, pe când cei din «Mocirelni » se confruntă cu dezastre naturale, din păcate, tot mai întâlnite în zilele noastre : viituri, inundaţii şi alunecări de teren.

Un alt punct de atracţie din « Padurea Pedagogică » îl reprezintă cele 3 iazuri săpate şi amenajate de voluntari – staţie naturală de curăţare a apei. În afară de rolul educaţional, ele au şi rol practic deservind cu apă potabilă Campusul « Tăşuleasa Social ». Apa ce trece prin cele 3 lacuri este filtrată în mod natural de plante şi stuf. Peste cele trei ochiuri de apă, cei mici se pot aventura cu o tiroliană. Tot în acest loc vor învăţa despre plantele şi vieţuitoarele acvatice (păstrăvi, vidre, broaşte) dar şi despre cum apa poate fi curăţată şi fără substanţe chimice.

Alte lecţii şi amenajări originale din « Pădurea Pedagogică »

- Labirint din lem n – de dimensiunea celui mai gros trunchi de copac din lume (54 m)– un chiparos din Mexic ;

- Cel mai lung copac din lume – Sequoia gigant – realizat din trunchiuri unite de copac – traseu tematic pe versant muntos în apropierea Campusului;

- Sărituri la groapa de nisip – distanţele sărite comparate cu salturile animalelor sălbatice ;

- Momente importante din istorie – realizate şi marcate pe inelele trunchiului unui copac cu o vechime de 4 secole ;

- Xilofon din lemn ;

- Balansoar de lemn – echilibru obţinut prin activităţi de grup ;

Descoperiti frumusetea "Via Transilvanica' cu circuitele SCORILO TRAVEL VACANTE : www.scorilotravelvacante.ro

Text si fotografii: Cristian-Alexandru Catana

Biblioteca Rurală – Dăișoara – povestea devenintă realitate

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 07 Mar 2022 11:20:29 GMT

Nu departe de vechea cetate a Cohalmului (în prezent orașul Rupea), la punctul de confluență a zonei din Sudul Târnavelor cu zona transilvană a Oltului, este așezat satul Dăișoara, județul Brașov. Așezarea se întinde de-a lungul pârâului,,Valea Dăișorii”.

Din materialele redactate de Comșa Paul și Pumnea Ion, cât și din cele relatate de bătrânii satului, menționați și de Ioan Pumnea și Emil Poenaru, (Oancea Dionisie, Călbează Arsene, Boboia Ion), rezultă că ctitorii așezării au fost o mână de țărani ce-au luat drumul pribegiei și haiduciei. Au ales acest loc ca așezare, ferit pe vremea aceea de patrulele jandarmilor, dat fiind faptul că era la o distanță de 10-15 km. de alte sate, lipsit de drumuri de legătură și bine ocrotit de „perdeaua deasă a codrului” În documentele istorice precum ”Dicționarul istoric al așezărilor din Transilvania” întocmită de Coriolan Suciu, satul Dăișoara este menționat pentru prima dată în anul 1606.

La fel ca şi în cazul altor oraşe, comune sau sate, pe lângă principalele obiective turistice, biserică, Cămin Cultural, Monument al Eroilor, Muzeu, Dăișoara este reprezentă şi de alte instituţii cu un rol important în formarea şi dezvoltarea comunităţii locale. Un exemplu în acest sens este Biblioteca Rurală Dăișoara.

...era plin cu un teanc de cărți. De tot felul. În limba română și germană. Nu știu cum au ajuns acolo, de unde, cine și de ce. Ideea era că în pivnița Școlii erau aruncate cărți. Si mai mult decât atât multe altele erau depozitate în cutii, așezate una peste alta. În fața acestei iamgini, m-am întristat, m-am agitat. Am gândit situația în liniște, asta după ce mi-am exprimat verbal frustrarea în fața mamei. Toate acestea pentru că în Dăișoara a existat o Bibliotecă, ridicată în Căminul Cultural în anii 1944 de către Emanoil Bucuța. Ulterior aceasta a ars și tot ce a mai rămas din ea a fost transferat la Școală. Și acum din rămășițele primei Biblioteci din sat, probabil erau cărți care zăceau în pivniță.

------ Așa începe povestea primei Biblioteci Rurale care urma a fi înfiinţată la Dăișoara în anul 2019 . Datorită faptului că mama este învăţătoare în sat, deseori mă întrebăm cum puteam eu, un simplu tânăr, cum putem noi, oamenii cu iniţiativă să valorificăm sectorul de elevi, cum îi putem atrage spre educație, spre cunoaștere și cum putem încerca să minimalizăm absenteismul și abandonul școlar foarte des întâlnite în comunităţile rurale. Cu toții avem acasă o bibliotecă, fie ea formată din cărțile copilăriei, sau din cele de care am avut nevoie în anii școlii, sau acelea pe care le-am citit din plăcere. Mă gândesc că dacă oare mână de la mână, om cu om, am putea sa donăm câteva din aceste cărţi, am reuși să facem o bibliotecă de sine stătătoare în localitate, loc în care elevii și copiii nu au acces la atât de multe resurse educaţionale precum cei din mediul urban. Zis și făcut. Am obţinut de la Primărie un spaţiu unde se putea întâmpla magia, respectiv în Căminul Cultural, o sală situată la etajul clădirii.

Astăzi îmi doresc ca în Dăișoara să se păstreze același suflu de care vorbea Lucian Blaga, anume că ,,veșnicia s-a născut la sat'', aici, iar la rândul meu să încerc să îi bucur pe cei care din păcate nu au acces la cultură sau educație la fel cum eu sau mulți alții dintre noi le-am trăit și le-am experimentat la oraș. Multe dintre aceste gânduri însoţite de fotografii le postăm pe pagina de facebook ,,Dăișoara – tradiţii locale’’, în jurul căreia s-a format o comunitate de oameni care susţineau prin cuvinte, comenatrii sau chiar like-uri, micile eforturi de a promova acest loc. Eram ferm convins că aceștia vor susţine și cu volume de carte iniţiativa care urma să prindă contur. Am realizat un afiș, l-am postat, am cerut oamenilor să doneze din cărțile pe care nu le mai folosesc, sau pe care le au și pe care le folosesc în continuare dar își doresc să le împărtășească cu elevi din localități rurale care poate nu au acces la ele. Din februarie 2019 până în august același an, Biblioteca a fost utilată, cu un patrimoniu de peste 5000 de volume, rafturi, calculatoare, imprimantă și chiar și mobilier. Toate, dar toate au fost primite din donații din întreaga țară.

Astfel în 2019 s-a deschis și inaugurat oficial Biblioteca Sătească Dăișoara, după atâta vreme de când Emanoil Bucuța a înființat-o în anii 1940, în același loc. Când 99% dintre oameni îmi ziceau "ce-ți trebuie să faci o bibliotecă la sat" - "cine o sa citească" - "nu-ți pierde vremea", familia mi-a fost acel 1% care de la bun început a crezut în acest proiect și au mers cu mine pe drum. Astazi, batem palma și ne uităm în spate. A fost o armată de oameni care s-au adunat precum un bulgăre de zăpadă. O armată de oameni care a stat în spatele înfiinţării acestei Biblioteci în localitatea Dăisoara, oameni care au venit personal cu mașini întregi de cărţi, oameni care au facut propriile mici campanii prin cartiere pentru a ajunge mai multe cărţi spre noi, oameni care au cumpărat calculatoare noi, imprimantă și chiar și sistem de încălzire. A fost una dintre cele mai frumoase experienţe pe care le-am trăit pas cu pas.

Astăzi Biblioteca funcţionează, aici la cele două calculatoare au venit elevi și-au făcut teme. Vin tineri voluntari care vor să susţină ateliere pentru cei mici, vin diverși reprezentanţi de la asociaţii care îi atrag pe tinerii din comunitate spre diverse work-shopuri tematice, vin spre noi cadre didactice din comunitate dornice să desfășoare activităţi aici, rulează filme documentare în Bibliotecă, se ţin cursuri de caligrafie, pictură pe sticlă și multe altele. Astăzi se întâmplă lucruri. Voluntar. Cu oameni dornici. Implicaţi. Astăzi avem o Bibliotecă în sat care va dăinui zeci de ani, așa tind să cred.

Oameni din judeţ și cu pași mărunţi din întreaga ţară, au început să vadă rezultatele acestei prime Biblioteci din Dăișoara înfiinţată pornind de la 0, doar prin donaţii și contribuţii personale ale oamenilor. Comunităţile rurale din vecinătatea satului au apreciat ceea ce s-a întâmplat aici și și-au dorit o Bibliotecă asemenea. Plin de entuziasm, am pornit pe drumul de a înfiinţa Biblioteci Rurale în comunităţile vecine, în satele în care am descoperit și cunoscut oameni care vor să aducă un plus de valoare în locul in care trăiesc și își cresc copiii. Astfel de exemple, prezentate pe larg în ediţiile viitoare, sunt în localităţile: Jibert, Dacia, Crihalma, Șinca Nouă.

Aceasta este povestea Bibliotecilor Rurale, proiect desfășurat de Florin Bucutea, în colaborare cu:

- Pr. Iulian Vincentiu Ungureanu – Biblioteca Jibert

- Înv. Maria Polexa – Biblioteca Dacia

- Prof. Raluca Ioana Roncea – Biblioteca Crihalma

- Prof. Iulian Roman – Biblioteca Șinca Nouă

Bunatati de la Casa Brancusi, Pestisani, Gorj - Saramura de crap

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 07 Mar 2022 09:43:29 GMT

Saramura de crap

Ingrediente:

Un crap de circa 1 kg.

Ardei gras – 3 bucăți (unul să fie roșu, pentru culoare)

Ceapă – 1 (mai mare sau 2 mici)

Usturoi – 2, 3 căței

Ulei – 50 ml.

Pătrunjel – 2-4 legături

Sare – după gust

Apă

Foaie de dafin (opțional)

Mod de preparare:

Se curăţă foarte bine peştele de solzi, se eviscerează şi se taie în rondele (felii).

Ardeiul gras și ceapa se curăță și se taie julien.

Într-o tigaie, se toarnă uleiul și se pun la călit, în ordine: ardeii, care se călesc mai greu, apoi ceapa.

Când s-au călit legumele, se adaugă peştele şi se pune apă, într-o cantitate aproximată de gospodină, astfel încât să poată fierbe peştele circa 10 minute, fără să se evapore apa.

Daca, în timpul celor 10 minute de fierbere, compoziția rămâne fără lichid, atunci se mai adaugă apă.

La final, în compoziție se adaugă usturoiul şi multă verdeaţă şi se asesonează cu sare, după gust.

Atenție! Dacă se constată că peştele începe să se fărâme, înseamnă că este deja fiert şi se opreşte focul imediat.

Se scot bucățile de peşte şi se așează pe farfurie, iar peste ele se pune toată compoziția din tigaie, inclusiv zeama.

Descoperiti ospitalitatea la "Casa Brancusi", Pestisani, Gorj: https://www.vacantelatara.ro/pensiunea-casa-brancusi-pestisani-linistea-sufletului-si-incantarea-ochilor

Campanii ECOTIC - 10 ani de activitate ECOTIC Bat

Mon, 28 Feb 2022 09:13:53 GMT

ECOTIC BAT aniversează 10 ani de excelență în managementul deșeurilor de baterii, perioadă caracterizată de dezvoltarea de parteneriate, extinderea infrastructurii de colectare, proiecte educaționale și de conștientizare, toate acestea venind în sprijinul cetățeanului.

3600 tone de baterii portabile colectate

În cei 10 ani de activitate, ECOTIC BAT a colectat peste 3600 de tone de baterii portabile colectate și reciclate, din care au rezultat peste 2300 de tone de materii prime recuperate, care vor fi utilizate la crearea de noi produse. În această perioadă, rata de reciclare a bateriilor portabile colectate in sistemul ECOTIC a fost de aproximativ 78%, bateriile alcaline reciclându-se în proporție de 74%, urmate îndeaproape de bateriile cu nichel.

Peste 9000 de puncte de colectare

ECOTIC BAT a dezvoltat încă de la început puncte de colectare pentru a putea ajunge cât mai aproape de cetățeni. Astfel, alături de partenerii din retail, organizația a amplasat până în prezent 9000 de puncte de colectare în toată țara. Pentru a afla care este punctul de colectare cel mai apropiat, cetățenii au la dispoziție harta interactivă a punctelor de colectare la adresa www.ecotic.ro/puncte-de-colectare/

361 de producători implicați

Producătorii care au fost alături de ECOTIC BAT încă de la început au beneficiat de 75 de seminarii axate pe tematica obligațiilor de raportare și informare a producătorilor de EEE și DBA. Totodată, aceștia s-au implicat in proiecte de conștientizare și colectare adresate atât propiilor angajați precum și publicului larg. Printre aceștia amintim de campaniile desfășurate în parteneriat cu Dedeman, Altex, Cora, Jysk, Mega Image, Brico Depot, Schneider Electric, Xerox, Telekom.

Peste 30.000 de școlari și preșcolari participanți în proiecte de eco-educație

Cel mai amplu proiect de educație ecologică pe tema colectării separate a DBA adresat grădinițelor, Și cei mici fac fapte mari, împlinește și el 10 ani, timp în care preșcolarii din peste 400 de grădinițe din toată țara au beneficiat de activități educaționale și de colectare.

Un alt proiect de anvergură în care ECOTIC BAT este partener este Școala Ecoterrienilor, dedicat școlilor primare și gimnaziale. Peste 600 de școli au luat parte la activitățile de eco-educație și de colectare. Peste 30.000 de școlari și preșcolari au învățat despre colectarea separată a deșeurilor de baterii și acumulatori în cadrul celor 2 proiecte.

Venind în sprjinul părinților, ECOTIC BAT a lansat în 2020 o animație educativă ce pune în prim plan pericolul la care sunt expuși cei mici atunci când părinții nu acordă suficientă atenție depozitării bateriilor de dimensiuni reduse. Totodată, aceasta prezintă principalii pașii pe care părinții trebuie să îi urmeze în aceste situații. Animația precum și alte informații relevante sunt disponibile aici www.ecotic.ro/baterii

ECOTIC BAT este membră a organizației europene EUCOBAT, care reunește organizațiile naționale de gestionare a deșeurilor de baterii și acumulatori, www.eucobat.eu.

Mai multe detalii pe https://www.ecotic.ro/ecotic-bat/

Timișoara, în frunte la colectarea corectă a deșeurilor electrice.

100 de tone predate la centrele RETIM în 2021

ECOTIC (www.ecotic.ro) are o serie de colaborări cu autorități publice locale, precum și cu companii de salubritate care asigură serviciul de preluare deșeuri electrice de la populație. Una dintre cele mai stringente probleme la nivel național, când vorbim de managementul deșeurilor, este lipsa de infrastructură care să pună la dispoziția cetățenilor soluții de debarasare a deșeurilor reciclabile, inclusiv a deșeurilor electrice și de baterii.

Un exemplu pozitiv și demn de urmat în acest context este Primăria Municipiului Timișoara, care împreună cu Retim Ecologic Service Timișoara SA pune la dispoziția cetățenilor, patru puncte de colectare unde, pe lângă alte categorii de deșeuri, pot fi predate GRATUIT deșeuri de echipamente electrice, electronice și electrocasnice. Având la dispoziție posibilitatea de a preda practic oricând deșeuri electrice, timișorenii au adus la aceste centre 100 de tone în anul 2021. Aceasta este cea mai mare cantitate de deșeuri de echipamente electrice, electronice și electrocasnice colectată la nivel anuală de la o autoritate publică locală din sistemul ECOTIC.

La punctele fixe de colectare cetățenii din Timișoara pot aduce echipamente stricate sau uzate din următoarele categorii:

– aparate de uz casnic de mari dimensiuni

– aparate de uz casnic de mici dimensiuni

– echipamente informatice şi de telecomunicaţii

– echipamente de larg consum

– echipamente de iluminat

– unelte electrice şi electronice (cu excepţia celor industriale fixe de mari dimensiuni)

– jucării, echipamente sportive şi de agrement

– dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate)

– instrumente de supraveghere şi control

– distribuitoare automate.

Reamintim care sunt adresele din Timișoara și orarele punctelor de colectare RETIM :

1)Strada Mile Cărpenișan nr. 3 (fosta Calea Șagului nr. 147G) Program: L-V: 09:00-17:00, S: 08:00-16:00;

2) Calea Moşniţei nr. 2 – 4; Program: L-V: 09:00-19:00, S: 08:00-16:00;

3) Aleea Avram Imbroane nr. 70 Program: L-V: 09:00-19:00, S: 08:00-16:00;

4) Calea Torontalului nr.94 Program: L-V: 09:00-19:00, S: 08:00-16:00.

Informații despre acest serviciu, inclusiv despre colectarea de la domiciliu, se pot obține apelând numărul de telefon din Call Center 0374 885692 sau accesând website-ul companiei RETIM - https://retim.ro/service/colectare-deee/

Primarul municipiului Timișoara, dl Dominic Fritz, a anunțat recent că administrația locală dorește să extindă aceste centre de colectare pentru a fi cât mai accesibile timișorenilor și primii pași vor fi făcuți în acest an.

Informații suplimentare presă:

Ema CUMPATA – ECOTIC – ema.cumpata@ecotic.ro

Sorin KOSZ – RETIM – sorin.kosz@retim.ro

Biblioteca Rurală din Jibert, Braşov

Sun, 27 Feb 2022 08:39:52 GMT

După succesul primelor pagini din proiectul „Biblioteci Rurale” iniţiat de Florin Bucutea, oameni din judeţul Braşov şi uşor, uşor din toate colţurile ţării au început să vadă rezultatele primei Biblioteci rurale din Dăişoara ridicată de la 0 doar prin donaţii şi contribuţii personale. Astfel, comunităţile rurale din vecinătatea satului au apreciat ceea ce s-a întâmplat aici şi şi-au dorit o Bibliotecă asemenea. Plin de entuziasm, am pornit pe drumul de a înfiinţa Biblioteci Rurale în comunităţile vecine, în satele în care am descoperit şi cunoscut oameni care vor să aducă un plus de valoare în locul în care trăiesc, în locul în care poate îşi cresc şi educă fii şi fiicele. Un prim exemplu este localitatea Jibert.

Povestea Bibliotecii Rurale din Jibert, Braşov

Jibert, mai demult Șibert, Șiberga, Jibergu (în dialectul săsesc Soeibrig, Seibrig, Zeibriχ, în germană Seiburg, Sibricht, în maghiară Zsiberk) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov. Ideea înfinţării unei Biblioteci în comuna Jibert a venit de la o discuţie cu preotul Iulian Vincenţiu Ungureanu care deja implicat în diverse acţiuni civice, a fost foarte plăcut surprins, interesat şi dornic să facă acest lucru şi în comunitatea dumnealui. Am pornit timizi pe acest drum, pentru că deşi primeam foarte multe cărţi atât la Dăişoara cât si la Jibert, nu exista înca un spaţiu foarte bine definitivat.

Primăria ne-a pus la dispoziţie o casă, dar casa nu avea nici geamuri, nici încălzire. Prin hotărârea şi ambiţia asupra acestui proiect a preotului Ungureanu, în Ianuarie 2020 am demarat campania de strângere de cărţi pentru viitoarea Bibliotecă Rurală, iar în Aprilie 2021 acest spaţiu a fost inaugurat şi deschis publicului. Autorităţile locale au sprijinit foarte mult această iniţiativă a noastră şi timp de câteva luni, casa despre care vă spuneam s-a trasnformat în Bibliotecă, cu acoperiş schimbat, geamuri noi, zugrăvit, sistem de încăzlire şi mai mult decât atât cu rafturi pentru cele mai mult de 10 000 de volume de cărţi pe care le-am adunat în acest timp.

Bibliotecă şi mic centru educaţional

În primă fază proiectul a fost gândit doar ca bibliotecă comunală, dar ulterior preotul Ungureanu s-a gândit să îşi folosească experiența acumulată ca profesor de religie și muzică și să extinda aria de activitate, având în vedere că s-au primit diverse echipamente pe care era păcat să nu le folosim. Astfel, s-au adunat un video proiector cu ecranul aferent, calculatoare, sistem audio-tv, drept urmare, în incinta bibliotecii s-a amenajat un mic centru educațional, dotat cu 8 calculatoare, 4 imprimante multifuncționale, web camere, care vor ajuta copiii, elevii care au nevoie și nu au posibilitatea acasă să acceseze internetul.

Astazi la Biblioteca Jibert se întâmplă lucuri extraordinare, au loc activităţi cu tinerii din comunitate, schimburi de experienţă, tabere tematice, ateliere şi work-shopuri unde elevii, tinerii şi copiii de vârste mai mici vin cu entuziasm spre educaţie, spre lectură, spre cunoaştere; Iar preotul Ungureanu este pastorul acestui loc, unde îşi dăruieşte o mare parte din timp pentru ca Biblioteca să fie vie şi plină mereu.

Text si foto: Florin Bucutea

Ciolan afumat în pâine cu cartofi la cuptor – reţetă Chef Daniel Dudai

Sun, 27 Feb 2022 08:31:56 GMT

Localitatea Moisei din Maramureş este cunoscută și recunoscută nu doar pentru istoria care s-a scris aici, dar și pentru păstrarea tradițiilor locale, atât din punct de vedere al portului popular cât și din punct de vedere gastronomic. Pensiunea « La Pătru » este un exemplu în aces sens şi datorită faimei de care se bucură Daniel Budai sau, mai bine zis, Chef Budai.

Pe perioada șederii « La Pătru » aveţi prilejul, printre altele, de a degusta un preparat tradiţional - un delicios ciolan afumat în pâine cu cartofi la cuptor.

Din secretele preparatului „ciolan afumat în pâine cu cartofi la cuptor”, pregătit de Chef Daniel Budai :

Se alege ciolanul, nu foarte afumat, și se împănează cu usturoi. De reținut este faptul că nu se pune sare deloc pentru că ciolanul are deja sarea necesară pentru a ieși un preparat savuros.

După ce Dani a împănat ciolanul bine cu usturoi, a pregătit un mix de condimente care a inclus boia dulce, tarhon, praf de usturoi, piper și alte mirodenii. Acest mix l-a amestecat bine cu o lingură-două de ulei, apoi l-a lăsat puțin la odihnit pentru a-și lăsa aroma.

Într-o tigaie se căleşte ceapa tăiată foarte subțire, până începe să-și schimbe culoarea și să se înmoaie puțin. După ce s-a frăgezit ceapa, se pun mirodeniile peste ceapă , încep să se omogenizeze, apoi se ia tigaia de pe foc și se trece la prepararea aluatului pentru pâine. Aluatul pentru pâine nu are nimic special, se poate folosi orice fel de aluat de pâine.

Aluatul obținut a fost întins pe o masă bine unsă cu ulei, apoi au fost tăiate câteva bucăți de slănină groase cam cât degetul mic și așezate în mijlocul foii.

Peste slănină, Dani a pus ciolanul, peste care a turnat mixul de mirodenii cu ceapă și apoi a închis aluatul deasupra. Aluatul a fost închis în așa fel încât sigiliul să se afle pe fundul formei în care se coace pentru a elimina riscul de desfacere atunci când crește pâinea.

Tot acest preparat a fost dat la cuptor la foc mediu până când aluatul a prins o culoare arămie deasupra.

Preparatul a fost scos de la cuptor, învelit în totalitate în folie de aluminiu și adus din nou la cuptor, de această dată la foc mic. Ultima coacere trebuie să fie lentă pentru a da timp aromelor să intre în pâine.

După aproximativ o oră, o oră și jumătate, Dani a scos preparatul de la cuptor, a îndepărtat folia de aluminiu și a început porționarea lui.

Ciolanul afumat în aluat de pâine a fost completat cu niște cartofi țărănești și atunci se poate spune că s-a obținut un tradițional ciolan în pâine așa cum numai la Pensiunea « La Pătru » se poate mânca.

Având în vedere că este un preparat destul de sățios, este de preferat ca, pe post de aperitiv, să fie servit un pahar de palincă, pentru domni, sau o vișinată ori afinată, pentru doamne.

Sperând că v-am deschis apetitul pentru acest preparat delicios, vă invit să vizitați Moiseiul și să vă bucurați de preparatele unice care ies din mâinile lui Daniel Budai, cheful care trăiește pentru perpetua bucătăria tradițională, dându-i tușe personale și îmbogățindu-i moștenirea.

Rețetă originală – Daniel Budai

Pensiunea « La Pătru »

Str. Principală nr 1427, Moisei,

județul Maramureș

Text si foto: Adriana Roman

Pensiunea agroturistică „Ioana Maria”, Isverna, Mehedinți

Sun, 27 Feb 2022 08:20:38 GMT

Isverna a devenit cunoscută datorită renumitei legende a tezaurului Serbiei îngropat în peștera care se află pe teritoriul localității Isverna. Pasionații de cultură și artă populară au auzit de localitate datorită Domnicăi Trop, artist de muzică populară, declarată “tezaur uman viu” în anul 2013, pentru păstrarea nealterată a tradiției populare și a cântecului autentic oltenesc, iar alții cunosc zona pentru că au trecut întâmplător și au rămas de-a dreptul fascinați de aceste locuri desprinse din poeziile lui George Coșbuc.

Am ajuns la Isverna pentru a mă convinge de veridicitatea acestor mituri și legende și de a aprofunda istoria, cultura și tradiția locului și am fost convinsă că ceea ce se spune și scrie despre această zonă este mult prea puțin față de ce se regăsește la fața locului. Ospitalitatea cu care am fost întâmpinată și dorința localnicilor de a-mi prezenta toate frumusețile din zonă au fost pentru mine un important punct de plecare către ceea ce mi-am propus, respectiv cunoașterea tradiției, a culturii, istoriei și gastronomiei locului.

Popas la pensiunea agroturistica „Ioana Maria”

Am preferat să mă cazez undeva departe de drumul județean, într-o zonă ceva mai retrasă și mai înaltă pentru a putea surprinde de la înălțime frumusețea și liniștea de la Isverna. Așa am ajuns la Pensiunea Agroturistică „Ioana Maria”, un loc unde timpul parcă stă pe loc, un loc unde totul este altfel, un loc unde ospitalitatea și zâmbetul cald au fost prezente pe toată perioada șederii mele aici.

Când am intrat în casă, familia Istrate m-a întâmpinat cu un zâmbet sincer și cald și cu îndemnul ” Bine ați venit pe la noi, haideți să vă așezați la masă!”.

Fără prea multe cuvinte m-am așezat la masă și am degustat din preparatele tradiționale de porc, în ton cu sezonul, pregătite din ferma proprie: pomana porcului, cârnați afumați, pâine de casă și nelipsitul vin de casă, un rose dulce, cu un gust suav și un buchet amețitor. Abia apoi a venit rândul cazării.

Pensiunea Agroturistică „Ioana Maria”, prin arhitectura ei, se înscrie perfect în peisajul din zonă; este o clădire cu un etaj care păstrează perfect forma tradițională a caselor oltenești de la munte.

La parter se află salonul pentru servit masa, iar la etaj sunt camerele destinate musafirilor. La fiecare pas găsești obiecte tradiționale oltenești, obiecte care îți aduc aminte de fecare dată că te afli în Oltenia. Camerele sunt bine aerisite și organizate în așa fel încât confortul musafirilor să fie maxim. Fiecare cameră este dotată cu baie proprie și televizor, iar accesul la internet se face printr-o conexiune wireless disponibilă pe toată suprafața locației.

De la balcon sau de pe terasă se deschide o priveliște superbă asupra Munților Mehedinți și, mai ales, asupra satului, sat tipic de munte, unde iarna, la căderea serii, se mai aude din când în când câte un glas de copil și câte un lătrat de câine ce răzbat prin aerul tare și proaspăt de munte. Ici colo se înalță fumurile de la coșurile caselor. Este atât de multă liniște aici încât și vântul parcă bate cu încetinitorul pentru a nu perturba acest colț de rai numit Isverna.

Obiective turistice în apropriere:

- Moara lui Surdei sau Moara Seliștea, o moara veche de mai bine de 300 de ani ce deservește și în prezent, cu succes, localnicii din satul Seliștea ce aparține de comuna Isverna;

- Poiana Beletina, punctul de acces în Parcul Național Domogled Valea Cernei;

- Cheile Coșuștei;

- Muzeul Satului “Domnica Trop”,

- Biserica veche “Sfinții Voievozi” și geanțurile din jurul Isvernei.

- Peștera Isverna, peșteră ce nu poate fi vizitată, dar sperăm cu toții că mitul de peșteră fără de sfârșit va fi spulberat după ce aceasta va fi explorată complet și redată circuitului turistic.

Pensiunea agroturistică „Ioana Maria”,

Isverna, Mehedinți

0748 820 381

Text si foto: Adriana Roman

Pensiunea „La Popasul Cerbului”, Semenic, Văliug, Caraș Severin

Sun, 27 Feb 2022 08:13:21 GMT

La doar 15 de kilometi de Reșița și la aproximativ 130 de kilometri de Timișoara, comuna Văliug, punctul de pornire al TransSemenicului, uimește prin peisajele unice ale Semenicului și Parcului Național Semenic – Cheile Carașului. Un drum impecabil din punct de vedere rutier, care te duce pe meleaguri unice pe care doar aici le poți descoperi.

Deși ar fi trebuit să pornesc explorarea de la bază către Vârful Gozna și Semenic, am preferat să pornesc de sus în jos, de la stațiunea Semenic, poate și datorită faptului că nu am mai avut răbdare ca peisajul de iarnă să se așeze și peste satul Văliug, de la poalele muntelui. Așa am pornit către prima locație din stațiunea Semenic, „La Popasul Cerbului”.

De la Văliug, TransSemenicul merge către Slatina-Timiș în serpentine sinuase care te lasă să admiri peisajele de basm ale Banatului Montan. La un moment dat, drumul cotește brusc la dreapta și te orientează într-un urcuș abrupt către stațiunea Semenic. De aici, serpentine strânse și spectaculoase te duc către baza Vârfurilor Semenic și Gozna, platoul care definește întru totul stațiunea Semenic, renumită pentru schi și relaxare.

Ospitalitate la pensiunea „La Popasul Cerbului”

Prima oprire am facut-o chiar la prima locație de pe platou, Pensiunea „La Popasul Cerbului”, o pensiune care îți asigură tot confortul necesar în orice perioadă a anului. Afară era o ceață deasă și un frig demn de luna decembrie, dar căldura cu care am fost primit a făcut ca vitregiile naturii să pară ceva total nesemnificativ. Aleea către intrarea în pensiunea propriu zisă era flancată pe stânga de un om de zăpadă vesel care te invita către căldură și ospitalitatea bănățeană și, pe partea dreaptă, de o bancă a cerbilor, numai bună pentru un vin fiert sau o răchie bănățeană la ceas de seară.

Intrarea se face prin restaurant , o sală pentru servit masa in formă de “L”, unde „cerbii, căprioarele și ieduții” au posibilitatea să servească preparate tradiționale făcute de maeștri ai bucatelor tradiționale, unde zâmbetul este cel ce-ți dă bună dimineața și ospitalitatea te însoțește pe tot parcursul zilei.

Camerele primitoare, calde, cu miros de proaspăt, asigură confortul necesar pentru odihna și relaxarea atât de necesare după o zi de schi iarna sau drumeție vara. Aici, la „Popasul Cerbului”, indiferent de anotimp, fie că este verde tot sau alb tot, salonul de la ultimul etaj al clădirii, constituie piesa de rezistență.

De aici, peisajul Munților Semenic se deschide privirilor și lasă loc de reverie, relaxare și voie bună. Indiferent că te afli în salonul de la etaj sau în restaurantul de la parter, troșnetul lemnelor din șemineu, căldura și ospitalitatea gazdelor condimentează perfect șederea dumneavoastră aici.

De aici, de la „ Popasul Cerbului”, poți ajunge lejer atât la pârtiile de schi pe perioada anotimpului alb, cât și la Vârfurile Semenic, Gozna și la Lacul Vulturilor aflat la doar 1,5 kilometri distanță de pensiune.

La vremea la care am ajuns aici, după o tură de stațiune, m-am bucurat de ospitalitatea bănățeană caracteristică și de o porție de gulaș cu un gust de excepție.

Un lucru este cert, Pensiunea „La Popasul Cerbului” este locul unde ospitalitatea bănățeană se completează perfect cu gastronomia locală și peisajul de vis al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului.

Stiati ca?

În vara anului 1793, 71 de familii austriece au stabilit colonia Franzdorf (satul lui Franz), actualul Văliug – așezare alcătuită din familii care urmau să aprovizioneze cu cărbune de lemn fabricile metalurgice de la Reșița pe vremea Imperiului Austriac.

Pensiunea „La Popasul Cerbului”,

Văliug, Caraș-Severin

popasulcerbului@gmail.com

Text si foto: Adriana Roman

18 ani de “Vacanţe la ţară”

Thu, 20 Jan 2022 13:17:16 GMT

Anul 2022 debutează pentru colectivul “ Vacanţe la ţară, vacanţe cu farmec” cu aniversarea celor 18 ani de existenţă, timp în care am adunat în tolba anilor 217 ediţii.

Privim cu nostalgie la primele pagini răsfoite pe 2 4 Ianuarie 2004 la Casa Capșa , unde alături de persoane dragi am sărbătorit primul număr al revistei “Vacanţe la ţară”. De-atunci au trecut multe pagini, le răsfoim și fizic dar ne-am adaptat și vremurilor. Am adus mai aproape de cititorii noștri de pretutindeni și varianta online a revistei.

În format fizic sau online, în spate suntem tot noi, o echipă inimoasă cu mare drag de România autentică, de oamenii și poveștile turismului de care ne-am bucurat împreună.

Ne onorează când ne scrieţi și vedem că articolele noastre au devenit repere pentru experienţele voastre de vacanţă. Iată cum rubricile din acești 18 ani au devenit ingrediente ale reușitei sejurului călătorilor, fie că vorbim de pensiuni cu farmec, destinaţii pitoreşti, muzee şi case memoriale, sau alte informaţii cu care aţi rezonat.

Iată câteva exemple ale unei retrospective de suflet, o răsfoire a unor rubrici și articole aduse de colectivul “Vacanţe la ţară” mai aproape de cititorii noștri:

Case şi muzee memoriale: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Octavian Goga, George Coșbuc, , Emil Cioran, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Nicolae Bălcescu, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Dinu Lipatti, Elie Wiesel, Mihai Codreanu.

Popas de suflet : Mănăstirea Prislop, Mănăstirea Tismana, Schitul Cioclovina de Jos, Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Cozia, Biserica Sanatmaria Orlea, Biserica Densus, Mănăstirea Bârsana, Mănăstirea Nicula, Mănăstirea Neamţ, Schitul Vovidenia, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Vorona, Mănăstirea Trei Ierarhi, Mănăstirea Nămăiești, Mănăstirea Negru Vodă, Schitul Bran, Mănăstirea Cheia, Schitul Ialomicioara, Mănăstirea Caraiman, Mănăstirea Ghighiu, Mănăstirea Snagov, Schitul Ostrov, Mănăstirea Comana.

Destinaţii cu farmec și Jurnale de Călătorie: Locuri și oameni din Maramureșul Istoric , Povești și experienţe de vacanţă în Ţinutul Neamţului, Ceahlău – muntele cu hram, Bucovina – Tărâm de poveste, Iași și Botoșani – Turism și cultură, Drumul Vinului și Cramelor în Vrancea, Buzău și Prahova , Destinaţii și gastronomie în Covasna , Bran-Moieciu-Fundata – Leagăn al turismului rural și drumeţii tematice, Povești rurale din Alba și munţii Apuseni , Popas în Oltenia de sub Munte – Gorj și Vâlcea , Cheile și peșterile Hunedoarei , Munţii Parâng și Retezat – Ţinuturi cu ochi albaștri și reci, Crame din Vestul României, Agrement și Natură în Cazanele Dunării , Dobrogea și Delta Dunării – ospitalitate, tradiţie și agrement, Cicloturism și ecoturism în Lunca Dunării și Câmpia Română , Cabane montane – pagini din Carpaţii românești , Experienţe de vacanţă și turism rural în sate tradiţionale din Grecia, Cipru și Serbia și multe alte călătorii transformate-n pagini de “Vacanţe la ţară.

Continuăm să fim activi în social-media: Facebook, Instagram, Youtube și Twitter , cât şi pe site-ul www.vacantelatara.ro şi prin scrisoarea electronică .

Suntem recunoscători celor care în toţi acești 18 ani ne-au fost aproape, ne-au sprijinit logistic și material. Continuitatea noastră li se datorează și lor și apreciem că ne susţin eforturile și preţuiesc munca noastră, în special doamna Anca Vlad – fondator Grup Fildas-Catena. Sunt pasionaţi de călătorii, tradiţii, oaspeţi de suflet şi prieteni ai turismului rural românesc şi ai vacanţelor la ţară!

Mulţumim cititorilor, abonaţilor noștri prezenti si viitori și vom continua să vă răsplătim fidelitatea pe care ne-aţi acordat-o în toţi aceşti 18 ani frumoşi!

România este frumoasă, merită promovată şi vizitată. Vă îndemnăm să descoperiţi autenticitatea destinaţiilor ţării noastre!

La mulţi ani!

Poiana Andolia – Drumeţii tematice în zona Moieciu-Fundata

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 20 Jan 2022 11:38:38 GMT

Cadrul natural, oamenii satelor şi poveştile lor, obiceiurile şi cărările agropastorale sunt câteva dintre reperele traseelor tematice de ecoturism din zona Moieciu-Fundata . Acestea sunt destinate turiştilor care vor să descopere la pas sau chiar cu bicicletele aceste meleaguri ce oferă perspective spectaculoase spre crestele Bucegilor, Pietrei Craiului și Leaotei . 9 trasee ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană din Moieciu pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale.

“Plimbare prin Andole” – Farmecul cărărilor și fâneţelor din Moieciu de Sus

Vom parcurge unul dintre cele 9 trasee ecoturistice și anume “Plimbare prin Andole” – 8, 3 km ., marcaj omuleţ albastru ce pornește din centrul localitatăţii Moieciu de Sus. Întins de-a lungul a trei văi – Valea Băngăleasa, Valea Popii și Valea Ișani , Moieciu de Sus este un sat în care turismul rural și agroturismul se împletesc cu natura și tradiţia.

Traseul se îndreaptă în urcare ușoară printre gospodării, pe drumul către Biserica Adormirea Maicii Domului. Lăsăm în dreapta Biserica și continuăm pe uliţa ce suie în serpentine spre una dintre casele-reper pentru arhitectura specifică zonei Bran-Moieciu-Fundata. Este vorba despre Casa Inspectorului Tișcă – marcată cu un panou informativ. Aceasta este una dintre puţinele case din sat cu o curte interioară, structură ce avea un rol de apărare. De aici poteca se bifurcă iar drumul spre Poiana Andolia se orienteză spre dreapta. Bifurcaţia din stânga vă scoate direct în Fundata, practic varianta inversă de parcurgere a traseului de tip circuit.

Continuăm în urcare ușoară urmărind traseul marcat ce ne va conduce în partea superioară a dealului. Zările se deschid oferind perspective spectaculoase către valea Moieciului în urma noastră, creasta Bucegilor și platoul cu “Amfiteatrul Transilvania” – în partea dreaptă în direcţia de mers.

După ce vom depăși o înșiruire de fâneţe și adăposturi temporare de lemn pentru animale, după câteva pâlcuri de conifere poteca ne va scoate în Poiana Andolia , un loc liniștit înconjurat de păduri.

Agropensiunea "Andolia" oferă posibilităţi de cazare – 16 locuri și de servire a mesei cu produse specifice zonei, fiind o alegere optimă pentru turiștii activi și cei ce vor să simtă o experienţă de vacanţă în mijlocul naturii. Detalii : www.andolia.ro.

Lăsând în urmă Poiana și Pensiunea “Andolia”, poteca va continua prin Pădurea Magistratului, urmând după 45 de minute să iasă în drumul ce făcea legătura între cătunele Cheia și Fundata, și continuând spre complexul Cheile Grădiștei .

Peisajul va fi încununat de perspectivele către creasta Pietrei Craiului. Traseul se poate încheia în Fundata, sau urmărind marcajul omuleţ albastru , revine spre Moieciu de Sus, intersectând drumul de plecare la Casa Magistratului.

Fundata, comuna aflată la cea mai mare altitudine din ţară – 1360 m , compusă din satele Fundata, Fundăţica și Șirnea este o poartă de pornire către alte trasee tematice. Vă recomandăm în drumurile care vă vor purta prin Șirnea – primul sat turistic, să poposiţi la Muzeul Etnografic, Olimpic și de Artă Contemporană “Niculae Frunteș” . " Gazda va fi domnul Radu Frunteş care vă va aştepta cu poveşti impresionante desprinse din “ Legenda Branului ” şi multe alte amintiri ale unui om ce face mare cinste acestor locuri.

Drumeţii ecoturistice în zona Moieciu-Fundata

T1 – Hoinăreală prin Șirnea – 8,7 km.

T2 – Haihui prin Fundata – 8.6 km.

T3 – Plimbare prin Andole – 8.3 km.

T4 – Hoinăreală prin Fundăţica; - 12,7 km.

T5 – Lacul Fără Fund – 13,6 km.

T6 – Prin hotar la Șleaul Mândrului – 10,6 km.

T7 – La pas prin Vama Giuvala – 6,1 km.

T8 – Pe culmea Bisericuţei – 10,1 km.

T9 – La Amfiteatru – 10,5 km.

Detalii: https://poartacarpatilor.ro/

Text si fotografii: Cristian-Alexandru Catana

24 Ianuarie - Unirea și frăția, rod al voinței lui Dumnezeu

Thu, 20 Jan 2022 10:54:06 GMT

După multe secole de obidă, înstrăinare și însingurare, când neamul nostru era necăjit și oropsit, sfârtecat și împrăștiat sub stăpâniri străine, iată a ajuns la ziua răscumpărării, unindu-se și pornind, apoi, pe căile viitorimii, pentru a-și împlini destinul hotărnicit de Dumnezeu. A ctul Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 a fost unul providențial, rânduit de Dumnezeu la capătul unei dramatice epopei întinse pe atâtea amar de veleaturi în care idealul sfânt al unității a rămas, cred, cea mai arzătoare dorință a fraților de-un neam și-o credință din vechile teritorii dacice. Unii erau sub stăpânire turcească, împilați și secătuiți de liota de slujbași ai unui neam străin; alții erau îngenuncheați sub neagra domnie a austro-ungarilor, iar alții înjunghiați zilnic de muscali. De aceea, Unirea Principatelor reprezintă un moment de referință din zbuciumata istorie a neamului românesc, care a luptat dintotdeauna pentru unitate și demnitate – și iată că Dumnezeu, în a Sa milostivire, a rânduit și ziua izbăvirii, un pas hotărâtor către Unirea cea Mare.

Mânați de profunda simțire națională, românii din cele trei provincii românești au simțit dintotdeauna că au aceeași sorginte. Asta l-a determinat pe Slăvitul Ștefan al Moldovei să spună lumii apusene că țara lui este „o altă Valahie”. Fără tăgadă că aceeași conștiință l-a îndemnat pe Mihai Vodă Viteazul să unească, ce-i drept pentru scurtă vreme, cele trei provincii românești sub a sa domnie. Nici Biserica noastră strămoșească nu a stat indiferentă la drama românilor siliți de vicisitudinile istorice ori de interesele meschine ale marilor puteri ce-i împresurară să trăiască divizați. Da, ea, „maica spirituală a poporului român” și-a asumat acest rol însemnat, cultivând conștiința națională prin credință, prin viață liturgică și, nu în ultimul rând, prin tipărituri. Și tot Biserica s-a implicat activ în înfăptuirea unirii de la 1859. Statisticile sunt grăitoare în acest sens: în jur de 3000 de preoți, călugări, ierarhi, profesori de teologie, studenți ori seminariști au trudit pentru triumful visului de secole al nației române. Preoți din orașe și sate, din străvechile cenobii s-au rugat stăruitor pentru unitatea politică a românilor, îndemnând poporul să lupte pentru acest sfânt deziderat. Numai de aici, de la Neamț, vreo 40 de călugări în frunte cu starețul lor, marele patriot Dionisie Romano, alături de profesorii și elevii seminarului nemțean au trimis acte de adeziune către comitetul unionist din capitala Moldovei, în care-și exprimau expresa dorință ca Moldova și Țara Românească să fie una. Iată câteva crâmpeie dintr-un astfel de document: „Unirea și frăția sunt voința lui Dumnezeu, piatra temeliei Bisericii lui Hristos; prin această sfântă legătură, omenirea sporește în tărie, credință și avere; unirea dorințelor și a intereselor aduce între oameni apropiere și iubire; unirea brațelor măresc averile popoarelor și asigură apărarea lor; unirea statelor mici opresc călcarea lor de cele mari. Cât de firească și neapărată este Unirea între frați de același sânge și nume, de aceleași obiceiuri și limbă, de același trecut și viitor precum sunt românii din Moldova și cei din Valahia”.

Vedem, așadar, că slujitorii sfintelor altare justificau dorința de unire nu doar pe considerente politice, militare sau economico-sociale, ci și pe cele religioase, potrivit cuvintelor Mântuitorului Hristos: „Mă rog ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, ca şi ei să fie Una întru Noi, aşa încât lumea (văzându-i una) să creadă precum că Tu M-ai trimis. (Ioan 17, 21). Iată cum Biserica noastră ortodoxă a constituit acea „vatră” care a încălzit trupul și sufletul neamului nostru românesc, ajutându-l să răzbească în vremuri tulburi către Lumină. Se știe din documentele vremii că n-au lipsit potrivnicii acestui act: cei care își vedeau amenințate privilegiile, cei ce nu-și puteau stăpâni orgoliile, setea de stăpânire ori putere. În pofida lor, voința majorității poporului s-a împlinit. Românii s-au unit, spun unii, căci le-au permis-o condițiile externe. O fi și așa, nu tăgăduiesc, dar în primul rând unitatea credinței i-a făcut să-și dorească unitatea statală. Înfăptuirea celei din urmă s-a datorat, cu precădere, încrederii nestrămutate în puterea și mila lui Dumnezeu.

Așadar, la 24 ianuarie sărbătorim triumful măreţului vis de secole al românilor, prilej de a nu uita de dragostea, râvna, jertfa și lucrarea bravilor noștri înaintași care și-au închinat viața înfăptuirii unității neamului nostru. Să ne apărăm, precum ei odinioară, identitatea, valorile spirituale și culturale ale poporului din care am răsărit, căci fără acestea ne aflăm în declin. Măcinați de ură și răzbunare, de indiferentism religios, de lupte fratricide pentru putere, uitându-ne credința strămoșească și istoria, ne stingem. Amintirile sfinte se șterg, tradițiile străvechi se uită, iar sub ochii noștri va rămâne cadavrul unui popor, alături de mormântul unei patrii. Totuși, nutresc speranța că nu va fi așa, că vom învăța să redevenim devotați idealurilor sfinte ale vrednicilor noștri înaintași, iubindu-ne mai mult Sfânta noastră Ortodoxie și Biserica noastră străbună, neamul românesc, jertfindu-ne, fiecare după puterile lui, pentru a sa propășire.

Parafrazându-l pe arhimandritul Neofit Scriban, care într-o înflăcărată predică în favoarea unirii Moldovei cu Țara Românească, încheia apoteotic: „Între moarte și lumină, o, Moldovo, alege!”, aș spune astăzi: Între moarte și lumină – o, Românie, alege!

Arhim. Mihail Daniliuc - Schitul Vovidenia

Meniu cu bunătăţi tradiţionale – “Satul Banului”, Măgureni, Prahova

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 20 Jan 2022 10:38:04 GMT

Situat la 80 km de București, "Satul Banului" Guesthouse a reușit să recreeze o gospodărie moșnenească, adaptată confortului zilelor noastre. Peste toate se adaugă parfumul simplităţii vieţii de la ţară, gusturile gastronomiei locale și pitorescul zărilor împădurite ce se deschid din curtea pensiunii. Regăsirea autenticităţii, tihna și redescoperirea ospitalităţii românești – așa își vor începe turiștii sejurul, de cum vor trece pragul Casei de oaspeţi “Satul Banului”, situată pe pitoreasca vale a Proviţei.

Meniu cu bunătăţi tradiţionale – “Satul Banului”, Măgureni, Prahova

Mic dejun:

- papară;

- mamaligă coaptă pe plită cu magiun de prune și nuci;

- platou cu piept copt de porc, șuncă de casă, cârnaţi de casă;

- zacuscă de casă;

- unt din putinei, brânză maturată de capră din sat.

Prânz:

- Supe/ciorbe : ciorbă de dovleac, ciorbă de fasole cu gutuie, ciorbă cu afumătură și zdrenţe de ou, ciorbă de porc cu zeamă de varză;

- Fel principal : friptură de porc la cuptor cu mămăligă pe pat de fructe, ceapă ca la Câmpina, tocăniţă de gutui cu carne afumată, tocană de curcan cu stafide și bere neagră, mamaliga coapta pe plită cu brânzioară și maghiran.

- Desert: tăbârcă (dovleac copt în lapte), plăcintă de dovleac cu prune lojnite, pasat cu peltea de coarne, îngheţată sobol, tort de clătite cu magiun și frișcă.

Cină:

- Antreu: bruschete de mămăligă cu jumări și cu ciuperci, salată de dovleac cu telemea și curmale, vinete umplute;

- Fel principal: ceafă de porc umplută cu prune lojnite, păstrăv pe crenguţe de brad, sarmale în foi de viţă, raţă pe varză cu mămăligă;

- Desert: gogoși cu dulceaţă de casă, plăcintă cu brânză, cozonac, plăcintă cu mere;

Satul Banului, Magureni, Prahova

https://satulbanului.ro

0758 997 997

0244 384 731

contact@satulbanului.ro

Farmecul iernii in Basarabia

Thu, 20 Jan 2022 10:19:38 GMT

Nistrul, fiind un fluviu adânc și puternic, arareori îngheață. Când ninsorile îi îmbracă malurile, iar păsările cerului coboară pe oglinda apelor sinilii-verzui, peisajul devine de basm. În imagine: Nistrul, pe timp de iarnă, în apropiere de Dubăsari.

Satele basarabene au partea lor de farmec în orice anotimp, dar majoritatea dintre ele, când ninsorile blânde nu contenesc trei-patru zile la rând, par file din poveștile lui Ion Creangă. Bucuria copiilor e fără margini, iar moș Crăciun uită de datoria lui și se duce cu droaia de micuți la săniuș.

În imagine: satul Trebujeni, din ținutul Orhei, în așteptarea colindătorilor.

Codrii din centrul Basarabiei, mai păstrează în ei podoaba de secole și arată superb, când se înveșmântează în albul imaculat al ninsorilor. La Călărași sau Lăpușna, la Șoldănești sau la Zloți, la Thigeci sau la Rediul Vechi, codrii acoperiți cu marama albă, așteaptă „saniile cu zurgălăi” și reîmprospătarea anilor.

Text și foto: Alecu Reniţă

https://www.natura.md/

Premiile “Margareta de Aur” – ediţia a XVII-a

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 10 Jan 2022 09:14:19 GMT

Revista “Vacanţe la ţară” și ANTREC România continuă tradiţia anilor precedenţi, decernând premiile “Margareta de Aur” .

În cadrul celei de-a XVII-a ediţii am ales să premiem pe lângă proprietarii de pensiuni și profesioniști în turism, meșteri populari, Puncte Gastronomice Locale, Asociaţii și Organizaţii – oameni și povești care unite definesc ospitalitatea unei destinaţii turistice. Toţi ne-au surprins plăcut cu activitatea lor, prin calitatea serviciilor oferite şi, mai ales, am apreciat în urma propunerilor colegilor din teritoriu, elementele de noutate - atât de căutate şi lăudate de turişti.

Marele Premiu

- “Satul Banului” GuestHouse, Măgureni, Prahova

Tradiţie locală

- Pensiunea “Casa Râșnoveană” , Râșnov, Brașov;

- Pensiunea “Bâtca Tisei” , Șaru Dornei, Suceava;

- Pensiunea “Căsuţa din povești” , Dorna-Arini, Suceava;

- Puiu Severina – “Lada de Zestre” – Cabana Moșneagului, Fundata – Broderii și decoraţiuni tradiţionale –

- Aura Cășaru – Căsuţa “Zestrea Bisoceană” – Ateliere meșteșugărești și activităţi în Bisoca, Buzău;

Gastronomie și Puncte Gastronomice Locale:

- Pensiunea “Casa Butnarului” , Geoagiu de Sus, Alba;

- Pensiunea “Brandenberg”, Bran, Brașov;

- Restaurantul “Bran Parc”, Bran, Brașov;

- Hilde's Residence - Gura Humorului, Suceava;

- Punctul Gastronomic Local “La Elena din Deal”, Tiha-Bârgăului, Bistriţa-Năsăud;

- Punctul Gastronomic Local “Maria Bidian ” – Bistriţa-Bârgăului, Bistriţa-Năsăud ;

- Punctul Gastronomic Local "Stâna turistică Măgura" - Dorna Cândrenilor, Suceava;

- Punctul Gastronomic Local “Casa VLC”, Bilbor, Harghita;

- Punctulul Gastronomic Local “LuciAna Densuș” , Densuș, Hunedoara;

Cea mai frumoasă gradină:

- Pensiunea “Chez-Marie”, Brateș, Neamţ;

- Pensiunea “Orizont”, Fărcașa, Neamţ;

- Pensiunea turistică “Sânziana”, Călimănești-Căciulata-Cozia, Vâlcea.

Experienţe de vacanţă şi agrement:

- Pensiunea “Retezat”, Rîu de Mori, Hunedoara – poartă spre drumeţii și turism activ în Parcul Naţional Retezat;

- Pensiunea “Steaua Dunării”, Eșelniţa, Mehedinţi – croaziere pe Dunăre, Cazanele Dunării;

- Pensiunea "Casa Luș" , Panaci, Suceava – plimbări cu sania trasă de cai, propuneri trasee tematice în zonă, drumeţii la stână;

- Casa “Crescătoria de cerbi Dârmoxa” - Cabana “Glasul cerbului” , sat Dârmoxa, Broșteni, Suceava – observator în vârf de munte pentru urmărirea faunei specific;

- Pensiunea “Cris” - Dorna Arini, judetul Suceava – spaţii de relaxare, piscină-n aer liber în mijlocul naturii, teren de tenis.

- “Domeniul Dornei”, Dorna-Arini – Facilităţi și servicii spa: saune umedă/uscată, bazin interior, hidromasaj, centru fitness, lac privat și spaţii de relaxare în natură;

- Pensiunea "La Bella Vista" - sat Poiana Negrii, comuna Dorna Cândrenilor, Suceava – pescuit de agrement, servicii spa (salină, sauna uscată/umedă, piscină, ciubăr, sală fitness)

- Pensiunea agroturistică “Ţara Fagilor”, Mitocu Dragomirnei, Suceava – trasee tematice și exursii de tip turism lent și responsabil, activităţi pentru copii, excursii pe bicicletă.

- “Conacul dintre vii” , Urlaţi, Prahova – programe turistice de degustare și prezentare de vinuri, șampanie și distilate.

- Endre Lucian Molnar – Aeroclubul Drobeta - Plimbări cu avionul în zona Cazanelor Dunării, Mehedinţi

Festivaluri şi Evenimente

- Nicoleta Grancea și comunitatea din Veneţia Făgărașului , Brașov – Brunchuri tradiţionale - “ Brunch în Ţara Făgăraşului ”;

Premii speciale – Campanii și Activităţi

- Premiu Special - Centrul de Informare și Promovare Turistică Dâmbovicioara – Raluca Busioc: Sărbători tradiţionale transformate în programe pentru turiști: “Ziua Iei la Dâmbovicioara”, “MărIE în Ie”, “Șezătoare de 1 Decembrie – Marea Unire cu tradiţia” etc.

- Premiu Special - Agenţia Naţională a Zonei Montane, Vatra Dornei, Suceava - Programul de formare: "Cursuri destinate persoanelor care deservesc Punctele Gastronomice Locale (PGL).

- Premiu Special – Asociaţia EcoTic – “Campanii pentru un mediu mai curat”.

Felicitări tuturor câștigătorilor!

Iarna pe cărări pitorești din Carpaţi

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 23 Dec 2021 09:27:51 GMT

În anotimpul rece, conduși inclusiv de nostalgia zăpezilor care îmbracă în alb natura, turiștii aleg vacanţe, în special în destinaţiile montane. Ne bucură să vedem că drumeţiile sunt promovate de proprietarii de structuri turistice și iată, că iarna, este un anotimp tocmai bun pentru a descoperi frumuseţea naturii pe cărările montane.

Vă recomandăm trei exemple de drumeţii spre cabane și locuri pitorești din Carpaţii Meridionali: Munţii Făgăraș – Cabana Valea Sâmbetei , Munţii Bucegi – Cabana Diham , Munţii Piatra Craiului – Șaua Joaca . Sunt drumeţii pe trasee marcate, de dificultate moderată în anotimpul rece, accesibile turiștilor cu un echipament adecvat.

Ferestre spre înalturi – Cabana Valea Sâmbetei, Făgăraș – 1401 m

Loc de popas spre acoperișul României, Cabana Valea Sâmbetei este una dintre cele mai reprezentative cabane montane din România, reper pentru istoria adăposturilor tradiţionale munţilor Carpaţi. Gazda, Nae Zdrăilă, fost cabanier al cabanei Mălăieşti din munţii Bucegi, om cu vechime în tot ce înseamnă ospitalitatea montană abia așteaptă să vă spună la un pahar de ceai cu rom povești montane. Fiind poziţionată în partea estică a Făgăraşului, cabana face legătura între zona alpină a masivului şi cunoscuta staţiune climaterică Sâmbăta de Sus.

Pentru a ajunge la Cabana Valea Sâmbetei turiștii vor urma traseul marcat cu triunghi roşu ce porneşte din DN1 din satul Sâmbăta de Sus. În prima porţiune se identifică cu drumul de asfalt către Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta . În dreptul indicatorului turistic vom continua în urcare ușoară, 4 km pe drum forestier, urmărind cursul pârâului Valea Sâmbetei, depăşind câteva cabane silvice şi păstrăvării. De la intersecţia cu Mănăstirea Sâmbăta şi pâna la cabană timpul aproximat este de maximum 3h. Croindu-ne paşii prin pădurea de foioase şi conifere, în ultima porţiune a traseului vom ieşi într-o vastă zona alpină, zările deschizându-se către amfiteatrul de piatră al Făgăraşului şi către frumoasa cabană de lemn.

De la Cabana Valea Sâmbetei turiştii experimentaţi pot continua traseul către Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m) – 2h, marcaj triunghi roşu.

Nostalgii și povești montane – Cabana Diham, Bucegi – 1302 m –

O drumeţie extrem de pitorească în sezonul rece este cea spre Cabana Diham , pornind din apropierea Pârului Rece, cu acces din DN73A. Traseul recomandat inclusiv familiilor cu copii, cu echipament corespunzători de iarnă, poate fi parcurs fie pe serpentinele drumului forestier pe la Complexul Forban (fosta Cabana Steaua) , fie pe poteca marcată prin pădure, în funcţie de starea zăpezii, urmărind marcajul bandă albastră, urmat de triunghi roșu, galben sau albastru – din intersecţia cu unitatea militară.

Timp de 2 ore turiștii vor savura frumuseţea pădurii de brad îmbracătă în alb, pe un drum ce ne va conduce spre Cabana Diham, cabană-simbol a Carpaţilor Românești ridicată în anul 1934

Zările se deschid fie spre înâlţimile Postăvarului și masivului Piatra Mare, cât și spre crestele Bucegilor – Colţii Morarilor, Creasta Bucșoiului, Valea Mălăiești etc.

La cabană ne va aștepta “Mama Oara”, a cărei viaţă se identifică cu istoria Cabanei Diham. În acest an se împlinesc 42 de ani de când Cabana Diham înseamnă “acasă” pentru “Mama Oara”, fiind cabanieră aici începând cu anul 1979 – cel mai longeviv cabanier din Carpaţi.

Şaua Joaca – Zări deschise spre creasta Pietrei Craiului – 1436 m

Un traseu recomandat pentru turişti (ideal pentru familiile cu copii) care doresc să vadă şi farmecul iernii în satele de munte Peştera şi Măgura, comuna Moieciu dar şi sălbăticia munţilor Piatra Craiului este cel spre Şaua Joaca şi zona „La Table” - important nod de trasee din Piatra Craiului.

Până în satul Peștera se poate ajunge cu mașina până la Pensiunile Nobilis sau Casa Folea, de unde traseul pornește pe uliţă, urmărind marcajul cruce roșie. Din acest punct, timp de 1h și 15 min, șerpuim printre odăi tradiţionale, până când vom intra în zona de păduri, după care în aproximativ 40 de minute vom ajunge în trecătoarea “Șaua Joaca”. Locul extrem de pitoresc, îndeamnă la popas și-n zilele senine oferă panorame spectaculoase asupra crestei Pietrei Craiului și a vârfului La Om - 2.238 m . În lunile de primăvară, Şaua Joaca devine un Rai al brânduşelor care îmbracă în haine mov întreaga poiana alpină.

Vă invităm să descoperiţi la pas sălbăticia și pitorescul munţilor României și, mai ales, să respectăm frumuseţea acestora.

Text si fotografii: Cristian-Alexandru Catana

Pensiunea Ancuţa, Botiza, Maramureş

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 23 Dec 2021 07:02:27 GMT

Maramureșul este una dintre destinaţiile preferate în perioada Sărbătorilor de iarnă. Punct de plecare către tot ce-nseamnă Maramureşul de poveste și datinile acestei perioade, comuna Botiza este un loc reprezentativ pentru autenticul românesc. Loc unde natura, istoria şi tradiţiile se prind în horă, localitatea aflată la poalele munţilor Ţibleş îşi aşteaptă turiştii cu alaiuri de colindători, bunătăţi gastronomice tentante și cu ospitalitatea-i caracteristică.

Şi cum îi şade bine unei zone pitoreşti, pensiunea Ancuţa din Botiza face cinste locurilor, fiind un etalon al ospitalităţii şi conservării specificului local, fie că vorbim de port popular, ritualuri, arhitectură locală sau gastronomie. Ori acestea sunt abia câteva dintre ingredientele pe care le cuprinde un sejur ales în această locaţie. Și nu numai iarna!

Pensiunea Ancuţa – ospitalitate cu specific maramureşean

Pensiunea Ancuţa pune la dispoziţia turiştilor 24 locuri de cazare, dispuse in 3 corpuri .

De asemenea, parterul uneia dintre clădiri este deservit de o sală de mese unde turiştii pot savura bunătăţile cu specific maramureşean pregătite de proprietari.

Oaspeţii se pot relaxa şi ospăta în foişorul de lemn, aflat în curtea generoasă care mai dispune şi de loc de joacă pentru copii şi de spaţii de relaxare.

De cum vor trece pragul pensiunii maramureşene, care de fapt este vechea casă de peste 140 de ani, restaurată … turiştii vor descoperi poveştile lăzilor de zestre - “rudelor” cum le zic localnicii. Acestea au fost păstrate cu sfinţenie de proprietari, tocmai ca turiştii să asimileze şi mai bine autenticitatea locurilor. Mai mult decât atât, turişti vor admira un veritabil muzeu etnografic cu exponate precum: covoare specifce zonei, costume populare, ştergare, perne decorative, obiecte de cermaică şi de lemn

Activităţi și program Sărbători de Iarnă la Casa Ancuţei, Botiza.

- Primirea tradiţională a turiștilor – aperitive de casă, horincă, afinată ţuică fiartă, vin fiert, prăjituri de casă..

- Tăiatul porcului în Ajun și ‘Pomana porcului” – gătit la ceaun în aer liber;

- Pregătire meniu pentru masa tradiţională de Crăciun: Tobă, ruladă de porc, piftie, Caltaboș și Calbaș din măruntaie, pateu de ficat – turiștii pot găti alături de gazde.

- Primirea cetelor de colindători; Cetele cu copii mici în prânzul zilei de Ajun; după 12.00 noaptea primirea cetelor de feciori și fete și-n zorii zilei de Crăciun, cetele de bătrâni. Acestora li se dau și colăcei preparaţi pe vatră, special pentru a fi dăruiţi.

- Tradiţia Stolnicului maramureșean – Colacul se pune pe masa unde se primesc colindătorii în gospodărie. Stolnicul se așează pe un prosop traditional. În mijlocul stolnicului se pune o sticlă de horincă de unde vor fi cinstite cetele de colindători, o crengută de postan (conifer) cu aţă roșie și albă – simbolizând dragostea și dreptatea. Colacul se ţine pe masă până la trecerea Sărbătorilor după Sfântul Ion.

- D imineaţa de Crăciun: Participare la Slujbă cu turiștii îmbrăcaţi în port traditional. După slujbă turiștii pot asista la Căminul Cultural la “Viflaim” – o piesa de teatru popular simbolizând apariţia păstorilor și magilor ce prevestesc nașterea lui Iisus.

Bunătăţile de Sărbători sunt completate cu: ciorbă de perișoare, zeamă acră, ciorbă ţărănească, sarmale cu carne și păsat, friptură de porc cu piure de cartofi, cozonaci cu nucă, pâine de mălai, prăjituri de casă cu miere, prăjitură “Albă ca Zăpada”, prăjituri cu gem și fructe de pădure, plăcinte, gogoși, cornuleţe.

A două zi de Crăciun – Mers la Biserică și Seară tradiţională cu joc și ceteră.

A treia zi de Crăciun – Festival de Datini și Tradiţii în Sighetu Marmaţiei unde se întâlnesc localnicii veniţi din toate colţurile Maramureșului pentru a oferi reprezentaţii de obiceiuri specifice.

Pensiunea Ancuţa

Str. Valea Sasului nr. 222,

Comuna Botiza, sat Botiza,

Maramureş

http://www.cazarebotiza.ro/

cazarebotiza.ro@gmail.com

Sărbătoarea Crăciunului înseamnă Hristos întrupat

Thu, 23 Dec 2021 06:50:17 GMT

Ne apropiem de marea sărbătoare a Nașterii Domnului, ce ne mângâie sufletele în aste vremi zbuciumate ce le traversăm, îngrijorate de noua pandemie, dar și tulburate de curentele secularizante contemporane. De aceea, la popasul sărbătoresc, voiesc a mă adăuga păstorilor din Betleem, care au avut bucuria să primească vestea cea bună a Nașterii Mântuitorului; odată cu ei, vă îndemn, prin rândurile de faţă: „să mergem până la Betleem și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut Domnul” (Luca 2, 15). Să mergem la peșteră, spun, pentru a ne întări credința, făcând mai vie mărturisirea în sufletele noastre, căci, din păcate, lumea a devenit extrem de apatică, din pricina unei flagel care distruge nemilos credința în Hristos. Un accentuat indiferentism religios, desacralizarea acerbă a sărbătorilor sfinte – toate la un loc se căznesc, parcă, să-L alunge pe Domnul Hristos din viața omenirii de astăzi.

Unei asemenea crunte îndârjiri, Dumnezeu-Copilul îi răspunde cu dragoste. Nu a încetat să ne iubească, să-Și dorească a ne mântui căci, din fericire, încă mai sunt mulți creștini ce-și petrec frumos viața în Hristos. Pentru ei, dar și pentru ceilalți: răzvrătiții, încremeniții duhovnicește, Domnul totuși vine! Vine să Se nască tainic în Betleem, iar duhovnicește în sufletele celor ce și le-au pregătit ca pe nişte curate, luminate peșteri, unde Pruncul Sfânt Se va sălășlui încă un an.

Osteniți de corvoada grijilor de peste an, ne pregătim, așadar, de marea întâlnire cu Fiul lui Dumnezeu, Care va deveni Fiu al Fecioarei Maria. Evenimentul, unic în istoria umanității, a generat sărbătoarea numită obişnuit „Crăciun”. Nu împodobirea bradului, nu ritualurile bogate – uneori exacerbate – ale tăierii porcului la „Ignat”, nu venirea „Moșului Crăciun” proslăvim, ci Nașterea Domnului, înnomerirea Celui veșnic de zile, Hristos Împăratul, Creatorul Universului. Acest aspect al sărbătorii trebuie să-l avem în vedere în primul rând. Subliniez ideea, deoarece nu toți acordă importanța cuvenită semnificației spirituale a serbării, insistând în mod păgubitor doar pe latura „Martei”: grija unei mese îmbelșugate, a bradului împodobit, a sosirii Moșului Crăciun ori altele asemenea. Se pare că nu așa cinsteau ziua înaintașii noștri.

Ca să ne limpezim în această privință, vă lansez o provocare: să ne imaginăm în casa lui Ștefan cel Mare și Sfânt ori în cea a jertfelnicul domn Brâncoveanu Constantin. Cum credeți că au serbat ei Crăciunul? Copiii lor au avut parte oare de feericul brad, ornat cu zeci de podoabe strălucitoare? Nici vorbă! La români, primul brad a fost împodobit în 1866, în casa lui Carol I. Se înțelege că tradiția provenea din Apus. Nici „venirea Moșului Crăciun” nu o putem certifica în acei ani: obiceiul a apărut târziu, abia prin secolul al XIX-lea, în America, de acolo preluându-se și adaptându-se în aproape întreaga lumea creștină. Nici denumirea generică de „Crăciun” nu se cunoştea pe-atunci. Grigore Ureche pomeneşte într-o cronică nu de sărbătoarea Crăciunului, ci de a „Născutului”. La fel, Sfântul Ierarh Dosoftei, în cartea Despre viața și petrecerea sfinților, amintește de ziua Născutului Domnului Hristos. Termenul folosit în prezent pentru sărbătoarea Nașterii Domnului are, se pare, origine apuseană recentă, intrând în limbajul eclesiastic, dar nu numai, după sec al XVIII-lea. Oare ce Crăciun o fi fost, fără brad, fără „Moșul” darnic, care, uneori, nu se dovedeşte destul de generos cu toți copiii, din moment ce o sumedenie dintre ei suferă de foame ori de frig? Deși lipsit de fastul actual, de milioanele de beculețe aprinse în bradul licărind, Crăciunul acelor timpuri se arăta mult mai luminos, mai bogat decât astăzi. De ce? Fiindcă oamenii, căutându-L în primul rând pe Domnul, îşi împodobeau sufletele. Hristos-Pruncul Se afla în centrul sărbătorii, ca Lumină care luminează tuturor. De ziua „Născutului”, Hristos însemna totul.

Cu nădejdea nezdruncinată că vom cinsti cum se cuvinte sărbătoarea Născutului, vă fac poftire să priviți cu atenție icoana Nașterii Pruncului Sfânt, ca să-L vedeți, dincolo de culori, execuție și stil, pe Însuşi Iisus, Dumnezeu prezent în istoria şi în viaţa noastră, în familia din Betleem, dar şi în familiile noastre, în bisericile unde ne adunăm să proslăvim sfânta Sa Naştere, dar și în inimile celor ce-l așteptă cu necurmate nădejdi de mai bine.

Arhim. Mihail Daniliuc – Schitul Vovidenia, Neamţ

Colţuri „instagramabile” și puncte belvedere

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 17 Nov 2021 09:25:12 GMT

Pe reţelele sociale, în presa scrisă, cataloage și flyere cu oferte turistice apar din ce în ce mai mult locaţii pe care le recunoaștem cu ușurinţă datorită unor detalii fotografiate, create fix cu acest scop - de a deveni emblematice, populare, etalon... ”instagramabile ” cum s-ar zice în vremurile noastre. Este un lucru pe care-l apreciez, o dovada de adaptare și un instrument foarte bun de promovare pentru locaţia respectivă.

Denumirea pensiunii scrisă într-un mod inedit și amplasată pe un fundal/peisaj „pozabil”, o amenajare interioară (șemineu rustic, decoraţiuni tradiţionale, picturi de pereţi, broderii personalizate), spaţii de relaxare sau facilităţi inedite de agrement, panouri speciale pentru ca turiștii să se pozeze cu ele – sunt câteva dintre ideile care au devenit din ce în ce mai populare și...rezultatele se văd.

Drept exemple: Pensiunea „Plai cu Dor” și „Odăi din Plai” din Fundata : „Plai cu Dor” scris din bucăţi decorative de lemn având ca fundal spectaculoasa creastă a Bucegilor. Și tot acolo, noile cazări inedite în genul căsuţelor de hobbit au devenit extrem de distribuite pe Facebook, Instagram dar și în articole de presă. Felicitări, tânărului antreprenor Bogdan Cojanu pentru ideile originale!

În cadrul „ Festivalului Cârnaţilor de Pleșcoi”, Pensiunea Casa Matei din Berca a distribuit tricouri personalizate cu evenimentul dar și cu logo-ul pensiunii, cât și amenajarea unui panou fotografic cu mascotele festivalului – devenind rapid un loc foarte pozat și postat.

La „Complex Cetate” din Băile Balvanyos turiștii își pot introduce capul într-un panou fotografic pentru cupluri – apărând astfel în port tradiţional zonei respective. Totodată, în curtea pensiunii masa și scaunele decorative de peste 3 m au devenit foarte populare în fotografiile turiștilor.

„ Amfiteatrul Transilvania” din Moieciu a ales să amplaseze un leagăn pe un fundal panoramic excepţional – crestele Bucegilor și Pietrei Craiului – devenind viral în social-media.

Sperăm că și de acum înainte să fim impresionaţi de originalitatea unor astfel de detalii ce promovează într-un mod plăcut farmecul pensiunilor și locurilor specifice turismului rural românesc.

Cristian-Alexandru Catană

redactor-șef

Săptămana Culturii la Vorona

Wed, 17 Nov 2021 07:28:04 GMT

La aproximativ 21 de km, de municipiul Botoşani, se află una dintre cele mai frumoase aşezări rurale din România, comuna Vorona.

Vorona este în același timp o comunitate cu oameni vrednici, care și-au făurit o cultură și o spiritualitate profund românească dar și cu note de originalitate așa cum se observă în arhitectura satelor, în organizarea locuințelor și gospodăriilor, în bogăția portului popular, în frumusețea și diversitatea obiceiurilor, cântecelor și meșteșugurilor populare, în bogăția tradițiilor și obiceiurilor de peste an, în evenimentele de viață comunitară cu tradție multiseculară precum Hramul Mănăstirii Vorona și Festivalul folcloric ,,Serbările Pădurii’’ care valorifică de fapt străvechea tradiție a horei țărănești.

Această sintagmă de pe programul,, Săptămanii Culturii la Vorona’ ’ care se organizează în fiecare an la început de septembrie, sintetizează o minunată realitate. În această săptămână au loc mai multe manifestări organizate cu scopul de a pune în valoare vatra culturii botoșănene.

Manifestările au debutat vineri 3 septembrie 2021 la Centrul de Infomare Turistică cu tema privind dezbaterea " Modalităților de promovare ale comorilor de spiritualitate românească de la Vorona ” - prezentarea monografiei Mănăstirii Vorona - ,,Vorona, Împărătească Lavră’’ și prezentare video ,,Vorona sat cultural al României’ ’.

Au participat oficialități ai administrației locale, cadre didactice, tineri din comună și copii de la Centrul de zi ,,Speranța’’. Activitatea a continuat cu un pelerinaj la cele două mănăstiri, Mănăstirea Vorona și Sihăstria Voronei.

Totodată a avut loc și vernisarea expoziției de icoane realizate de copii participanți la a 35-a ediție a Taberei de pictură religioasă ,,Un penel pentru credință’ ’,unde participanții au învățat să picteze icoane. Este una din cele mai frumoase activități organizate cu copii, care urmărește șă cultive talentul și predispozițiile multor copii și să-i apropie de valorile credinței strămoșești, de valorile artei religioase, de valori autentice românești.

În cadrul evenimentului , ,Nunta de aur’’ au fost sărbătorite cele 15 cupluri care au împlinit 50 de ani de la căsătorie . La biserica ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena’’ din parohia Vorona Centru s-a desfășurat un tedeum-rugăciune de mulțumire pentru sănătate, longevitate și împliniri, oficiat de un sobor de preoți. Sărbătoriții au primit din partea administrației locale diplome, cadouri și flori. Evenimentul s-a încheiat cu un program artistic dedicat lor, prezentat de nepoți și strănepoți ai acestora.

Evenimentul a continuat în ziua de 4 septembrie la biserica ,,Sființii Arhangheli Mihail și Gavril’’ din satul Poiana, comuna Vorona, unde a fost organizat anul acesta concursul de bătut toaca ,,Toaca Trâmbița Îngerilor’ ’. Au participat copii din cele 10 parohii ale comunei noastre, dar și din parohiile vecine, inclusiv Dumbrăveni, Suceava și Pârcovaci, Iași.

A treia zi de sărbătoare a comunei Vorona a fost marcată de dezbaterea despre digitalizare ca oportunitate sau condiție a modernizării și eficientizării activităților în toate domeniile, în acord cu cerințele dezvoltării europene. Au urmat alte două evenimente mult așteptate atât de cei mici cât și de cei mari : EXPO – ZOO , ediția a XV a - expoziție de animale, unde fermierii locali și copii și-au expus cele mai frumoase exemplare de animale și păsări. Aceasta a fost organizată de Primărie și Consiliul Local în colaborare cu GAL „Valea Siretului de Sus”. Au fost acordate și premii pentru cele mai frumoase și productive animale, în baza unor evaluări efectuate la fața locului de o comisie de specialitate, s-a ascultat muzică populară și s-a făcut comerț ca în orice zi de târg.

În ziua de 7 septembrie s-a desfășurat și festivalul-concurs de interpretare vocală și instrumentală de muzică populară pentru copii și tineri interpreți ”Moștenite din Bătrâni” - ajuns şi el la a 37-a ediţie. Festivalul are ca scop valorificarea bogatelor tradiţii ale muzicii populare vocale şi instrumentale din zonă, descoperirea şi promovarea tinerelor talente în interpretarea muzicii populare şi cultivarea la copii şi tineri a sentimentului de preţuire pentru comorile nepreţuite ale muzicii populare tradiţionale. Au participat copii și tineri între 6-18 ani din Vorona, din județ și din alte județe. Participanții au fost acompaniați de orchestra ,,Mugurelul’’ din Dorohoi, dirijată de prof. Marcel Dupu . În încheierea festivalului spectatorii au fost încântați de melodiile ,, Fetelor din Botoșani’’.

Toate aceste activități din săptămâna culturii la Vorona au ca scop principal să atragă atenția oamenilor din comună și din zonă să-i pregătească sufletește și spiritual penru cea mai frumoasă, înălțătoare și prețuită sărbătoare de peste an din viața locuitorilor satelor din comuna Vorona, dar și din toată zona înconjurătoare.

Este vorba de sărbătoare de pe 8 septembrie ,, Nașterea Maicii Domnului’’. În această zi de veacuri la mănăstirea Vorona are loc liturghia de hram, pentru că mănăstirea își sărbătorește hramul în această zi. Bucuria sărbătorii a fost întregită de săvârșirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei și de către un sobor de preoți.

Conform tradiţiei, credincioşii prezenţi la hramul Voronei s-au închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a fost scoasă din Sfântul Altar al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” şi aşezată în curtea mănăstirii, precum şi în cele trei sfinte locaşuri: Biserica „Naşterea Maicii Domnului”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”.

Tot potrivit tradiției în această măreață sărbătoare după încheierea liturghiei de hram, în poiana din apropierea mănăstirii a avut loc cea de a 46-a ediție a festivalului internațional de folclor ,,Serbările Pădurii’ , o adevarată nedeie cu o mare valoare etnofolclorică și turistică pentru că împreună cu hramul Mănăstirii Vorona se constituie într-un adevarat eveniment de peste an la care participă un mare numar de oameni de toate vârstele din zonă și din localitățile vecine și chiar din zone îndepărtate. Festivalul Folcloric Internațional “Serbările Pădurii’’ are ca obiectiv promovarea celor mai frumoase tradiții ale folclorului muzical și coregrafic, ale portului și meșteșugurilor populare dintr-o zonă etnofolclorică bogată a județului Botoșani. De asemenea urmărește și promovarea artiștilor, formațiilor artistice și a meșterilor din zonă, stimularea competiței pentru creșterea calitativă a acestora prin schimbul de experiență pe care îl generează fiecare ediție, la festival fiind invitați formații și artiști dintre cei mai valoroși. A fost inițiat în 1974 pentru a continua tradiția horei țărănești.

În cadrul festivalului au fost prezenți și anul acesta Ansamblul Artistic,,Ciprian Porumbescu’’, Suceava, formații și grupuri folclorice din Vorona, Tudora, Maramureș și Cubolta-Republica Moldova (comună înfrățită cu comuna Vorona) , artiști redutabili precum Ion Paladi, Margareta Clipa, Ionuț Langa, Constantin Bahrin și Dan Doboș.

Seara de miercuri s-a încheiat cu un concert de muzică pentru tineret,oferită de Etno și Leya D.

Ultimul eveniment din aceast pachet cultural al ,,Săptămânii Culturii la Vorona’’ a fost cel de la Mănăstirea „Sihăstria Voronei” unde a avut loc Sfânta Liturghie de Hram oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. În cadrul Sfintei Liturghii de Hram starețului mănăstiri i s-a acordat titlul de arhimandrit.

Aici în această frumoasă mănăstire pelerinii s-au închinat la moaștele Sfântului Cuvios Onufrie de la Sihăstria Voronei. Ziua de 9 septembrie este închinată pomenirii sfântului, deoarece în anul 2005 a avut loc slujba de canonizare. Tot atunci biserica Mănăstirii Sihăstria Voronei a primit ca hram principal sărbătoarea Sf. Cuvios Onufrie. Aici se află o altă comoară de neprețuit, respectiv o icoană unicat în iconografia ortodoxă, pentru că Maica Domnului este pictată cu pruncul Iisus de mână, altfel decât în toate celelalte icoane.

Pelerinajul credincioșilor a continuat la peștera sfîntului, aflată la 1,5 km de mănăstire, într-un cadru mirific.

Prin toate manifestările organizate în fiecare an la Vorona, administrația locală, împreună cu școala, biserica și alți parteneri, este implicată într-un demers responsabil și perseverent de păstrare și valorificare a tradițiilor valoroase moștenite ca mijloc de afirmare a identității proprii.

Vă invităm să vizitați Vorona, unde veți descoperi locuri minunate, numeroase obiective turistice, tradiții și obiceiuri străbune, meșteri populari și modul lor de a transpune în prezent meserii de odinioară.

Text: Ramona Pancu

Centrul de Informare Turistică

Răvăşitul Oilor şi Festivalul Brânzei şi Pastramei la Bran

Wed, 17 Nov 2021 07:02:27 GMT

Tradiţia organizării evenimentului "Răvășitul Oilor – Festivalul Brânzei și Pastramei" a mers mai departe!

În perioada 17 -19 Septembrie vizitatorii au avut prilejul de a gusta din roadele toamnei, de a admira datinile agropastorale și a savura bunătățile specifice zonei Bran-Moieciu-Fundata.

Într-un cadru pitoresc când pădurile se îmbracă în culori şi când ciobanii îşi coboară oile de la stânele din înaltul munţilor, are loc pe Platoul “Inima Reginei” din Bran o veritabilă sărbătoare câmpenească.

Evenimentul organizat de Primăria din Bran și Asociaţia Crescătorilor de Animale din zona Bran și promovat de ANTREC și asociaţiile locale s-a bucurat de un veritabil succes.

Timp de 3 zile, persoane iubitoare de natură, de petreceri tradiţionale câmpeneşti, oameni care şţiu să aprecieze savoarea gastronomiei locale și autenticitatea s-au bucurat de roadele și gusturile toamnei, într-o zonă etalon pentru agroturismul românesc.

Participanţii au apreciat și expoziţiile de animale, unde au fost prezentate exemplare de ovine, bovine, cabaline, precum şi o paradă a blănoşilor câini ciobăneşti.

Pe lângă standurile special amenajate de unde turiştii puteau cumpăra brânzeturi, pastramă, bulz şi multe alte bunătăţi tradiţionale provenite din gospodărille localnicilor , la mare căutare au fost şi standurile meşterilor populari care şi-au expus pe toată durata manifestărilor rezultatele dibăciei lor. Astfel, vizitatorii au putut admira şi achiziţiona obiecte de ceramică, porturi populare, ţesături, blănuri, sculpturi şi multe altele.

Întreaga atmosferă de sărbătoare a fost întreţinută de ansamblurile de cântece şi dansuri populare prezente la acest eveniment.

“Sunt bucuros să duc mai departe, de la predecesorii mei, acum în calitate de primar al Branului acest festival devenit tradiţie. Reprezint o comunitate care face cinste autenticităţii românești, oameni harnici care se reunesc la “Răvășitul Oilor” să arate de ce zona Bran-Moieciu-Fundata reprezintă un etalon al producătorilor de brânză și lapte din ţară. Pentru mine emoţia este cu atât mai mare cu cât particip la astfel de festivaluri încă de la vârsta de 10 ani. “Răvășitul Oilor” este o manifestare cu istorie, organizată pentru prima data în 1968. Cu trecerea anilor evenimentul a fost completat în forma sa de astăzi cu “Festivalul Brânzei și al Pastramei”. Invităm turiștii să descopere ospitalitatea Branului, să guste din preparatele noastre și să se bucure de natură și tradiţii în comunitatea noastră ”, declară Cosmin Feroiu, primarul localităţii Bran.

Evenimentul a fost deschis de domnul Adrian Veștea – președinte Consilul Judeţean Brașov.

Tradiţia Răvășitului Oilor la Bran

Dacă dăm filele timpului înapoi, atunci când păstoritul era activitatea de bază a acestor locuri, vedem cum tradiţia nascută atunci se păstrează chiar şi astăzi, astăzi când “Răvăşitul oilor” marchează încheierea anului pastoral. E vremea când această tradiţie tomnatică adună oile de la stânele din munţi, iar vrednicii ciobani le conduc agale spre sate. Odată coborâţi, va avea loc răvăşitul, în urma căruia fiecare proprietar îşi va primi înapoi oile trimise la stână şi produsele specifice – brânză, urdă, caș etc., conform tocmelii cu ciobanii.

Pe lângă aceste obiceiuri, întreaga atmosferă capată o notă emoţionantă, acest coborât al oilor de la munte reprezentând şi momentul când ciobanii îşi reîntâlnesc familia şi prietenii. Pe chipurile lor arse de soare şi bătute de vânt se poate citi dorul sfântului cămin dar şi mândria obţinerii unor brânzeturi delicioase.

“Satul Banului”, Măgureni – Ospitalitate, tihnă, autenticitate

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 09 Nov 2021 11:17:51 GMT

Regăsirea autenticităţii și redescoperirea ospitalităţii românești – așa își vor începe turiștii sejurul, de cum vor trece pragul Casei de oaspeţi “Satul Banului”.

Punte între “atunci” și “acum”, vremurile își dau mâna pe Valea Proviţei, în Măgureni, acolo unde “Satul Banului” face cu mândrie cinste meleagurilor prahovene. Situată la 80 km de București, pensiunea a reușit să recreeze o gospodărie moșnenească, adaptată confortului zilelor noastre. Peste toate se adaugă parfumul simplităţii vieţii de la ţară, gusturile gastronomiei locale și pitorescul zărilor împădurite ce se deschid din curtea pensiunii.

Gazda, Răzvan Dobre, va explica cu răbdare și tâlc cum “Satul Banului” de astăzi este o încă o filă dintr-o istorie atât de generoasă cu aceste meleaguri muntenești. Este un loc recomandat turiștilor care știu să rezoneze cu tot ce înseamnă tihnă.

„Pe pământul moştenit de la străbunicul nostru, Ghiţa Stan Dobre, celebru cârciumar şi gestionar de parchet în zonă, am construit începând cu anul 2012 și finalizat în 2016, casa de oaspeţi „Satul Banului”. Am dorit să fie o oglindă a gospădăriilor moşnenilor de altă dată. Am apelat la tehnici din zonă, la meşteri locali, respectând stilul arhitectural popular muntenesc, folosind în mare parte materiale recuperate din casele, grajdurile, conacele şi morile din comună. În amenejarea spaţiului şi a camerelor am căutat să însufleţesc totul cu obiecte si detalii din familia noastră şi din comunitate. În camere turiştii vor descoperi repere ale vieţii bunicilor mei şi ale copilăriei mele. Am păstrăt şi recondiţionat şifonierul lor, lăzi de zestre şi obiectele de mobilier(1920), ştergare şi covoare, tablouri cusute de ele – imagini dragi cu care am copilărit. La noi copiii se joacă în iarbă, prin livadă, pe garlă. La noi copiii se joacă în căpița de fân și se catară în copaci. Avem jucării pentru toți : pietre, nisip, fân, și lemne. La noi copiii NU se dau pe tobogane de plastic și NU sar în trambulină” , ne precizează Răzvan Dobre.

Autenticitatea o subliniem prin denumirile camerelor, fiecare purtând numele şi amprenta uneia dintre maicile gazdei (străbunici): Maica Lina, Maica Floarea, Maica Lisandra, Mamaia din sus şi Mamaia de la vale.

Casa mare, Fânarul, Pătulul, “Atelierul lui Tataie” , bucătăria de vară sunt elemente gospodărești care înconjoară curtea moșnenească - armonizându-se și formând povestea ospitalităţii - spaţii ce oferă relaxare dar și cazare într-o atmosferă liniștită.

Servicii “Satul Banului”

- cazare în camere personalizate cu tradiţiile și poveștie locurilor în " Fânar ", " Pătul" și " Atelierul lui Tataie ";

- Spaţiu comun de servire a mesei în fânar, zonă de relaxare, muzică pe discuri de vinil la pick-up, şemineu rustic;

- Zone de picnic şi de servire a mesei în curtea generoasă;

- Gastronomie cu bucate tradiţionale munteneşti, cu produse din grădină şi de la producători locali;

- Brunch-uri şi evenimente în grădină.

Experienţe de vacanţă şi agrement

- Drumeţii în natură: Valea Proviţei, Râpa Şoimului, Râpa Comorii, Vârful Teiuşului( (721m, cel mai înalt punct din Satul Banului), Grota Pustnicului Anton, Cetatea Dacică Iedera;

- Vizite Culturale: Micul Trianon de la Floreşti, Conacul Pană Filipescu, Palatul Postelnicului Cantacuzino, Palatul Drăghici Cantacuzino, Casele memoriale “Ion Luca Caragiale”, “Nicolae Grigorescu”,, Castelul Iulia Haşdeu;

- Popas de suflet la: “Voroneţul Ţării Româneşti” – Biserica de la Filipeştii de Pădure, Biserica “Sfânta Treime” din Măgureni, Biserica din Călineşti, Mănăstirea Dealu.

- Offorad cultural: “Drumul Sării”, “Drumul Domniei”;

- Trasee de cicloturism și Enduro;

- Plimbări cu trăsura şi şareta, echitaţie;

- Vânătoare de bureţi;

- Program de degustări de vinuri din zona “Dealu Mare” – “ Teleleu din Cramă-n Cramă” .

Vă invităm pe Valea Proviţei, în Măgureni, Prahova să descoperiţi rostul traiului tihnit la “Satul Banului”.

Satul Banului, Magureni, Prahova

https://satulbanului.ro

0758 997 997

0244 384 731

contact@satulbanului.ro

Oferta - Meniu de Sarbatori la Hanu Ancutei, Tupilati, Neamt

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 04 Nov 2021 06:55:05 GMT

Comandă pentru acasă și pentru prieteni, bunătăți gătite cu drag la Hanu Ancuței.

Toate preparatele sunt făcute în casa, cu atenție, după rețete tradiționale păstrate cu grijă de Ancuța.

Detalii și comenzi la telefon: 0233.781.400 / 0744.548.075

Hanu Ancutei, Tupilati, Neamt este situat pe E85 pe drumul Bucuresti – Suceava la 25 km de orasul Roman si la 30 km de manastirile Neamt.

Turism și tradiţii în Ungheni, Republica Moldova

Thu, 04 Nov 2021 06:35:30 GMT

Raionul Ungheni este amplasat geografic în partea de centru-vest a Republicii Moldova, învecinându-se cu raioanele: Nisporeni, Călăraşi, Teleneşti, Sângerei şi Făleşti. În partea de vest se mărginește cu râul Prut care constituie frontiera de stat între România şi Republica Moldova, iar din anul 2007 – şi hotarul cu Uniunea Europeană. Raionul Ungheni are o suprafață de 108,3 mii hectare (49,9 mii ha – suprafaţă agricolă, 28,8 mii ha – păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 4,7 mii ha – resurse acvatice).

Ungheni este un important oraș cu statut de municipiu, fiind situat pe malul estic al Prutului, în dreptul satului omonim din România, cu care a alcătuit în trecut aceeași localitate. Prezența apei din abundență, deosebita fertilitate a solului, situația geografică specială, la răscruce de drumuri, au fost factori determinanți pentru întemeierea localității și ascensiunea regiunii Ungheni.

Ungheniul a fost dintotdeauna așezat în imediata vecinătate a unor importante căi comerciale: Marele Drum Comercial Moldovenesc și Drumul Pescarilor . Datorită așezării favorabile, s-a decis în anii '70 ai secolului XIX construcția căii ferate Chișinău – Iași, care să treacă prin Ungheni. Această construcție a impulsionat dezvoltarea mai multor localități și dezvoltarea unor noi genuri de activitate economică.

Actualmente, Ungheni este una din cele mai active regiuni din Republica Moldova, în ce privește atragerea resurselor financiare din proiecte, alocarea granturilor și investițiilor pentru dezvoltarea economiei și infrastructurii. Avantajul plasării geografice constă în căile de tranzit și vamale de ieșire spre Europa Centrală, condiții pentru dezvoltarea unei zone agricole ecologic pure.

În Ungheni funcționează una dintre cele mai active zone economice libere “Ungheni-Business” , întreprinderi cu renume precum: SA “Covoare-Ungheni”, SA “Ceramica-Ungheni”, SA “Ungheni-Vin”. Recent, a fost lansat brand-ul regiunii, cu sloganul “Unde ne conectăm”.

Târgul de produse ecologice, naturale și tradiționale, Parcul “Micul Cluj”, Ungheni

Evenimentul organizat de Consiliul Raional Ungheni, Camera de Comerţ și Industrie a Republicii Moldova – Filiala Ungheni, Primăria Ungheni și promovat de ANTREC Moldova s-a desfășurat la finele lunii August, curent, urmărind promovarea produselor locale și tradițiilor gastronomice în rândul locuitorilor din regiune cât și a vizitatorilor la eveniment. La eveniment a fost promovată și oferta turistică rurală din raionul Ungheni și alte regiuni: - Crama Mircești, s. Mircești; - Casa rurală Rândunica, din s. Rădenii Vechi; - Crama Tataru, s. Pitușca, r. Călărași.

La invitația doamnei Svetlana Lazăr – președinte ANTREC Moldova , la evenimentul din Ungheni a fost prezent domnul Mișu Chiruc – președinte executiv ANTREC România, prilej de a discuta proiecte viitoare în privința turismului și a dezvoltării parteneriatului între cele două asociații. Povestea ANTREC Moldova a început în anul 2000 când doamnele Svetlana Lazăr și Maria Stoian s-au întâlnit. Unite de pasiuni comune în valorificarea turismului rural și a tradițiilor, după modelul de succes al ANTREC în România, s-a impulsionat deschiderea ONG ”ANTREC Moldova”, povestea căruia merge mai departe, generând deschiderea multiplelor afaceri turistice în satele Moldovioarei, promovând ospitalitatea turismului basarabean în întreaga lume

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364,5 mii

Wed, 03 Nov 2021 12:11:48 GMT

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), la 31 iulie 202 1, în România erau înregistrate 9.146 structuri de primire turistică (hoteluri, vile, pensiuni, moteluri, hosteluri, cabane și bungalouri) , în creștere cu 6,2% față de 31 iulie 2020.

Acestea ofereau 364,5 mii locuri de cazare, față de 358,1 mii locuri de cazare disponibile la 31 iulie 2020.

Din totalul structurilor de cazare existente, 55% sunt hoteluri.

Din totalul de 166,4 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2021 (exclusiv camerele din căsuţe), 99,7 mii (59,9%) erau în hoteluri. În anul 2021 față de anul 2020, numărul de camere raportate a crescut cu 1.587 în pensiunile agroturistice , 1.296 în hoteluri, iar la vilele turistice şi pensiunile turistice (cu câte 88 fiecare).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364,5 mii:

- Hoteluri - 200,3 mii locuri;

- Pensiunile agroturistice - 55,8 mii locuri;

- Pensiunile turistice - 35,4 mii locuri;

- Vilele turistice - 17,3 mii locuri;

- Hosteluri - 14,2 mii locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

În ceea ce privește zona, din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,2% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,9% în „Municipiul Bucureşti şi orașele reședinţă de județ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,4% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 6,9% în „staţiunile balneare”, 5,8% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 34,8% au fost în „alte localități şi trasee turistice”.

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (901 structuri de cazare), Constanţa (853), Tulcea (587), Suceava (524), Harghita (401), Maramureș (392), Cluj (377), Mureş (350) şi Sibiu (342).

Direcția de Comunicare INS

Concursul de fotografie - “Drapelul României în vacanţe“

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 20 Oct 2021 08:44:46 GMT

Revista „Vacanţe la ţară” dă startul Concursului de fotografie având tema: “Drapelul României în vacanţe“ ( fotografii din vacanţe, călătorii, drumeţii cu persoană/e alături de steagul României) .
Concursul se adresează tuturor turiştilor şi pasionaţilor de fotografie, fie că aceştia sunt amatori sau profesionisti.

Perioadă desfăşurare: Înscrieri: 20 Octombrie 2021 – 21 Noiembrie 2021 (trimiterea a maximum 3 fotografii/participant – e mail: revistavlt@gmail.com)

Prejurizarea și publicarea albumului cu fotografii selectate pe pagina de Facebook: 22 Noiembrie 2021;

Votul Publicului: 22 Noiembrie – 28 Noiembrie - În funcţie de numărul de aprecieri/like-uri ale fotografiilor din albumul publicat pe Facebook vom premia prima fotografie clasată.

Anunţarea câştigătorilor: 1 Decembrie 2021 – Ziua Naţională a României.

Premii

- Marele câștigător – Juriu:

2 nopţi cazare (camera dublă) + demipensiune - “Satul Banului GuestHouse” ( https://satulbanului.ro/ ) , Măgureni, Prahova.

+ steguleţ tricolor – oferit de Rotary Globart & Rotarexim S.A – producători și distribuitor de drapele și obiecte personalizate cu tricolor.

- Câștigător Votul Publicului: O cutie poștală cu motive tradiţionale (Tracolla Handmade) unde veţi primi timp de 6 luni revista “Vacanţe la ţară”. - https://www.tracolla.ro/

+ steguleţ tricolor – oferit de Rotary Globart & Rotarexim S.A – producători și distribuitor de drapele și obiecte personalizate cu tricolor.

- Menţiune – Juriu: O eșarfă cu model tricolor marca – “Ii Autentice by Maria si Daniel Stanciu” - https://iiautentice.com/

+ steguleţ tricolor – oferit de Rotary Globart & Rotarexim S.A – producători și distribuitor de drapele și obiecte personalizate cu tricolor.

- 5 Premii speciale cu ocazia Zilei Naţionale a României - oferite de Rotary Globart & Rotarexim S.A. – Steaguri și obiecte personalizate cu tricolor ( drapele format mare/mic, fanioane, simboluri istorice, eșarfe tricolor, calendar). - www.drapele.ro

Conditii de participare:

- Fiecare participant va trimite maximum 3 fotografii pe e-mailul concursului: revistavlt@gmail.com, până în ziua de 21 Noiembrie ora 23:59.

- Fotografiile trebuie să fie color şi trimise în format digital (.jpg – recomandat cu dimensiunea de minimum 1000 de pixeli latura mare).

Mentiuni:

- organizatorii nu raspund în nici un fel pentru eventualele încălcări de către participanţi a dispoziţiilor Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor;

Juriul îşi rezervă dreptul de a exclude din concurs fotografiile care nu respectă tema . Fotografiile inscrise în concurs vor putea fi utilizate şi reproduse de catre organizatori, reproducerile devenind proprietatea acestora, cu menţionarea numelui autorului;

Nerespectarea uneia din condiţiile mai sus menţionate atrage după sine descalificarea concurentului sau a lucrării respective;

Prin trimiterea lucrarilor se presupune ca participanţii au acceptat integral regulamentul concursului;

JURIZAREA:

Juriul este format din: Maria Stoian - Președinte fondator ANTREC Romania, Cristian-Alexandru Catană – Fotograf şi redactor şef “Revista Vacante la tara”, Traian Bădulescu – Consultant Turism.

Etapa I – Prejurizarea – 22 Noiembrie 202 1.

- Juriul va selecta fotografiile primite - ţinând cont de: compoziţie, calitatea imaginii, creativitate, originalitate, valoare artistică, respectarea condiţiilor şi încadrarea în tematica concursului - şi le va posta pe pagina de facebook, într-un album dedicat concursului: https://www.facebook.com/Revista.Vacante.la.tara.

Votul Publicului: 22 - 28 Noiembrie - În funcţie de numărul de aprecieri/like-uri ale fotografiilor din albumul publicat pe Facebook vom premia prima fotografie clasată.

Jurizarea finală: 29-30 Noiembrie 2021

Anunţare câștigători : 1 Decembrie 2021.

Premiul Juriului : Se va alege o fotografie câştigătoare din toate fotografiile postate în albumul concursului ţinând cont de: calitatea compoziţiei, respectarea temei, originalitate.

- 2 nopţi cazare (camera dublă) + demipensiune - “Satul Banului GuestHouse”, Măgureni, Prahova – valabil în timpul săptămânii - exceptand perioada Sarbatorilor, 2 persoane, perioada se va stabili de comun acord cu proprietarii.

- Menţiune – Juriu: O eșarfă cu model tricolor marca – “Ii Autentice by Maria si Daniel Stanciu”;

Premiul de popularitate (Votul Publicului) : În funcţie de numărul de aprecieri/like-uri ale fotografiilor din albumul publicat pe Facebook vom premia prima fotografie clasată.

Deciziile juriului sunt incontestabile.

Premiile nu sunt transmisibile si nici nu se poate primi contravaloarea lor in bani.

Premiile vor fi ridicate de catre castigatori sau reprezentanti ai acestora.

Fotografiile acceptate pentru jurizare vor fi postate pe pagina de facebook a Revistei Vacanţe la ţară: https://www.facebook.com/Revista.Vacante.la.tara

Mult Succes!

Premiera naţională a filmului documentar „DARUL ARIPILOR”

Wed, 29 Sep 2021 09:09:05 GMT

Vă recomandăm să descoperiţi istoria și povestea „Înaripatei”, cel mai înalt monument de artă nonfigurativă din România și din Europa – transpuse în impresionantul film “Darul Aripilor”. Statuia este amplasată pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Premiera de gală a filmului documentar „DARUL ARIPILOR” a avut loc la Cinemax, în incinta Veranda Mall, în prezența unei companii selecte, printre care numeroase personalități ale vieții culturale, artistice, dar și ale mediului de afaceri din ţara noastră.

„DARUL ARIPILOR” , filmul Corinei Voicu, este dedicat sculptorului Pavel Bucur și poveștii dramatice a „Înaripatei”, cel mai înalt monument de artă nonfigurativă din România și din Europa.

Evenimentul a fost susținut de FILDAS ART și CATENA, prin Programul CATENA pentru ARTĂ.

Este un film dedicat „Zborului, idealul absolut al omenirii”, așa cum spunea marele artist care s-a stins din viață acum cinci ani cu imensul regret că „Înaripata” sa, care veghează de aproape patru decenii, de la înălțimea celor 48 de metri, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, a fost dată uitării… Ne-a părăsit cu dezamăgirea și neputința de a nu fi reușit să oprească o tragedie prin care trece de ani de zile valoroasa operă de artă.

Documentarul de colecție „DARUL ARIPILOR” a fost prezentat în premieră, după ce a călătorit la festivaluri internaționale de filme documentare consacrate, unde a fost laureat și a cunoscut succesul.

În perioada decembrie 2020 – martie 2021, filmul, cu 5 selecții și nominalizări, a cucerit 3 distincții importante: Premiul Best Feature Documentary la Venice Film Awards, Monthly Competition (Italia), Premiul Best Feature Film la The Monthly Film Festival (TMFF, Marea Britanie) și Premiul Impact DOCS, la categoria Award of Merit Documentary (S.U.A.).

Alături de Sanda Bucur, soția regretatului artist și de fiicele lor, Ana și Tania Bucur, de protagoniștii filmului, artiști plastici (Vlad Ciobanu, Viorel Prater), scriitori, cronicari de film și critici de artă, de reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului, au fost prezenți actorii Mircea Diaconu, Emilia Popescu, Cristina Deleanu și Eugen Cristea, dirijorul Răsvan Cernat, Aurelian Temișan și Monica Davidescu, Adrian Enache și fiica sa, Diana, Nico, Ozana Barabancea, Marina Almășan, Alexandra Cepraga, Ingrid Vlasov, alături de Noelle şi Marian Nedelcu, Alex Naghi ș.a.

Au luat cuvântul Anca Vlad, președinte FILDAS Art și al Grupului Fildas-Catena , producător executiv al filmului, prof. univ. dr. Manuela Cernat, istoric și cronicar de film, prozator, eseist și scenarist, reprezentantă marcantă a lumii academice și a societății civile din România, scriitorul și poetul Dan Mircea Cipariu și autoarea filmului, Corina Voicu.

Anca Vlad, președintele FILDAS ART și al Grupului Fildas-Catena, producător executiv al filmului „DARUL ARIPILOR”: „Așteptam momentul lansării acestui film de ceva timp și iată că acesta a sosit! Din dragoste pentru artă, am pornit acest proiect cinematografic! Era nevoie de un astfel de documentar! Atunci când am aflat că artistul Pavel Bucur s-a stins, a urmat o perioadă foarte dificilă pentru mine. Eram o mare admiratoare a operei lui, a personalității sale și a formelor pe care le-a creat și am simțit că s-a stins prea devreme, fără a mai apuca să ducă la capăt proiectele pe care le avea... Marea lui durere, de care amintea mereu și mereu, era despre «Ce se întâmplă la Straja?» și «De ce se degradează monumentul?», «De ce s-au furat basoreliefurile?», «De ce nu își dă lumea seama de valoarea pe care o are?»...

În chip de mulțumire pentru tot ceea ce a creat Pavel Bucur pentru România, ne-am gândit să facem acest film. Talentul și tenacitatea Corinei Voicu sunt extraordinare, așa că am pornit la acest drum acum mai bine de trei ani. Veți vedea în film cum poveștile se înlănțuie și veți călători pe urmele artist ului, ale lucrărilor și amintirilor pe care le-a lăsat în atâtea locuri, prin Italia, la Concordia Sagittaria și Caorle, la Veneția și Portogruaro, apoi la București, Bistrița-Năsăud, Constanța și Mogoșoaia. DARUL ARIPILOR a generat multe alte povești și, din poveste în poveste, mergând pe firul lor și înlănțuindu-le, a fost creat un film de excepție.”

Prof. univ. dr. Manuela Cernat , profesor asociat și conducător de doctorat la UNATC București, cercetător ştiințific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române: „ Este o emoție copleșitoare pe care o încerc, pentru că mă aflu după atâta vreme într-o sală de cinema aproape plină, la premiera unui film dedicat unuia dintre marii artiști ai țării, cu care am fost prietenă în anii studenției, pe care l-am admirat și l-am respectat. Acest film este un omagiu adus creativității unui artist care a făcut parte dintr-o generație de uriași, la propriu și la figurat: sculptorii Pavel Bucur și Florin Codre au avut șansa să fie lansați într-un moment de deschidere culturală care le-a permis să își întindă aripile într-un zbor nelimitat al artei lor.

Am descoperit în filmul Corinei Voicu un omagiu plin de poezie, sensibilitate și căldură sufletească, unul trist însă, pe muchie de cuțit, pentru că ne vorbește despre un mare artist și despre neputința genetică a românilor de a-și apăra și conserva valorile și creațiile, de a-și apăra și păstra monumentele, bisericile, conacele, cetățile, mănăstirile sau casele memoriale, care se distrug sub ochii noștri într-o indiferență totală.

DARUL ARIPILOR este un proiect minunat, născut din colaborarea unor femei extraordinare. Pot să afirm că femeile sunt cele care au salvat România. După 1990, femeile, în proporție de 70%, au intrat în business, au fost mai rapide și mai adaptate vremurilor în schimbare. Producătorul executiv este o antreprenoare de succes, o business woman veritabilă, una dintre foarte puținele persoane din România care au reușit să își construiască o afacere extraordinară și care s-a gândit, după modelul american, că este datoare să întoarcă faptele bune comunității din care face parte. Este o calitate rară pentru care o felicit și îi mulțumesc!

Ei bine, Corina Voicu ne invită prin filmul său să mergem la Straja, să facem un lanț uman și să le amintim autorităților că avem unul dintre cele mai impozante monumente din Europa și din lume, dar care stă să cadă din nepăsare, neputință și indiferență. Filmul DARUL ARIPILOR are atât de multe calități, încât cred că i-ar fi plăcut unei mari românce, uitată astăzi: Elena Văcărescu a fost una dintre marile intelectuale ale țării, care a apărat și susținut cinematograful. De la tribuna Societății Națiunilor (actualul ONU), unde a fost delegat permanent, ea prezida Secțiunea Culturală, susținând cinematografia ca artă și, mai ales, filmul documentar.

Mă reîntorc acum la filmul dedicat lui Pavel Bucur, pe care îl descoperim prin imaginile Corinei Voicu, un film produs de doamna Anca Vlad, o creație care s-a răspândit pe mai multe meridiane... Un mare merit al filmului este că face și puțină istorie: ne întoarce la filele anilor '80, nu cu mânie și cu săgeți, ci privind obiectiv o realitate care ni se pare azi incredibilă. UTC finanța o gigantică lucrare nonfigurativă, într-un timp în care totul se crispa, se îngheța în România, iar cenzura devenea o piedică de netrecut pentru artiști: s-a înălțat în mod miraculos la Straja, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, o operă pe care artistul a gândit-o ca un omagiu adus sutelor de mii de oameni care au lucrat și s-au jertfit acolo. Era gândul său adânc, nemărturisit pe atunci, era omagiul adus unei jertfe inutile și protestul său față de un timp în care simplul cuvânt «canal» dădea fiori românilor. Filmul transformă o idee într-un timp normal, actual, în care silueta magnifică a statuii care străjuiește canalul ce leagă România de lume, trebuie să fie salvată! Acest film este ca un strigăt de ajutor, ca o chemare lansată societății civile și autorităților, pentru a-l salva, ca un omagiu postum în imagini care va dăinui, asemeni monumentului de la Straja. Este greu să vorbești despre un artist pe care timpul nu l-a apreciat cum se cuvine și felicit autoarea pentru sensibilitatea cu care s-a apropiat de personajul său și pentru iubirea pe care transpus-o în imagini!”

Dan Mircea Cipariu , doctor în filologie, poet, scriitor și editorialist de mare succes, director fondator al AgențieideCarte.ro: „ Grecii foloseau silueta feminină în materie de sculpturalitate, atunci când voiau să reprezinte în imaginar și ca o imagine poetică, ideea de înălțare și de victorie. Așa făcea și Pavel Bucur. Să nu uităm că în 1976, el dezvelea la Bistrița-Năsăud o statuie reprezentând-o pe Veronica Micle, iar ideea de reprezentare a zborului își are pornirea dintr-o imagine poetică ce devine una multiplicatoare în lucrările artistului. În cazul Monumentului Tineretului, Îngerului Înaripat sau Înaripatei, avem reprezentarea feminității, iar acest film este o întreprindere a feminității și datorită acestor doamne, iar ceea ce se întâmplă în această seară poate să ne ducă spre o poveste cu final fericit. S-au făcut diligențe ca Înaripata lui Pavel Bucur să fie inclusă în lista Monumentelor Istorice de Patrimoniu ale Culturii Naționale, dar meandrele concretului sunt încă atât de ireale, încât ar putea depăși chiar și imaginația unui tehnocrat. Sunt convins că acest film vă va produce certe delicii de receptare și că, după vizionare, ne-am putea regăsi într-o lume care gândește în… versuri și mai scrie în… poezii.”

Corina Voicu, regizor, scenarist, producător al filmului „DARUL ARIPILOR”: „Vă mulțumesc pentru că fiecare dintre dumneavoastră, cei prezenți la premiera de gală a acestui film documentar, într-un anumit moment al vieții mele, ați pus câte o cărămidă la devenirea mea. Mă bucur că au răspuns la desăvârșirea acestei construcții, cu gentilețe, cu aplecare, promptitudine și entuziasm, cu dorința de a participa la acest film, personalități de valoare imensă ale culturii române și europene.

Mulțumesc familiei celor trei artiste minunate, Sanda Bucur, surorile Ana și Tania Bucur care, poate că nu vor regăsi în film tot ceea ce a reprezentat pentru ele tatăl, soțul, prietenul, omul, artistul Pavel Bucur… Nu aveam cum să aduc, în numai 60 de minute, un univers atât de bogat. Dar, veți descoperi ceea ce am păstrat în sufletul meu din cele aflate de la voi, pe parcursul a trei ani de zile, și câte ceva din povestea acestei capodopere care este monumentul Înaripatei.

Este foarte greu să găsești la ora actuală, în România, un producător de film de artă, iar eu îi mulțumesc doamnei Anca Vlad. Pentru domnia sa, nu există «Nu se poate!». Totul se poate! Are o tenacitate copleșitoare și, mai presus de toate, are o pasiune, o dragoste pentru artă, care nu este comună oricui, iar o astfel de iubire este o povară greu de dus. Încrederea sa te obligă, te responsabilizează și îți dă aripi!...”

FILDAS ART și CATENA, prin Programul CATENA pentru ARTĂ, sunt producători executivi, iar producători asociați ai filmului sunt MONDOVISION MEDIA, Tonica Group, Senso TV, Senso Arte, Galeria Senso, This is INSOMNIA.

Pentru mai multe informaţii, accesați: www.giftofwingsmovie.com.

Brunch în Veneţia Făgărașului

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 29 Sep 2021 08:39:47 GMT

Un nou trend din Transilvania este descoperirea satelor la pas, în ritm domol, fără grabă, cu degustarea mâncărurilor locale, făcute cu ingredientele curat-sănătoase din grădinile localnicilor.
Astfel că în Veneţia de Jos din Ţara Făgărașului a fost organizat un astfel de eveniment în luna Iulie - “Brunch în Veneţia Făgărașului”, în colaborare cu Asociaţia My Transylvania. Evenimentul și-a propus promovarea gastronomică dar și cultural-turistică a satului.

Mâncarea a fost gătită de doamnele din Comitetul de femei al Bisericii Ortodoxe, curtea fiind pusă la dispoziţie de familia Grancea.

Brunch-ul a cuprins bunătăti precum: ciorbă de laște (aluat umplut cu legume) specific locală, ciorbă de fasole, tocană de miel, ceaun de porc cu mămăligă, drob, chifteluţe de dovlecei, plăcintă cu spanac, chiș de dovlecel, rondele de brânză, brânzeturi și salamuri de casă, roșii de grădină, iaurt de bivoliţă, pilaf cu prune, clătite, gosoși, plăcintă cu urdă, plăcintă de rubarbă, checuri, ceai, compot de rubarbăr și socată.

În prima parte a evenimentului, pe lângă bufetul cu specialităţi locale de sezon, am avut plăcerea să ascultăm puţin din “sunetele” Transilvaniei printr-un recital al domnului Sorin Petrișor și soţia Liliana la tulnic, cobză și fluier, precum și muzică populară interpretată de veneţianul Marian Comănici.

Apoi, am pornit la plimbare prin sat, în cunoașterea sau recunoașterea lui: am vizitat micul muzeu sătesc, am admirat picturile Bisericii Monument Istoric de secol XVIII, copiii s-au plimbat cu trăsura trasă de ponei, iar la fermă am aflat și cum se realizau cărămizile manual, Veneţia fiind cunoscută în trecut ca un bogat centru de prelucrare al ţiglelor și cărămizilor, dar și a varului.

Text: Nicoleta Grancea

Fotografii: Dinu Constantin, Roxana Dănălache

„Grădina Vlahiia” – Farmecul Maramureşului simţit în Snagov

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 29 Sep 2021 08:17:50 GMT

În apropierea Bucureştiului puteţi avea o experienţă de vacanţă de neuitat şi, totodată, o regăsire a autenticităţii maramureşene...tocmai în Snagov. „Grădina Vlahiia” aduce Maramureșul mai aproape de Capitală punând la dispoziţia turiştilor un veritabil muzeul al Satului în aer liber, dar în care oaspeţii se și pot caza

Mai mult decât atât vor descoperi şi alte atracţii ca: Muzeu al Icoanei şi o casă autentică a tradițiilor românești , livadă, grădină de legume şi microfermă cu activităţi pentru ce mici, evenimente gastronomice în aer liber sau în restaurant, plimbări tematice în împrejurimi şi multe alte activităţi.

Cazarea la „Grădina Vlahiia”

Cristian Dumitrescu , gazda îşi invită oaspeţii într-una din cele patru case maramureşene . Fiecare poartă numele localităţii din care au fost strămutate. Mai mult, camerele au tematici diferite, descoperind obiecte de mobilier şi poveşti din satele tradiţionale de odinioară, alături de confortul de astăzi.

Camerele de la „Grădina Vlahiia” poartă nume de femei maramureşence:

Casa Rona: Ştefanita, Dochita, Ilisca, Gasie;

Casa Bârsana : Dragana, Simioana, Stefanca, Nastaca;

Casa Breb: Maria, Casandra, Adriana, Mihaela;

Casa Iza: Adela, Puica, Zina, Elena, Diana. Stop caseta

Capacitate de cazare şi de servire a mesei

- Capacitate totală: 18 camere duble;

- 4 case maramureşene de lemn a câte 4 camere;

- 2 camere în Casa Toscana;

- Restaurant/”Cămin Cultural” cu o capacitate de 140 locuri;

- Terasă exterioară;

- Bucătărie de vară cu meniu variat în fiecare weekend; stop caseta

Complexul agroturistic “Grădina Vlahiia”

Str. Albăstrelelor, nr. 24, Snagov Sat, Ilfov

https://www.gradinavlahiia.ro/

Popas pe meleaguri dragi: Vorona, Botoșani

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 29 Sep 2021 08:05:04 GMT

Situată la 22 km de municipiul Botoşani, în apropierea confluenţei Siretului cu râul Suceava, comuna Vorona este o destinaţie pentru turiştii care apreciază specificul turismului rural, religios, cultural şi istoric.

Popas de suflet – Mănăstirea Vorona și Sihăstria Voronei

Începutul lunii Septembrie, găsește Vorona în straie de sărbătoare, cu ocazia Hramului Mănăstirii Vorona (8 Septembrie). Tot atunci sunt organizate “Serbările Pădurii”, fiind cel mai important eveniment din viaţa comunei voronene.

Datând din anul 1600, Mănăstirea Vorona este o mănăstire de călugăriţe, întregul complex monahal cuprinzând: “Biserica Naşterea Maicii Domnului,” Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”, chilii şi o bibliotecă impresionantă.

Turiştii pot beneficia de o experienţă de vacanţă foarte plăcută, putând opta pentru un prânz mănăstiresc pregătit de măicuţe. De asemenea, lacul din jurul Mănăstirii îmbie la tihnă, într-un cadru natural pitoresc.

Sihăstria Voronei

Aflată la 3 km de Mănăstirea Vorona, într-o poiană înconjurată de păduri seculare de foioase, Sihăstria Voronei este un loc aparte, încărcat de tihnă și credintă. Mănăstirea de călugări adăposteşte o icoană unicat în România, în care Sf. Maria îl ţine pe Iisus de mână, acesta stând în picioare, nu în braţe, ca în majoritatea icoanelor.

Vizitatorii pot opta și pentru o mica drumeţie - un traseu de 2 km de la Sihăstria Voronei, urmând marcajul turistic, ajungând la “Altarul din peşteră” – Peştera cuviosului Onufaie, pustnic care a locuit în secolul al XVIII lea în pădurile Voronei.

Vorona – model de promovare a atracţiilor turistice, culturale și istorice

De-a lungul anilor, comuna botoșăneană s-a remarcat printr-un calendar complex al evenimentelor locale, dar și cu participări active la manifestări și târguri naţionale promovându-și obiceiurile și meșteșugurile, portul popular, gastronomia, patrimoniul cultural. Centrul de Informare Turistică din Vorona cât și autorităţile locale s-au remarcat prin prezenţa la Aniversarea ANTREC – 25 ani, ca ulterior să ne fie gazde ospitaliere, arătându-ne frumuseţile zonei, alături de Tatiana Furdui – președinte ANTREC Botoșani.

Vorona abia aşteaptă să fie descoperită de turiştii care apreciază diversitatea culturală a unei destinaţii şi care se pot bucura de o ospitalitate etalon pentru turismul rural și agroturismul românesc.

110 elevi și profesori au participat la Tabăra de Leadership pentru Mediu, Eco Provocarea

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 29 Sep 2021 07:51:08 GMT

ECOTIC a susținut și a participat la Tabăra de Leadership pentru Mediu
ECOTIC dezvoltă propriile acțiuni de eco educație în direcția protecției mediului, cum ar fi proiectul Școala Ecoterrienilor, dar și sprijină inițiative și proiecte care urmăresc un obiectiv comun, educarea tinerei generații în spiritul protecției mediului. În acest context, ECOTIC s-a alăturat în calitate de partener în susținerea proiectului Eco Provocarea, în ediția extinsă din cei doi ani școlari, 2019-2021.

În perioada 25 – 28 august, Asociația Viitor Plus a organizat Tabăra de Leadership pentru Mediu, punctul culminant al proiectului de eco educație destinat elevilor, Eco Provocarea.

Peste 110 elevi și profesori care au fost declarați câștigători la categoriile: reciclare, igienizare, târguri de economie circulară, plantare și grădini multifuncționale, au participat timp de 4 zile, la Moeciu de Sus, Jud. Brașov la Tabăra de Leadership pentru Mediu. În cadrul taberei alături de alți experți în domeniul protecției mediului, a fost invitată și Ema Cumpătă, Coordonator Comunicare ECOTIC, pentru a le vorbi elevilor și profesorilor despre experiența sa în domeniu, precum și pentru a le prezenta tinerilor, cât de importantă este implicarea acestora, la nivel personal și profesional, în creșterea gradului de conștientizare și acțiune în beneficiul mediului înconjurător.

“Experiența de a mă întâlni cu tineri elevi de liceu și de a le vorbi într-un context relaxat și deschis despre domeniu, mi-a confirmat că tot ceea ce facem prin proiectele ECOTIC și ale partenerilor noștri, au impact și că avem în următoarele generații ambasadori care vor continua și dezvolta acțiuni necesare pentru protecția mediului.” a spus Ema Cumpătă, Coordonator Comunicare ECOTIC.

Organizatorii, Asociația Viitor Plus, sunt cei care s-au ocupat de fiecare detaliu al taberei având drept satisfacție, bucuria Eco Ambasadorilor, care în ediția de anul acesta au venit din orașele Galați, Călărași, Sângeorz-Băi, Drobeta Turnu Severin, Ploiești, Câmpina, Medgidia, Bârlad, Cernavodă, Sinaia, Valea Călugărească, Pitești și Lugoj

„Tabăra de leadership pentru mediu este cel mai așteptat și intens moment din Eco Provocarea și, ca de fiecare dată de când Viitor Plus o organizează, a fost o bucurie să cunosc elevii care, în acești ani de pandemie, izolare și școală online, au reușit să se mobilizeze și să realizeze atâtea activități cu impact real de mediu. Noi, cei din Eco Provocarea, suntem mândri de ei și de ce au reușit să realizeze și sunt convinsă că, în ediția nouă a concursului, pe care o vom lansa în curând, vor fi mai mulți și mai buni!”, a spus Teia Ciulacu, președintele Asociației Viitor Plus și fondatoarea Concursului Național Eco Provocarea.

Elevii și profesorii s-au bucurat de experiențele de la fața locului, menite să îi apropie și mai mult de domeniu și să înțeleagă în detaliu impactul pozitiv la care pot contribui și ei.

„Echipa Colegiului Economic Virgil Madgearu Ploiești – EcoteamCEVM vă mulțumește pentru fiecare moment petrecut în această perioadă și pentru lucrurile noi și lucrurile interesante pe cale le-am învățat. Felicitări pentru ceea ce faceți pentru natură și pentru implicarea în proiectele de mediu!! Abia așteptăm concursul următor!” , a spus Elena Pașol, Eco Ambasador în competiția Eco Provocarea.

Despre Eco Provocarea

Eco Provocarea este un program educațional adaptat ca activitate extracurriculară care se adresează elevilor și profesorilor din întreaga țară, care generează impact de mediu, prin cantități semnificative de deșeuri trimise spre reciclatori, de areale naturale igienizate, de obiecte utilizate reintroduse în economie sau de grădini multifuncționale deschise comunităților, precum și un impact educațional, prin numărul materialelor educaționale non-formale care ajung să fie predate la clasă elevilor de liceu, de școală primară sau gimnazială.

Arta sacră din Șcheii Brașovului va fi promovată la nivel național de Muzeul de Etnografie Brașov

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Wed, 01 Sep 2021 06:42:34 GMT

Patru muzee își dau mâna pentru a promova, la nivel național, icoanele pictate pe sticlă din Șcheii Brașovului. Tezaurul național de artă sacră este scos la lumină de Muzeul de Etnografie Brașov, în parteneriat cu Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș din Baia Mare, Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” și Muzeul Bisericii ”Sfântul Nicolae – Prima Școală Românească” din Brașov.

Baia Mare și Brașovul vor găzdui în perioada august – noiembrie 2021 expoziția ”Patrimoniul cultural iconografic din Șchei – expoziție națională”, ca urmare a implementării unui proiect inițiat de Muzeul de Etnografie Brașov, finanțat de Consiliul Județean Brașov și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național în cadrul sesiunii II de finanțare de proiecte culturale pe anul 2021, aria tematică Patrimoniul Cultural Material.

Expoziția va cuprinde peste 40 de bunuri culturale din colecția Muzeului de Etnografie Brașov, Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat”, Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș din Baia Mare, Muzeului Bisericii ”Sfântul Nicolae – Prima Școală Românească” din Brașov și aduce în atenția publicului frumusețea, diversitatea tematică a icoanelor realizate în centrul de iconari din Șcheii Brașovului.

Proiectul urmărește să valorifice colecțiile etnografice ale instituțiilor culturale menționate într-un mod atractiv și accesibil publicului larg. De aceea, pe lângă expoziții, se vor organiza conferințe și patru ateliere interactive pentru a aduce la aceeași masă artizanii și specialiștii din domeniu. Lucrările realizate în timpul atelierelor vor fi expuse în cadrul expoziției ”De la simbolurile artei tradiționale, la design-ul actual” și vor putea fi admirate în perioada octombrie - noiembrie la muzeele din Brașov și Baia Mare.

Produsele culturale ale proiectului se vor materiliza într-un catalog de expoziție și un tur virtual al expoziției temporare de la Baia Mare, două filme de popularizare a tehnicilor tradiționale de pictură pe sticlă și pe lemn și într-un material video de prezentare a expoziției din muzeul din Baia Mare.

Toate aceste materiale vor fi disponibile pe site-ul : www.etnobrașov.ro

Expoziţia „Viața, oamenii și diversitatea portului popular din Veneția Făgărașului”

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 12 Aug 2021 06:02:30 GMT

Veneţia Făgăraşului unul dintre cele mai vechi sate atestate documentar (anul 1235) din Ţara Făgaraşului, păstrându-şi numele încă de-atunci, şi-a spus povestea plină de autenticitate la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

Astfel, Expoziţia „Viaţa, oamenii şi diversitatea portului popular din Veneţia Făgăraşului ”vernisată la finele lunii Iunie, a fost însufleţită de oameni veniţi să-şi reprezinte cu mândrie zona şi portul, de costume populare din colecţia Nicoletei Grancea şi de fotografii realizate în cadrul proiectului „Acasă la Origini” – La Blouse Roumaine de către fotograful Dinu Constantin.

Evenimentul a fost susţinut şi promovat de ANTREC România şi revista „Vacanţe la ţară”.

În Gospodăria Glod din Muzeul Naţional al Satului, locul ce-a găzduit expoziţia au luat cuvântul:

- Conf. Univ. Dr Maria Stoian – ANTREC România;

- Nae Alexandru- actor teatrul de revista C-tin Tănase, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” ;

- Andreea Nanciu- Şef Secţie Educatie muzeală şi Expoziţii temporare – Muzeul Satului.

- Nicoleta Grancea- voluntar Asociaţia “Ioan Cavaler de Puşcariu”, curator al Expoziţiei;

- Preot Socaciu Alexandru - scurtă prelegere despre Bisericile din sat;

- Viorica Eugenioa Stoica - D-na învăţător din Venetia de Jos- etate de 92 ani;

- Aurelia Bâţă - prezentare porturi populare specifice zonei;

- Andreea Tănşsescu- „La Blouse Roumaine”- Proiectul “Acasa la Origini”

- Ovesea Ovidiu Alexandru - Primar Comuna Părău;

- Marian Comănici- interpret de muzica populară, Veneţia de Jos;

- Dinu Constantin, fotograf

„Alături de toţi cei prezenţi aici dar şi de cei de-acasă, ne-am propus să arătăm că autencitatea satului românesc nu constă doar în peisaje pitoreşti, natură sau arhitectură locală. Oamenii, portul, datina, cântecul trebuie păstrare şi prezentate. Alături de aceşti oameni frumoşi din Veneţia Făgăraşului nu vom lăsa să piară acest patrimoniu moştenit. Iată această expoziţie-călătoare ajunsă şi la Bucureşti, după apariţii la Muzeul etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea şi Muzuel „Valer Literat” din Cetatea Făgăraşului. Aceste bogăţii culturale nu trebuie păstrate doar pentru noi. Invităm vizitatorii să cunoască frumuseţile Veneţiei de Jos din judeţul Braşov ori la expoziţii, ori chiar la noi acasă”, afirmă Nicoleta Grancea , curator al expoziţiei şi voluntar al Asociaţiei Culturale „Ioan Cavaler de Puşcariu ” – organizator al evenimentului.

Farmecul Deltei Dunării cu „Verada Tour”

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 09 Aug 2021 06:42:02 GMT

Mai ales în lunile de vară şi de început de toamnă, Delta Dunării este una dintre cele mai apreciate şi căutate destinaţii..
Ofertele variate de petrecere a timpului liber, natura impresionantă, ospitalitatea pensiunilor deltaice, varietatea tradiţiilor şi, desigur, gastronomia specifică sunt câteva dintre ingredientele sejururilor de neuitat de-a lungul celui mai nou pământ românesc.

Formele de turism responsabil în armonie cu natura, conştientizarea unui turism lent sunt imperative în această zonă. Delta Dunării este, începând cu anul 1991, primul sit natural din România înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, însă presiunea turistică este o ameninţare cu care se confruntă aceste meleaguri.

„Verada Tour” - Excursie ecologică în Delta Dunării cu un Catamaran solar

Agenţia de Turism „Verada Tour” din Tulcea propune turiştilor o experienţă inedită folosind un catamaran solar – o excursie ecologică pe braţele Dunării, cu o durată de 4 ore.

După îmbarcarea de pe pontonul „Verada Tour” de pe faleza din Tulcea, turiştii îndrumaţi de personalul angenţiei şi de ghizi avizaţi vor fi instruiţi privind acest concept de croazieră din respect pentru natură şi benefică pentru viitorul Deltei Dunării.

„Am creat acest prototip de ambarcaţiune pentru a sublinia cât de important este să nu intervenim într-un mod negativ asupra naturii, care, în Delta Dunării a fost şi este atât de genorasă. Tocmai de aceea trebuie să avem grijă de viitorul Deltei şi ne dorim să fim un exemplu alături de ANTREC Tulcea pentru excursiile ecologice atât de necesare de acum înainte. Acest tip de catamaran cu propulsie electrică pe canalele şi lacurile liniştite, permite turiştilor să admire într-un ritm lent elementele de faună şi de vegetaţie ale Deltei. Le vom pune la dispoziţie inclusiv binocluri.

Totodată, cu o punte înaltă şi stabilă, catamaranul este prietenos şi cu cei mici, având şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi”, afirmă Marcel Mocanu – director „Verada Tour”.

Opţional, în cadrul acestei croaziere, turiştii pot savura şi o masă de prânz cu specific pescăresc , într-un cadru natural pitoresc pe canele Deltei Dunării.

Ospitalitate la „Verada GuestHouse”, Somova, Tulcea

Situată într-un cadru natural pitoresc lacustru, în localitatea Somova, la 15 km de oraşul Tulcea, pensiunea “Verada GuestHouse” îşi aşteaptă turiştii avizi de a experimenta farmecul Dobrogei şi al Deltei Dunării.

De cum vor trece pragul pensiunii, parfumul de lavandă din curtea frumos amenajată va răsfăţa simţurile oaspeţilor, inducându-le relaxarea pe care o vor savura de-a lungul sejurlui.

Ideală pentru familii şi grupuri de prieteni, “Verada GuestHouse” pune la dispoziţia turiştilor o capacitate de 10 adulţi + 2 copii, în 3 camere matrimoniale (parter) şi 1 apartament cu 2 camere (mansardă).

Facilităţi:

- 3 camere matrimoniale + 1 apartament . Dotări: baie proprie, WiFi, Aer Condiţionat, Tv, Frigider;

- bucărărie comună spaţioasă la dispoziţia turiştilor;

- salon pentru servirea micul dejun;

- spaţiu amenajat pentru grătar în aer liber;

- terasă şi foişor pentru relaxare şi servirea mesei;

- spaţiu de joacă amenajat;

- curte cu lavandă;

- 3 locuri de parcare.

Programe turistice, croaziere şi experienţe de vacanţă marca “Verada Tour”

- “ Festin Culinar şi Pescuit în Delta Dunării ” – 15 – 17 Octombrie – pentru pescarii profesionişti, amatori şi…nu numai.

- Apus de soare în 2 pe apele Dunării;

- Excursie panoramică în Delta Dunării cu vizitarea satului pescăresc Mila 23;

-Excursie panoramică în Delta Dunării cu vizitarea oraşului Sulina şi vărsarea Dunării în Marea Neagră

- Excursie panoramică în Delta Dunării cu vizitarea Pădurii Letea ;

- Cetăţile Dobrogei: Enisala, Argamum, Histria – 1 zi.

- Frumuseţile Dobrogei: Munţii Măcin, Crama La Sapata, Lacul Iacob Deal ;

Verada Tour, Tulcea

Rezervări, informaţii:

0755.500/601 / 0723.228.756

https://veradatour.ro/

„Grădina Vlahiia” – Farmecul Maramureşului simţit în Snagov

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Mon, 09 Aug 2021 06:24:57 GMT

În apropierea Bucureştiului puteţi avea o experienţă de vacanţă de neuitat şi, totodată, o regăsire a autenticităţii maramureşene...tocmai în Snagov.

„Grădina Vlahiia” aduce Maramureșul mai aproape de Capitală punând la dispoziţia turiştilor un veritabil muzeul al Satului în aer liber, dar în care oaspeţii se și pot caza. Mai mult decât atât vor descoperi şi alte atracţii ca: Muzeu al Icoanei şi o casă autentică a tradițiilor românești , livadă , g rădină de legume şi microfermă cu activităţi pentru ce mici, evenimente gastronomice în aer liber sau în restaurant, plimbări tematice în împrejurimi şi multe alte activităţi.

Cazarea la „Grădina Vlahiia”

Cristian Dumitrescu, gazda îşi invită oaspeţii într-una din cele patru case maramureşene . Fiecare poartă numele localităţii din care au fost strămutate. Mai mult, camerele au tematici diferite, descoperind obiecte de mobilier şi poveşti din satele tradiţionale de odinioară, alături de confortul de astăzi.

Camerele de la „Grădina Vlahiia” poartă nume de femei maramureşence:

Casa Rona : Ştefanita, Dochita, Ilisca, Gasie;

Casa Bârsana : Dragana, Simioana, Stefanca, Nastaca;

Casa Breb : Maria, Casandra, Adriana, Mihaela;

Casa Iza: Adela, Puica, Zina, Elena, Diana.

Capacitate de cazare şi de servire a mesei

- 18 camere duble;

- 4 case maramureşene de lemn a câte 4 camere;

- 2 camere în Casa Toscana;

- Restaurant/”Cămin Cultural” cu o capacitate de 140locuri;

- Terasă exterioară;

- Bucătărie de vară cu meniu variat în fiecare weekend

Complexul agroturistic“Grădina Vlahiia”

Str.Albăstrelelor, nr. 24, Snagov Sat, Ilfov

Cristian Dumitrescu - 0729 883 109/ cristian@gradinavlahiia.ro

conferința finală a proiectului „TEMPO – Tehnologie - Eficiență Modernitate – Productivitate – Ocupare”.

Tue, 20 Jul 2021 15:14:09 GMT

Bemol Capital și partenerii săi, Fundatia Culturala Art Promo, Fundația Pestalozzi și Asociația Pentru Dezvoltare Durabilă Slatina a organizat in data de 23 iunie 2021, la Hotel Palace din Sinaia, (str. Octavian Goga 4, Sinaia jud. Prahova) conferința finală a proiectului „TEMPO – Tehnologie - Eficiență Modernitate – Productivitate – Ocupare”.
Proiectul TEMPO este un proiect strategic adresat persoanelor care au domiciliul sau reședința în Regiunea Sud Muntenia care au înființat afaceri în zona urbană. Prin proiect a fost finanțat unui număr de 50 de noi intreprinderi (9 în județul Prahova, 5 în județul Ialomița, 5 în județul Călărași, 6 în județul Giurgiu, 5 în județul Teleorman, 14 în județul Arges. 6 în județul Dâmbovița) și au fost create 137 locuri de muncă. Proiectul a inclus activități de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 459 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create, crearea de parteneriate între IMM-urile finanțate și alți actori sociali relevanți.
Având în vedere specificitatea membrilor parteneriatul proiectului, au fost finanțate si multe idei de afaceri în domeniul industriilor creative. Proiectul a avut ca nucleu de desfășurare orașul Sinaia, oraș emblematic pentru istoria și cultura română. Proiectul și-a propus asadar să aducă noi oportunități de susținere a unor activități independente în domenii precum medicina, publicitatea, arhitectura, artele plastice, meșteșugurile, design-ul, muzica, editarea (publishing) și a pune la dispoziția publicului un centru de dezvoltare a inițiativelor antreprenoriale.
Evenimentul s-a adresat în primul rând presei locale și regionale, beneficiarilor proiectului cât și actorilor social la nivel regional.
Proiectul TEMPO este cofinanțat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014- 2020 (POCU 2014 – 2020) se desfășoară în perioada aprilie 2018-iulie 2021.

Conferința regională Sinaia (jud. Prahova)

Tue, 20 Jul 2021 15:08:59 GMT

Bemol Capital a organizat Conferința regională cu tema „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul Romania Start-Up Plus” care a avut loc miercuri, 23 iunie 2021, orele 16.00, la Hotel Palace, (str. Octavian Goga nr. 4, Sinaia, jud. Prahova).
Evenimentul s-a desfașurat în cadrul proiectului „T.E.M.P.O. – Tehnologie Eficiență Modernitate Productivitate Ocupare”, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2012-2020 și a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel județean și regional între antreprenorii finanțați în cadrul proiectului și alți actori relevanți în domeniul dezvoltării antreprenoriale.
Proiectul a asigurat finanțarea unui număr de 50 de noi intreprinderi și a oferit oportunităti de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 450 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create.
Promotorul proiectului este societatea Bemol Capital, furnizor de servicii de consultantă în domeniul industriilor creative și de formare profesională în tehnologii informatice și design grafic. Proiectul se implementează cu sprijinul partenerilor Fundația Culturala Art Promo, Fundația Pestalozzi și Asociatia pentru Dezvoltare Durabilă Slatina.
Evenimentul s-a desfasurat într-un spațiu interior generos.

Seminar județean Valea Iazurilor (jud. Calarași)

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 20 Jul 2021 15:02:18 GMT

Bemol Capital a organizat seminarul judetean cu tema „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul România Start-Up Plus” care a avut loc miercuri, 17 iunie 2021, orele 14.00, la Complexul Valea Iazurilor, str. Valea Iazurilor, Nr.1, sat Candeasca, Comuna Belciugatele, judetul Calarasi.
Evenimentul s-a desfașurat în cadrul proiectului „T.E.M.P.O. – Tehnologie Eficienta Modernitate Productivitate Ocupare”, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2012-2020 și a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel județean și regional între antreprenorii finanțați în cadrul proiectului și alți actori relevanți în domeniul dezvoltării antreprenoriale.
Proiectul a asigurat finanțarea unui număr de 50 de noi intreprinderi și a oferit oportunităti de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 450 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create.
Promotorul proiectului este societatea Bemol Capital, furnizor de servicii de consultantă în domeniul industriilor creative și de formare profesională în tehnologii informatice și design grafic. Proiectul se implementează cu sprijinul partenerilor Fundația Culturala Art Promo, Fundația Pestalozzi și Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Slatina.
Evenimentul s-a desfășurat într-un spațiu interior generos (pe durata prezentărilor).

Seminar județean Conacul Drugănescu (jud. Giurgiu)

Tue, 20 Jul 2021 14:55:30 GMT

Bemol Capital a organizat seminarul cu tema „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul România Start-Up Plus” care a avut loc miercuri, 16 iunie 2021, orele 13.00, la Conacul Druganescu, Str. Punții Nr.2, Comuna Florești-Stoenești, jud. Giurgiu.
Evenimentul s-a desfașurat în cadrul proiectului „T.E.M.P.O. – Tehnologie Eficienta Modernitate Productivitate Ocupare”, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2012-2020 și a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel județean și regional între antreprenorii finanțați în cadrul proiectului și alți actori relevanți în domeniul dezvoltării antreprenoriale.
Proiectul a asigurat finanțarea unui număr de 50 de noi intreprinderi și a oferit oportunităti de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 450 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create.
Promotorul proiectului este societatea Bemol Capital, furnizor de servicii de consultantă în domeniul industriilor creative și de formare profesională în tehnologii informatice și design grafic. Proiectul se implementează cu sprijinul partenerilor Fundația Culturala Art Promo, Fundația Pestalozzi și Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Slatina.
Evenimentul s-a desfașurat într-un spațiu interior generos (pe durata prezentărilor).

Conferința regională Targoviște

Tue, 20 Jul 2021 14:50:00 GMT

Bemol Capital a organizat Conferința regională cu tema „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul România Start-Up Plus” care a avut loc joi, 10 iunie 2021, orele 16.00, la Hotel Valahia (bd. Libertății nr. 7, mun. Târgoviște).
Evenimentul s-a desfașurat în cadrul proiectului „T.E.M.P.O. – Tehnologie Eficienta Modernitate Productivitate Ocupare”, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2012-2020 și a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel județean și regional între antreprenorii finanțați în cadrul proiectului și alți actori relevanți în domeniul dezvoltării antreprenoriale.
Proiectul a asigurat finanțarea unui număr de 50 de noi intreprinderi și a oferit oportunităti de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 450 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create.
Promotorul proiectului este societatea Bemol Capital, furnizor de servicii de consultantă în domeniul industriilor creative și de formare profesională în tehnologii informatice și design grafic. Proiectul se implementează cu sprijinul partenerilor Fundația Culturala Art Promo, Fundația Pestalozzi și Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Slatina.
Evenimentul s-a desfășurat într-un spațiu interior generos (pe durata prezentărilor).

Conferința regională Curtea de Arges

Tue, 20 Jul 2021 14:36:21 GMT

Bemol Capital a organizat Conferința regională cu tema „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul România Start-Up Plus” care a avut loc miercuri, 9 iunie 2021, orele 15.00, la Muzeul Municipal Curtea de Argeș (str. Negru Vodă nr. 2, mun. Curtea de Argeș).
Evenimentul s-a desfașurat în cadrul proiectului „T.E.M.P.O. – Tehnologie Eficienta Modernitate Productivitate Ocupare”, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2012-2020 și a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel județean și regional între antreprenorii finanțați în cadrul proiectului și alți actori relevanți în domeniul dezvoltării antreprenoriale.
Proiectul a asigurat finanțarea unui număr de 50 de noi intreprinderi și a oferit oportunităti de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 450 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create.
Promotorul proiectului este societatea Bemol Capital, furnizor de servicii de consultantă în domeniul industriilor creative și de formare profesională în tehnologii informatice și design grafic. Proiectul se implementează cu sprijinul partenerilor Fundația Culturala Art Promo, Fundația Pestalozzi și Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Slatina.
Evenimentul s-a desfășurat într-un spațiu interior generos (pe durata prezentărilor).

Comunitătea locală timișoreană beneficiază de astăzi de o aplicație nouă: TIMISOARA CITY

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Tue, 20 Jul 2021 13:33:31 GMT

Comunitatea timișoreană a înțeles din ce în ce mai bine că transformarea digitală conduce în momentul de față schimbarea și că aceasta vizează mai ales reducerea costurilor operațiunilor, îmbunătățirea serviciilor destinate cetățenilor și stimularea creșterii economice.

Colectivul de specialiști de la Timisoara Application Development, condus de doamna Silvia Terziu, au reușit să optimizeze activitatea și modul în care răspund nevoilor cetățenilor Timișoarei, apelând la soluții de inteligență artificială (AI) și Internet of Things (IoT) pentru a face față provocărilor și pentru a valorifica oportunitățile aduse de digitalizare.

Aceștia au creat o nouă aplicație care a devenit deja o referință a timișorenilor, un fel de
vitrină profesionistă digitală online, disponibilă utilizatorilor în mod gratuit.

Aplicația TIMISOARA CITY oferă beneficii multiple de ambele părți, atât prin posibilitatea promovării și evidențierii activității afacerilor pe plan local, ale cabinetelor private sau ale producătorilor locali, cât și pentru cetățenii Timișoarei în sensul eficientizării timpului petrecut de aceștia în mediul online.

TIMISOARA CITY va permite afacerilor locale să fie mai aproape de clienți și de necesitățile acestora de consum, să fie mai vizibile, mai competitive și să câștige clienți noi, acestea fiind geo-localizate. Afacerile își pot lista promoțiile în această aplicație dar și prin înscrierea online pe site-ul www.timisoaracity.net.

“ Fără nicio exagerare, comunicarea este cheia către succes în relații sau la locul de muncă pe parcursul întregii noastre vieți. Aplicația TIMISOARA CITY a fost creată dintr-o nevoie reală de a centraliza informațiile pentru timișoreni. Cu o echipă care deține o vastă experiență internațională exigența din capitala Franței ajunge în Timișoara.
Timisoara Application Development este prima societate care, prin aplicația nou lansată TIMISOARA CITY pe platforma EVENTYA, permite economisirea timpului petrecut în online a timișorenilor. Alături de Timisoara Application Development și de actorii principali din zonă, am făcut un pas important spre digitalizarea comunicării timișorenilor. ” – a declarat doamna Silvia Terziu, i nițiatorului proiectului.

Aplicația este o sursă excelentă de informare pentru orice tip de comunitate și poate fi
accesată de către orice afacere, producător și prestator local, de oricare societate care caută parteneri. Aplicația permite listarea anunțurilor imobiliare locale, este un perfect ghid turistic digital pentru turiști și pentru localnici, o platformă de Smart City care conține articole și noutăți ale vieții sociale locale, o sursă de informare referitoare la locațiile în care se desfășoară activități diverse pentru copii și adulți, un adevărat calendar stufos de evenimente, o platformă de ticketing etc.

Personalităţi în IE – Ziua Universală a Iei 2021

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 08 Jul 2021 10:57:58 GMT

Cu ocazia Zilei Unieversale a Iei 2021 personalităţi, prieteni şi oaspeţi de suflet ai turismului rural poartă cu mândrIE IA

Doamna Ambasador Simona-Mirela Miculescu - Delegat permanent al Romaniei pe langa UNESCO

Ruxandra Donose - Mezzosoprana

Andreea Marin - - Jurnalist, producator-moderator-prezentator TV

Excelen ț a Sa David Saranga - Ambasadorul Israelului

Anca Vlad - Președintele Grupului Fildas-Catena

Casa memorială "Elie Wiesel", Sighetu Marmației

Thu, 08 Jul 2021 10:40:30 GMT

La intersecția cu strada Tudor Vladimirescu, pe strada Dragoş Vodă, din Sighetul Marmaţiei, am descoperit și vizitat casa în care s-a născut Elie Wiesel.
Personalitatea sa complexă, viața plină de pierderi tragice și de experiențe cumplite sunt subiectele acestei case memoriale, dar și o prezentare a comunităţii evreieşti din Sighet şi din Maramureş.

Personalitatea sa complexă, viața plină de pierderi tragice și de experiențe cumplite sunt subiectele acestei case memoriale, dar și o prezentare a comunităţii evreieşti din Sighet şi din Maramureş.
Elie, numele complet fiind Eliezer, Wiesel s-a născut pe data de 30 septembrie 1928, în orașul Sighet, Maramureș, la vremea aceea aparținând Regatului României. A decedat la data de 2 iulie 2016, în New York, Statele Unite ale Americii. S-a născut într-o familie de evrei din România și a fost supraviețuitor al Holocaustului. A fost scriitor, eseist și ziarist american, lucrările sale fiind scrise în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică. A fost filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului.

Repere din viaţa lui Elie Wiesel:

- În anul 1986, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace.

- În anul 1996, a fost numit membru al Academiei Americane de Artă ș i Literatură;

- Din anul 2001 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Casa memorială - Un spa ț iu al emo ț iei, al condescenden ț ei

Casa în care s-a născut Elie Wiesel are arhitectura specifică burgurilor transilvane ș i aparţinea cartierului evreiesc din Sighet. Dispunerea spa ț iilor ș i amenajarea interioară sunt caracteristice pentru locuin ț ele clasei mijlocii de de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Astfel, piesele de mobilier din lemn masiv, vitrina, masa cu ș ase scaune, radioul din living, sobele de teracotă, suporturile pentru lumânari sunt doar câteva dintre elementele de decor ale unei case obi ș nuite ce parcă ș i acum î ș i a ș teaptă familia să se a ș eze în jurul mesei.

Dat fiind faptul că amenajarea casei memoriale a fost concepută de specialiştii Muzeului Maramureşului, scopul acestora a fost de a pune în lumină personalitatea lui Elie Wiesel şi a prezen ț ei comunităţii evreieşti din Sighet şi din Maramureş.

Astfel, în holul de la intrare am descoperit o prezentare generală a casei şi a profesorului Elie Wiesel, laureatul Premiului Nobel pentru Pace.

În prima cameră mobilierul, tablourile redau atmosfera copilăriei lui Elie Wiesel, dar şi specificul comunităţii evreieşti. În tablouri sunt fotografii cu familii de evrei din Sighet.

A doua încăpere sunt expuse peste 30 de volume, în dulapuri şi vitrine, lucrări care fac parte din opera lui Elie Wiesel, subliniindu-i, astfel, personalitatea complexă.

Tot aici, sunt prezentate momente biografice ș i fotografii din timpul vizitelor lui Elie Wiesel în Sighetul Marmaţiei. În această cameră s-a reconstituit un colţ cu masa de lucru, un spaţiu de rugăciune şi meditaţie.

În a treia încăpere sunt expuse fotografii, documente, obiecte personale şi alte mărturii care reprezintă consecinţe ale Dictatului de la Viena, de la 30 august 1940, act care a dus la încorporarea Maramureşului şi a Transilvaniei de Nord la Ungaria horthystă. Mărturiile prezentate fac referire la constituirea ghetourilor şi tragedia deportării întregii comunităţi evreieşti din Sighet şi Maramureş.

În cea de a patra cameră sunt expuse mărturii ce fac trimitere la viaţa socială şi religioasă a evreilor din Sighet şi din Maramureşul istoric. Sunt expuse documente din Arhivele Naţionale care evidenţiază prezenţa numeroasă a evreilor, încă din secolul al XVII-lea, în comunităţile maramureşene. Vitrinele expun obiecte de ritual, o carte veche religioasă ș i alte obiecte, mărturii ale vieţii cotidiene.

În ultima încăpere avem ocazia de a în ț elege câteva aspecte ale relaţiilor culturale, de a cunoa ș te ș i alte personalităţi ale comunităţii evreieşti din Sighet pe care Elie Wiesel le-a cunoscut şi le-a ajutat în afirmarea lor. Printre ace ș tia se numără Hari Maiorovici, Ludovic Bruckstein, Vasile Kazar.

Curtea casei este un spaţiu mic, în care o placă ne aminte ș te că acest loc este întru amintirea evreilor din Maramure ș iar câteva bâncu ț e oferă loc pentru odihnă şi reculegere.

Acestea sunt interioarele casei memoriale ale supravie ț uitorului Holocaustului Elie Wiesel. Un sentiment straniu de revoltă amestecată cu triste ț e fără margini încearcă orice vizitator al acestei case. Familia lui Elie Wiesel, oamenii aceia din fotografii trăiau vie ț i normale când, deodată, vie ț ile lor nu au mai însemnat nimic. Holocaustul a însemnat reîntoarcerea omenirii la Evul Mediu. Holocaustul nu trebuie uitat.

Începând cu luna Aprilie a acestui an, în memoria lui Elie Wiesel a fost ridicată o statuie-bust situată în Catedrala Naţională din Washington . Stop caseta

În discursul său de acceptare a Premiului Nobel pentru Pace, cu privire la Holocaust, Elie Wiesel a spus:

“Am încercat să ț in memoria vie, să lupt cu cei care uită. Pentru că dacă noi uităm, suntem vinova ț i, suntem complici. […] Apoi i-am explicat cât de naivi am fost, că lumea a ș tiut dar a rămas tăcută. Ș i de aceea am jurat să nu tac ori de câte ori oamenii suferă ș i sunt umili ț i. Trebuie să luăm atitudine. Neutralitatea ajută opresorul ș i niciodată victima. Tăcerea il încurajează pe cel ce chinuie ș i niciodată pe cel chinuit. Uneori trebuie să intervenim. Atunci când via ț a oamenilor este în pericol, atunci când demnitatea umană este în pericol, frontierele na ț ionale devin irelevante. Atunci când bărba ț ii sau femeile sunt persecuta ț i din cauza rasei, religiei sau viziunii lor politice, atunci, în acel moment, acel loc trebuie să devină centrul universului.”

Ni ș te cifre aflate pe o diagramă din interiorul casei memoriale, cifre reci spun o realitate crudă, cruntă cu privire la adevărata dimensiune a dispari ț iei popula ț iei evreie ș ti din Maramure ș . În topul listei se află ora ș ul Sighet: în 1910 popula ț ia de evrei era de 7.981 suflete, în anul 1930, era de 10.154, iar în anul 1948 era doar de 1.515 evrei supravie ț uitori.Majoritatea ora ș elor mici ș i a satelor nu au avut niciun supravie ț uitor.

Casa memorială “Elie Wiesel” ne înva ț ă două lucruri. În primul rând,ne înva ț ă să recunoa ș tem ș i să onorăm via ț a lui Elie Wiesel. În al doilea rând, ne înva ț ă să păstrăm în memorie victimele comunită ț ii evreie ș ti din Maramure ș , comunitate distrusă de Holocaust.

Casa memorială “Elie Wiesel”

Strada Tudor Vladimirescu 1 ,

Sighetul Marmaţiei, Maramureş

http://muzeulmaramuresului.ro/

Articol scris de Adriana Roman

Iulie: luna ORAȘELOR și COMUNELOR CURATE!

cristian@vacantelatara.ro (Cristian Catana) — Thu, 08 Jul 2021 10:20:38 GMT

O dată cu venirea verii, ECOTIC, alături de partenerii săi, lansează o serie de campanii de colectare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), becuri, neoane, baterii și acumulatori uzați în mai multe orașe și comune din județele Teleorman și Prahova. Campaniile, care se vor desfășura în 7 orașe și peste 90 de comune, vin în sprijinul cetățenilor prin activități de conștientizare și implementarea de puncte de colectare la îndemâna acestora.

Aceste campanii oferă soluții de colectare adresate publicului larg, locuitorii acestor orașe și comune având la dispoziție:
1) Preluarea GRATUITĂ de la domiciliu a deșeurilor voluminoase (minim 50 kg deșeuri electrice/frigider/mașină de spălat etc).
2) Predare la puncte de colectare dedicate.
Totodată, pentru a încuraja inițiativa de colectare-reciclare, organizatorii au oferit PREMII, fiecare campanie având mecanismul propriu.
Locuitorii din Vălenii de Munte, Boldești Scăieni, Slănic, Urlați, Alexandria, Roșiori de Vede și Turnu Magurele, precum și cei din comunele Băbăița, Botoroaga, Bragadiru, Bujoru, Drăgănești Vlașca, Grația, Izvoarele, Blejoi, Păulești, Gura Vitioarei, Drajna, Măgurele, Lipănești, Teișani, Predeal Sărari, Aluniș, Starchiojd, Batrâni, Cerașu, Aricești Zeletini, Șurani, Cărbunești, Salcia, Lapoș pentru a menționa doar câteva, sunt îndemnați să predea în mod corect deșeurile electrice (inclusiv becuri și neoane) și baterii uzate, aducându-și astfel aportul la reciclarea acestor deșeuri și la protecția mediului.
În cei 15 ani de existență, ECOTIC a implementat peste 400 de campanii de conștientizare și colectare, peste 150 dintre acestea fiind sub titulatura “Orașe Curate”. Astfel, prin intermediul campaniilor, cetățenii din 39 de județe au beneficiat de servicii de colectare la îndemâna lor.

Numele pensiunilor transformat în renume

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Mon, 07 Jun 2021 10:14:29 GMT

După Revoluţie numărul pensiunilor a crescut din ce în ce mai mult. Dacă la început preocuparea era pentru confortul camerelor, cu trecerea anilor accentul s-a pus şi pe diversificarea serviciilor. S-a dezvoltat partea de agrement, de experienţe de vacanţă şi din ce în ce mai mult partea de comunicare, promovare şi marketing. Astfel, în dorinţa de a personaliza cât mai mult serviciile oferite, pensiunile aleg şi “denumiri” reprezentative (numele unităţii de cazare, restaurant, camere şi spaţiile interioare).

Iată că aceste denumiri au devenit brand-uri (inclusiv gastronomice) ce fac cinste comunităţii locale. Sunt deja cunoscute la nivel naţional şi chiar internaţional: “Mama Cozonacilor” Bran-Şimon, “Doripesco”, Braşov, “Livada Bunicului”, Stăneşti, Argeş, “Cămara Moţului” – “Pensiunea Vank”, Arieşeni, Alba, “La Baciu”, Fundu-Moldovei, Suceava etc. De asemenea, “Hanu Ancuţei” din Neamţ este un exemplu de cum un brand din poveştile sadoveniene, a fost preluat şi menţinut la standardele actuale, atrăgându-ne cu preparate tradiţionale moldoveneşti.

La început, în alegerea numelui pensiunii, proprietarii optau fie pentru nume ale membrilor de familie (Diana, Domniţa, Gabriel, Maria), fie nume de flori (Genţiana, Brânduşa, Arnica, Bujor de Munte), fie repere ale naturii, în special cu tematică montană (Vraja Munţilor, Roua Munţilor, Dor de Munte, Plai cu Dor).

Apreciez cum proprietarii de pensiuni au ales să individualizeze sejurul turiştilor, oferindu-le veritabile experienţe de vacanţă pornind de la alegerea unor camere tematice. Ele poartă nume inedite, fiecare având un specific diferit, spunând o altă poveste. Prin personalizarea camerelor să descrie mai bine specificul comunităţii acelor locuri, meşteşugurile, tradiţiile, istoria etc.

Vă oferim câteva exemple:

- “ Livada Bunicului” şi “Căsuţele Bunicului”, Stăneşti, Argeş: camerele: Primăvară, Vară, Toamnă, Iarna; “ Căsuţa Soare” cu camerele: Zori de Zi şi Amurg şi “ Căsuţa Lună” cu camerele: Luna Nouă şi Lună Plină;

- “Grădina Vlahiia”, Snagov: Casele Rona, Bârsana, Breb, Iza (numele localităţilor de unde au fost strămutate casele); Camerele: Ştefăniţa, Drăgana, Maria, Puica, Zina, Dochiţa, etc.(numele femeilor satelor maramureşene);

- “Satul Banului”, Măgureni, Prahova : camerele: Maica Lisandra, Maica Floarea, Maica Lina (bunicile şi străbunicile proprietarului Răzvan Dobre), Mamaia de la Vale, Mamaia din Sus;

- “Dealul Verde”, Porumbacu, Sibiu – camerele: Agricultorului, Fermierului, Meşterului, Tâmplarului, Artistului, Ţesătorului, Fierarului;

- “ Casa Iilor”, Ponoare, Mehedinţi : Odaia cu lavandă, Odaia cu margarete, Odaia cu maci, Odaia cu Nu-mă-uita, Odaia Soarelui.

Îmi doresc ca tot mai multe pensiuni să aleagă nume inspirate, transformându-le în renume, devenind veritabile brand-uri.

Nu uitaţi că satele româneşti vă aşteaptă să le descoperiţi şi redescoperiţi!

Maria STOIAN

Concurs de FotografIE – “DestinaţIE în IE”

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Wed, 02 Jun 2021 12:11:43 GMT

Revista “Vacanţe la ţară” lansează concursul de fotografIE având ca temă: “DestinaţIE în IE“ (fotografii cu turişti din vacanţe, călătorii, drumeţii cu o persoană sau mai multe persoane purtând ie în diverse destinaţii).

Concursul se adresează tuturor turiştilor şi pasionaţilor de fotografie, fie că aceştia sunt amatori sau profesionişti.

Calendar concurs:

- Perioadă de desfăşurare: 2 Iunie 2021 – 17 Iunie 2021 (trimiterea fotografiilor)
- Prejurizare: 18 Iunie 2021;
- Publicarea albumului cu fotografii selectate pe pagina de Facebook: 18 Iunie 2021;
- Votul Publicului: 18 Iunie – 22 Iunie.
- Anunţarea câştigătorilor: 24 Iunie 2021 – Ziua Universală a Iei

Conditii de participare:

- Fiecare participant poate trimite maximum 2 fotografii pe e-mailul concursului: revistavlt@gmail.com , până în ziua de 17 Iunie ora 23:59 .

- Fotografiile trebuie să fie color şi trimise în format digital (.jpg cu dimensiunea de minimum 1000 pixeli latura mare).

- Condiţii obligatorii: Participanţii vor oferi detalii în e-mail legate de :
- nume + prenume participant + date contact (Telefon, e-mail);
- Destinaţia/locul în care a fost realizată fotografia.

- Recomandat: de precizat din ce zonă provine ia/portul tradiţional şi perioada în care a fost realizată fotografia.

JURIZAREA:

Etapa I – Prejurizarea – 18 Iunie 2021.

- Juriul va selecta fotografiile primite - ţinând cont de: compoziţie, calitatea imaginii, creativitate, originalitate, valoare artistică şi încadrarea în tematica concursului - şi le va posta pe pagina de facebook, într-un album dedicat concursului: https://www.facebook.com/Revista.Vacante.la.tara.
Votul Publicului: 18 Iunie – 22 Iunie
Jurizarea finală 23/24 Iunie 2021

Locul 1 - Juriu de specialitate: O ie marca “Ii Autentice by Maria si Daniel Stanciu” - http://iiautentice.com/

3 menţiuni : 1 abonament anual la revista “Vacanţe la ţară”;

- Premiul Juriului: Se va alege o fotografie câştigătoare din toate fotografiile postate în albumul concursului, ţinând cont de: calitatea compoziţiei, originalitate, respectarea temei. De asemenea, se vor alege şi cele 3 menţiuni.

Juriul este format din:

- Maria Stoian - Presedinte fondator ANTREC Romania;
- Maria Stanciu – creator ii tradiţionale - “Ii Autentice by Maria si Daniel Stanciu”
- Cristian-Alexandru Catană – Fotograf şi redactor şef “Revista Vacante la tara”.

- Premiile publicului:

- Excursie oferită de Agenţia de Turism“Scorilo Travel Vacanţe” într-o zonă pitorească a României;
- 2 nopţi cazare + Mic Dejun - Pensiunea agroturistică “Casa Cartianu ” , Turcineşti, Gorj;
- O pereche de opinici – “Zestrea Bisoceană” , Bisoca, Buzău;

În funcţie de numărul de aprecieri/like-uri ale fotografiilor din album vom premia primele 3 clasate.

Regulament:

- Fotografiile primite vor fi considerate ca aparţinând autorilor respectivi.

- Prin transmiterea fotografiilor, autorii vor atesta faptul ca le aparţin, cesionând organizatorului dreptul de a utiliza sau modifica fotografiile în cadrul Revistei “Vacanţe la ţară” şi în mediul online, fără a condiţiona în vreun fel exploatarea ei/lor comercială ulterioară de catre autorul lucrării (blog, internet, calendare etc.). Durata cesiunii este pe perioada maximă prevăzută de legea drepturilor de autor. Autorii vor ramane în continuare proprietarii fotografiilor lor;

- organizatorii nu răspund în nici un fel pentru eventualele încălcări de către participanţi a dispoziţiilor Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor;

- nu se admit manipulările fotografiilor prin introducerea, eliminarea, clonarea, rearanjarea unor elemente din cadrul respectiv. Sunt permise recadrarea, corecţiile de iluminare, corecţii de contrast, remedierea defectelor (zgârieturi sau puncte pe imagine), restabilirea unei cromatici naturale, corecţia perspectivei, sau alte prelucrări care ajută la redarea imaginii originale;

- Juriul îşi rezervă dreptul de a exclude din concurs fotografiile care nu respectă tema: “Destinaţii în IE” - (fotografii din vacanţe, călătorii, drumeţii cu persoane purtând ie în diverse destinaţii) sau condiţiile obligatorii.

- Fotografiile înscrise în concurs vor putea fi utilizate şi reproduse de catre organizatori, reproducerile devenind proprietatea acestora, cu menţionarea numelui autorului;

- Nerespectarea uneia dintre condiţiile mai sus menţionate atrage după sine descalificarea concurentului sau a lucrării respective;

- Prin trimiterea lucrarilor pe e-mail: revistavlt@gmail.com se presupune că participanţii au acceptat integral regulamentul concursului;

Deciziile juriului sunt incontestabile.

Premiile nu sunt transmisibile si nici nu se poate primi contravaloarea lor in bani.

Premianţii vor fi contactaţi pe e-mail sau telefon. Premiile vor fi ridicate de catre castigatori sau reprezentanti ai acestora.

Fotografiile acceptate pentru jurizare vor fi postate pe pagina de facebook a Revistei Vacanţe la ţară: https://www.facebook.com/Revista.Vacante.la.tara .

Mult succes!

conferința de final a proiectului „A.C.T.U.A.L. – Antreprenoriat – Competitivitate – Tehnologie – Utilitate - Abordare Locala Regiunea Centru”

Fri, 28 May 2021 14:21:24 GMT

Euro-Link Consultants și partenerii săi, Casetim Alba Iulia, Noi Media Print SA și Asociația Pentru Dezvoltare Durabilă Slatina au organizat luni 24 mai 2021, ora 16:00 la conferința de final a proiectului „A.C.T.U.A.L. – Antreprenoriat – Competitivitate – Tehnologie – Utilitate - Abordare Locala Regiunea Centru” care va avea loc la Casa Bagatelle (Șirul Livezii nr. 2A, Brașov).
Proiectul ACTUAL a fost un proiect strategic adresat persoanelor cu domiciliul sau reședința în Regiunea Centru (județele Brasov, Sibiu, Alba, Mureș, Harghita și Covasna) care au înființat afaceri noi în zona urbană. Prin proiect a fost finanțat unui număr de 47 de noi intreprinderi (16 în județul Alba, 9 în județul Brasov, 11 în județul Covasna, 2 în județul Harghita, 6 în județul Mureș, 3 în județul Sibiu) și au fost create 106 locuri de munca. Proiectul a inclus activități de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 441 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create, crearea de parteneriate între IMM- urile finanțate și alți actori sociali relevanți.
Proiectul s-a bucurat de-a lungul desfășurării sale de implicarea domnului Nicolae Covaci, fondatorul și sufletul formației PHOENIX, un artist de nivel european care a susținut întotdeauna proiectele adresate tinerilor antreprenori.
Evenimentul s-a adresat în primul rând presei locale și regionale, cât și persoanelor implicate în desfășurarea proiectului.
Proiectul ACTUAL a fost cofinanțat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 (POCU 2014 – 2020) și s-a desfășurat pe o perioadă de 3 ani si 4 luni.

SEMINAR „A.C.T.U.A.L.- Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul Romania Start-Up Plus” , Covasna

Fri, 28 May 2021 14:17:04 GMT

Euro-Link Consultants a organizat seminarul cu tema „ A.C.T.U.A.L .- Ini ț iative antreprenoriale finan ț ate prin programul Romania Start-Up Plus ” care a avut loc joi, 20 mai 2021, orele 12.30, la Castelul Mikes - Zabola Estate, 527190 Zăbala, nr. 437, Jude ț ul Covasna.

Evenimentul s-a desfă ș urat în cadrul proiectului „ A.C.T.U.A.L. - Antreprenoriat-Competitivitate-Tehnologie-Utilitate-Abordare Locala Regiunea Centru ”, proiect co-finan ț at prin Programul Opera ț ional Capital Uman 2012-2020 ș i a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel jude ț ean ș i regional între antreprenorii finan ț a ț i în cadrul proiectului ș i al ț i actori relevan ț i în domeniul dezvoltării antreprenoriale.

Proiectul a asigurat finan ț area unui număr de 47 de noi intreprinderi ș i a oferit oportunită ț i de formare, consultan ț ă antreprenorială pentru un număr de minim 400 de persoane, precum ș i sesiuni de mentorat ș i sprijinire a func ț ionării intreprinderilor nou create.

Promotorul proiectului a fost societatea Euro-Link Consultants, furnizor de servicii de consultan ț ă ș i formare profesionala cu experienta de 15 ani în sectorul public si privat care a implementat cu succes o serie de proiecte finanţate din fonduri PHARE, Fondul Social European (FSE) şi World Bank.

Proiectul s-a implementat cu sprijinul partenerilor Asocia ț ia pentru Dezvoltare Durabilă Slatina, Noi Media Print SA ș i Casetim SRL.

În vederea respectării normelor sanitare în vigoare pe raza jude ț ului Covasna, evenimentul s-a desfă ș urat într-un spa ț iul interior generos.

Hotel Majestic, Jupiter - o piatră de temelie între tradiţie şi modernitate

Thu, 20 May 2021 07:15:10 GMT

La început a fost... Cozia

Prin anii ’70, când litoralul românesc rivaliza cu cele din Grecia şi Spania, iar infrastructura era în plin avânt, la Jupiter se construiau hotelurile “Cozia” şi “Tismana”, două repere importante pe harta turismului românesc. Importanţa acestora nu reieşea doar din asocierea numelor lor cu mănăstiri emblematice din România, ci şi din faptul că zona emană o puternică energie telurică, ne povesteşte domnul Dragoş Răducan , Directorul General al Hotelului Majestic (fost “Cozia”) din staţiunea Jupiter , prim vicepreşedinte executiv al FPTR.

Datorită energiilor telurice, Hotelul Majestic este şi astăzi o destinaţie ideală pentru cei care doresc să se relaxeze şi să se odihnească foarte bine in concediu.
Mai mult, existenţa celor patru zone de microclimat – în grădina interioară, la piscină, pe lacul Tismana şi pe malul mării -, îl recomandă ca destinaţie pentru terapiile antistres.

“Viaţa la ţară” din… grădina Majestic Jupiter

Botezat de vizitatori drept « hotelul celor trei ape», Majestic Jupiter ar putea fi considerat mai degrabă o reproducere în miniatură a satului românesc de odinioară.

“ Hotelul a fost renovat în anul 2006 când actualul proprietar a vrut să îl facă mai rustic şi a amplasat în grădină o mulţime de elemente care să amintească de viaţa de la ţară ”, ne-a povestit Dragoş Răducan .

De altfel, numeroase obiecte de uz gospodăresc, presărate pe ici pe colo prin grădină, amintesc turistului de tradiţia satului românesc autentic. În incintă există chiar şi un pârâu interior, frumos amenajat, două fântâni de lemn, cu roată, câteva cişmele, mese şi bănci de lemn masiv, ba chiar şi câteva căruţe de lemn, umplute ochi cu fân, ce par că aşteaptă liniştite căluţii şi căruţaşul.

Pentru a completa atmosfera rurală, “ până anul trecut aveam un grătar în aer liber, care făcea foarte mult fum. Anul acesta m-am hotărât să abordez “teoria WOW” şi să vin cu ceva nou. Am introdus mâncarea la plită, care nu se gătește la All Inclusive, ci doar în restaurantele à la carte. Majestic Jupiter este unicul hotel All Inclusive din România care prepară mâncare la plită ”, ne-a mărturisit directorul hotelului.

Troi ţ a, un Omagiu adus Artei Culinare şi Ospitalit ă ţ ii Româneşti

“L-am cunoscut pe chef Radu Zărnescu prin intermediul unor cunoştiin ţ e comune şi l-am invitat să vină să stea la hotel Majestic, prilej cu care ne-am şi împrietenit. Radu Zărnescu este unul dintre cei mai talenta ţ i şi mai creativi chefi din România. Din creativitate şi din spiritul antreprenorial aparte, a înfiin ţ at alături de so ţ ia sa, Asociația Culturală Euro Est Alternativ – ACEEA, care a organizat mesele pentru « Sibiu – capitală culturală » . El este, de asemenea, membru în Asocia ţ ia Bucătarilor, președinte al Euro - Toques România şi participă la numeroase concursuri interna ţ ionale de profil, unde participă cei mai buni bucătari din lume. Anul trecut l-am invitat din nou şi ini ţ ial a stat o săptămână. Apoi, a decis să mai răm â nă o vreme la noi. Fiind o persoană hiperactivă, m-a întrebat dacă aveam pe la hotel diverse unelte. I-am dat o bormaşină, un fierăstrău electric, o drujbă…, i-am cumpărat şi materiale, aşa că s-a apucat să lucreze la un proiect care ne-a fascinat pe to ţ i. Lucrările au durat în jur de cinci zile, p â nă c â nd a apărut o troi ţ ă tăiată din drujbă, un procedeu destul de neobişnuit, care a fost, evident, creată pe bucă ţ i. Prinse între ele, aceste bucă ţ i au fost ridicate ulterior în plan vertical, pe o funda ţ ie de circa 6 tone. Elementul central al monumentului îl reprezintă o roată, care simbolizează tradi ţ ia, un tribut adus meșterilor făurari români, care au contribuit la formarea obiceiurilor culinare ale comunităților românești, subliinind diversitatea și unitatea exprimării prin gastronomie. Neştiind inițial cum să îl numim, i-am zis troi ţ ă, dar îl considerăm, de fapt , un Omagiu adus Artei Culinare şi Ospitalită ţ ii Româneşti . Troiţa, a primit numele ”Metaistoria”și reprezintă piatra de hotar de la intrarea în staţiunea Jupiter. Prin dimensiunea sa impresionantă (peste 6 m înălţime) şi valenţele artistice ilustrate în compoziţie, ea va deveni, în timp, nu doar o emblemă a hotelului, ci şi a întregii staţiuni.

Vă recomandăm să vizitaţi Jupiter pentru calitatea ospitalităţii, dar şi pentru a admira un monument de excepţie! “ a declarat domnul Dragoș Răducan, Director General Hotel Majestic Jupiter

Text: Anne-Mary NECHITA ; Foto: Anne-Mary NECHITA, Hotel Majestic Jupiter

Munţii Măcin - bătrânii cu suflete de stâncă

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Mon, 17 May 2021 07:33:11 GMT

Aşa cum bine ştim din cadrul orelor de geografie, munţii Măcin atrag încă de la început atenţia ca fiind cei mai vechi munţi din ţara noastră şi cu siguranţă unii dintre cei mai spectaculoşi din punct de vedere peisagistic.

Măcinul – o istorie de sute de milioane de ani

Formaţi în urmă cu peste 300 de milioane de ani (Carpaţii luând naştere în urmă cu aporximativ 65 milioane de ani), munţii Măcin sunt rezultatul orogenezei hercinice. Cu o înălţime iniţială de aproximativ 3000 de metri, astăzi înălţimea munţilor Măcin atinge altitudinea maximă în Vârful Ţuţuiatu – 467 m.

Dând iarăşi filele în urmă, aflăm că Măcinul facea parte dintr-un impresionant lanţ muntos ce străbătea Europa pe direcţia Vest-Est. Astăzi, mărturii ale acelor vremuri, alături de munţii Măcin, mai sunt munţii Scoţiei, munţii Vosgi alături lanţurile muntoase din zona Bretagnei (munţii foarte puţini cunoscuţi dar extrem de spectaculoşi).

Parcul Naţional Munţii Măcinului

Începând cu anul 1998, Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei, fiind, totodată, şi structură componentă a Reţelei Natura 2000. Pe raza munţilor Măcin se întâlnesc aproximativ 3500 de specii de floră şi faună, cât şi suprafeţe foarte rare pentru Europa de vegetaţie cu specific de stepă. În prezent, Parcul Naţional Munţii Măcinului are o suprafaţă de peste 11.100 hectare, fiind împărţit în două zone: Munţii Măcinului şi Culmea Pricopanului . Administraţia Parcului a amenajat şi promovează 11 trasee turistice atât pedestre cât şi drumeţii călare sau cicloturism.

Culmea Pricopanului – unul dintre cele mai populare trasee din Măcin

Pornind din localitatea Măcin, cu o lungime de aproximativ 6 km şi marcaj bandă albastră, traseul ce are ca obiectiv străbaterea culmii Pricopanului este un traseu tematic, extrem de spectaculos, mai ales pentru pasionaţii de geoturism. Cu cât avansăm şi câştigăm în altitudine vom fi din ce în ce mai captivaţi de formaţiunile impresionante de granit şi stânci sculptate de vremuri. În partea superioară a traseului, cu cât turiştii se vor apropia de vârfurile Vf. Suluku Mare, Piatra Râioasă, Caramalău zările se vor deschide oferind panorame spectaculoase către cursul Dunării, depresiunea Luncăviţa, depresiunea Măcin, crestele Măcinului şi, în zilele senine, se observă chiar şi oraşele Galaţi şi Brăila. Relieful este tipc zonelor de stepă şi de gol alpin, alternând în zonele inferioare cu pajişti şi tufărişuri specifice (măceş, păducel). Turiştii care doresc să campeze o pot face în zona Fântânii de Leac.

Ştiaţi că….

- Culmea Pricopanului este cel mai important punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare care traversează România (ruta Via Pontica )? Pe teritoriul ţării noastre trec cele mai multe păsări răpitoare din Europa, aflate în migraţie, putându-se observa 29 de specii de acest fel.

- Parcul Naţional Munţii Măcinului constituie singurul parc naţional european destinat protecţiei biodiversităţii aferente regiunii de stepă. Este singurul loc din România unde se mai găseşte vegetaţie tipică de stepă, dispărută inclusiv din Balcani şi alte lanţuri muntoase din Europa.

- Munţii Măcin ocupă sub 1% din suprafaţa României, dar găzduiesc peste 50% dintre speciile floristice şi faunistice ale ţării?

- în Măcin întâlnim aproximativ 19% dintre plantele superioare ale florei Europei? Lucru similar insulelor Corsica şi Creta, conform informaţiilor Parcului Naţional.

- una dintre cele mai vechi şi spectaculoase rezervaţii din România se găseşte în Macin – Rezervaţia Naturală Valea Fagilor?

- printre stâncăriile Culmii Pricopanului întâlnim: ţestoasa dobrogeană, dihorul de stepă, jderul de piatră, guşterul dobrogean, şarpele rău?

Descoperiţi farmecul Munţilor Măcin în excursiile marca Scorilo Travel Vacanţe!

https://www.scorilotravelvacante.ro/

Administra ț ia Parcului Na ț ional Mun ț ii Măcinului

Centru de Informare Vizitare Greci

Greci, str Carabalu nr. 48, judeţ Tulcea

http://www.parcmacin.ro/

Text şi fotografii: Cristian-Alexandru CATANA

Colecţia de ii muscelene “Ionuţ Fintoiu”

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Mon, 17 May 2021 07:08:54 GMT

Ionuţ Fintoiu , fiu al tradiţiilor muscelene, originar din Rucăr , a moştenit din familie dragostea pentru autenticitatea locurilor şi datinilor zonelor pe care le reprezintă cu atâta mândrie.

Prin port, prin cânt, prin dans şi prin cuvinte, Ionuţ, fire artistică, încrezătoare şi ambiţioasă, este persoana potrivită să ne facă să ne simţim oaspeţi de suflet pe meleagurile pitoreşti argeşene, la poalele Pietrei Craiului.

Încă din perioada copilăriei a fost atras de cântecul popular, participând la tot ce implică activităţi artistice, atât în judeţ cât şi în diferite colturi ale ţării. Însă, pasul spre activitatea profesionistă a fost făcut în timpul cursurilor Facultăţii de Teologie Ortodoxă pe care a şi absolvit-o. În ideea asigurării unui venit, după o probă dată şi luată cu succes, s-a alăturat formaţiei “Zavaidoc” din Piteşti, unde este şi în prezent membru.

Fire şi file cu poveşti din lada lui Ionuţ Fintoiu

“Pasiunea costumului popular vine de la bunica mea, care la randu-i a creat câteva zeci de costume! Toată viaţa sa a iubit tot ce este autentic, purtând cu mândrie salbă.

Am în colecţie doar costume populare muntenesti, specifice zonei de Nord a Argeşului.

Iile din lada mea poartă mai departe poveştile femeilor muntence, porturi cu trăsături clare de delimitare ale sacrului de profan.

Particularitatea iilor de Muscel este aceea ca nu se despart niciodată de trup. Ia şi poalele sunt unite printr-o fâşie de pânză. În colecţia mea se regăsesc costume purtate de-a lungul diferitelor perioade ale vieţii.

Etapele vieţii - cursul acestora sunt surprinse şi în modele de ii. Astfel, ia se poartă după un anumit cod de culoare. Spre exemplu copilele şi tinerele poartă ii de culoare roşie, verde, chiar şi roz, după care vor face trecerea către costumul alb în momentul căsătoriei.

După căsătorie, ca nevastă, se poartă ii de culori: albastru sau grena.

Odată cu înaintarea în vârsta se va opta pentru o culoare a costumului tot mai închisă, fără flori, fir. Ajungând spre sfârşitul călătoriei printre anii vieţii, se va alege un port de culoare negră, de cele mai multe ori cu ie "aleasă în razboi".

Dacă ar fi să mai găsim o altă particularitate a costumelor reprezentative zonei Muscelului am evidenţia că toate iile prezintă semne distinctive. Acestea sunt reprezentate fie de o semnătură a celei care a creat-o, fie sunt rezultatul unei credinţe foarte puternice în simbolistica forţelor supranaturale

Se spune că ielele cele care vânează sufletele mânate de iubiri puternice în narcisismul lor, nu acceptă ca cineva sau ceva să poarte o ie fără cusur. De aici rezultă ideea că dacă ia era perfect realizată, posibil ca ielele să-ţi sucească mintea ca să îti fure ia. Şi astfel a apărut simbolul sau obiceiul că dacă se va realize o floare de altă culoare, ori o terminaţie bruscă pe ie, aceste elemente ar face cusatura imperfectă...

Costumul popular este identitatea noastră ca neam iar costumul de Muscel este etalonul costumului popular românesc! Vă aşteptăm la noi să ne admiraţi portul, oamenii şi locurile!”, declară Ionuţ Fintoiu.

Cu Ionuţ Fintoiu vă puteţi întâlni în excursiile organizate de Scorilo Travel Vacanţe în zona Dâmbovicioarei . Ionuţ va încânta turiştii cu repertoriu de muzică populară dar şi cu colecţiia sa de ii, o parte dintre ele admirate şi cu ocazia Zilei Universale a Iei – 2020.

Text şi fotografii : Cristian-Alexandru Catană, Ionuţ Fintoiu

Bunătăţi de la "CASA CU TEI" - Sărata Monteoru

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Mon, 17 May 2021 06:20:49 GMT

PLATOUL BUNICII - specialitatea casei!

Platoul bunicii are cam un kg. de bunătăţi aduse, parcă, "de la bunica"!

Pe un platou din lemn, special conceput, se află, frumos aranjate, astfel încât să provoace poftă încă de la prima vedere: babic, ghiudem, şunculiţă, tobă, kaizer, cârnaţi de Pleşcoi, perpeliţi în tigaie, pastramă de porc, pastramă de oaie, preparată tot în tigaie, cu mămăliguţă, zacuscă de vinete şi fasole bătută, preparate în mod tradiţional, ceapă roşie de Buzău, brânză şi murături de casă.
Poftă bună!

PLATOUL DRUMEŢULUI

Platoul drumeţului asigură o masă rapidă şi săţioasă, aşa cum are nevoie drumeţul aflat între două trasee montane!

Pe un platou special, din lemn, sunt rânduite cam 800 gr. de bunătăţi care abia aşteaptă să fie degustate: coaste de porc, preparate la grătar, cârnaţi de casă, tot la grătar, cu garnitură de cartofi, mămăliguţă şi vestitele murături ale casei.
Poftă bună!

Pensiunea "Casa cu Tei", Sarata Monteoru, Buzau

https://casacutei.ro/

Renaşterea naturii în Bisoca, Buzău

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Mon, 17 May 2021 06:11:27 GMT

Mai aproape de cer, la poalele munţilor Vrancei, comuna buzoiană Bisoca îşi întinde meleagurile la graniţa celor trei regiuni istorice: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

Opt sate alcătuiesc această comună ce îşi înşiră casele şi gospodăriile risipite pe dealuri, printre pajişti, fâneţe, pâlcuri de pădurici şi livezi de pruni.

Pe uliţe vei admira care trase de boi, vei găsi stâne ce-şi mai poartă legendele-n doine, săteni lucrând pământul – locuri şi oameni etalon pentru datinile munteneşti.

Ori, acestea-s doar câteva dintre detaliile ce întregesc un peisaj pitoresc, un izvor de autenticitate românească despre care au scris, ori au pictat artişti precum: Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahuţă, Tancard Bănăţeanu şi Nicolae Grigorescu.

Dacă vrei să străbaţi cu privirea panorama rurală şi înălţimile vrăncene poţi ajunge-n “Podu’ ăl Mândru” , cel mai înalt punct din Bisoca de unde vei putea admira inclusiv frumoasa vale cu parfum salin a Râmnicului. Apoi, lasă-te cuprins de legende, găseşte spectaculoasa stâncă “ Masa lui Bucur ” şi află că de pe aceste meleaguri se povesteşte că ar fi plecat ciobanul Bucur cu oile spre Câmpia Bărăganului şi spre Bucureşti.

“Casa Zestra Bisoceană” – reper al meleagurilor autentice munteneşti

Ca un reper pentru cum tradiţiile, natura şi istoria acestor locuri se prind în horă este “Casa Zestrea Bisoceană ”. Această gospodărie ţărănească din Bisoca găzduieşte o expoziţie reprezentativă a vieţii munteneşti de odinioară. Vizitatorii pot vedea şi experimenta traiul bunicilor şi străbunicilor, înconjuraţi de tihnă şi linişte.

“Fie că doreşti săştii cum se toarce, cum se ţese, cum se cară apa cu cobiliţa sau lemne cucrojnia, aici poţi să păşeşti în timp, într-un alt timp fără ceas”, sunt cuvintele cu care ne invită să trecem pragul casei, Aura Căşaru, gazdă şi fiică a satului bisocean.

Descoperiţi fascinanta lume a meleagurilor bisocene:

https://zestreabisoceana.ro/

Text şi fotografii: Cristian-Alexandru Catană, Zestrea Bisoceană

În fiecare an în Duminica Floriilor sărbătorim Ziua Naţională a Turismului Rural

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Sun, 25 Apr 2021 09:50:15 GMT

Membrii ANTREC, autorităţile locale, prietenii turismului rural şi chiar turiştii au marcat de-a lungul timpului Ziua Naţională a Turismului Rural încă din anul 2004.

Foto: Festivalul Placintelor, Oituz, Bacau

Manifestări importante au fost organizate în localităţi prielnice turismului rural, ecologic şi cultural precum: Fundata, Şirnea, Moieciu, Bran, Râşnov, Prejmer, Rucăr, Dragoslavele, Sărata Monteoru, Iaşi, Tismana-Peştişani, Horezu, Alba Iulia, Albac, Turia-Băile Balvanyos, Praid, Focşani, Târgu-Neamţ, Agapia, Sibiel, Răşinari, Botiza, Poiana Stampei, Ciocănești, Vama, Eșelniţa, Crişan-Tulcea.

În prezent, cu toţii avem un mare dor pentru călătorii, pentru vacanţe.

Satele şi destinaţiile româneşti, frumoase în orice anotimp, aşteaptă să fie descoperite şi redescoperite, sunt alegeri sigure, reprezentând un etalon pentru o Românie autentică.

De la an la an calitatea şi diversitatea serviciilor de cazare şi de agrement au crescut şi apreciem munca oamenilor care ştiu să pună în valoare ospitalitatea şi patrimoniul localităţilor pe care le reprezintă cu mândrie.

Agenţiile de turism pun mai mult accent pe turismul intern. Iată că pentru sezonul 2021 găsim circuite în satele româneşti, în pensiuni agroturistice, vizite la meşteri şi obiective culturale şi istorice, drumeţii în natura, rute tematice – componente pe care ANTREC şi revista “Vacanţe la ţară”le-au evidenţiat şi prezentat mereu.

La mulţi ani tuturor celor care fac cinste turismului rural, promovând ceea ce noi numim #Romaniapentruromani !

Pască - Veche rețetă din zona Bucovinei

Wed, 21 Apr 2021 13:06:42 GMT

Compoziție

750 gr. brânză vaci;
150 gr. Zahăr;
8 ouă;
2 linguri făină;
½ linguriță sare;
1-2 linguri smântână;
50 gr. Unt;
1 linguriță griș;
2 pachețele zahăr vanilat;
1 vârf cuțit bicarbonat.

Se freacă zahărul cu brânza și se adaugă câte un gălbenuș pe rând. Se pun smântână, untul, grișul, sarea, făina și se amestecă până ce se obține o pastă uniformă. Se bat albușurile spumă și se toarnă în compoziția obținută. Se mestecă ușor. Se pune în tava peste un strat de aluat, iar deasupra se dă cu ou și se ornează cu stafide.

Aluat
200 gr. Făină;
100 gr. Zahăr;
100 gr. Unt;
2 gălbenușuri fierte date prin sită;
2 linguri smântână;
1 praf de copt;

Se amestecă până se obține aluatul.

Pensiunea „Plai cu Dor”, Fundata

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Thu, 08 Apr 2021 07:09:48 GMT

Cu perspective încântătoare spre Bucegi cât şi spre Piatra Craiului, cu tradiţii agropastorale şi poveşti nemuritoare, comuna Fundata este una dintre cele mai pitoreşti aşezări din România. Şi cum unele locuri îşi spun povestea prin oamenii care le fac cinste, avem să-l descoperim pe tânărul Bogdan Cojanu , gazda pensiunii „Plai cu Dor” din Fundata.

Ori, Bogdan nu ne va spune doar „ bine aţi venit” în pensiunea sa. El ne va pofti să înţelegem, pe lângă ospitalitatea locurilor...şi povestea detaliilor de lemn şi piatră lucrate cu atâta dibăcie. Bogdan creează – sculptează, lucrează-n lemn, finisează, pictează, decorează –ori, toate aceste detalii armonizate au dat naştere pensiunii „Plai cu Dor”, cât şi celui mai recent proiect „ Odăi din Plai ”.

„De la an la an, Fundata devine din ce în ce mai ofertantă din punct de vedere turistic. Am zis să profităm de acest aspect, mai ales că de-a lungul anilor eu, alături de familie, ne-am ocupat cu amenajări şi construcţii la atâtea pensiuni. Ne-am dorit ceva al nostru, izvorât din dorinţa şi mai ales, din munca noastră. Mai în glumă, mai în serios, recunosc că am făcut practică...pe alte pensiuni, până să pun în aplicare totul, în ceea ce numim astăzi „Plai cu Dor”. De Sfântă Mărie, pe 15 August 2021, o să împlinim 3 ani de când ne-am deschis porţile turiştilor. Pensiunea s-a ridicat pe casa veche, pornind iniţial de la 5 camere, şi după 3 etape de modificări şi ajustări, am ajuns în prezent la  6 camere cu aspect şi poveşti diferite ”, povesteşte Bogdan Cojanu.

Condiţii de cazare şi facilităţi

- 6 camere duble cu băi proprii;

- 2 livinguri cu facilităţi de relaxare / sală de mese – 20 locuri;

- bucătărie complet utilată la dispoziţie;

- şemineu rustic;

- curte de 4 ha cu spaţii de joacă, relaxare, agrement;

- foişor şi loc de grătar;

- punct belvedere.

- parcare.

Bogdan Cojanu - Poveşti lucrate-n lemn

De cum vor ajunge la pensiunea „Plai cu Dor”, privirea turiştilor va fi furată de fiecare detaliu al decoraţiunilor rustice, pornind de la aranjamentele florale din faţa pensiunii, gardul din ramuri întortochiate, foişorul rustic parcă desprins din poveşti şi multe alte detalii de lemn şi nu numai, toate provenind de pe meleagurile fundăţene şi lucrate cu migală în atelierul de tâmplărie – spaţiul de creaţie al lui Bogdan Cojanu.

„ De peste 13 ani am început să lucrez în atelierul de tâmplărie. A fost efectiv principala sursă de venit datorită căreia am ajuns astăzi să-mi îndeplinesc visul. Un vis cu multă muncă-n spate, dar şi cu răbdare, mai ales că fac ceea ce-mi place. De-a lungul anilor am lucrat pentru pensiunile din zonă şi nu numai, obiecte precum: paturi,noptiere, dulapuri, garduri de lemn, balustrade interioare/exterioare, mobilier de restaurant, tablouri cu ramuri în relief, canapele, fotolii, picturi pe mobilier şi pe pânză.

La „Plai cu dor”, finisajele, decoraţiunile interioare,exterioare, gresia, mobilierul – sunt realizate şi montate de mine.

Pe parte de lenjerii şi elemente cu mesaje brodate, colaborez cu meşteri din zonă, cum este cazul Severinei Puiu , o creatoare foarte apreciată. Fie că vorbim de meşteri sau de proprietari de pensiuni, mă bucură foarte mult că suntem uniţi. Este esenţial pentru o comunitate.

Creştem împreună, promovăm împreună ceea ce oferim. Îmi îndemn turiştii să descopere la pas frumuseţile Fundatei, pe cărările Bucegilor sau Pietrei Craiului, să facă vizite la meşterii locali sau la stânele din apropiere. Şi în plimbările lor vor putea vedea şi alte lucrări ce-mi aparţin, câteva troiţe de lemn. Până acum am lucrat 9 troiţe, 6 dintre ele fiind în Fundata. Mă bucur că las ceva special din munca mea şi oamenii pot aprecia. ”, declară Bogdan.

Odăi din Plai – căsuţe în stilul „hobbit”

Povestea „Odăi din Plai” – ultimul proiect semnat Bogdan Cojanu a început în Martie 2020. Practic, în vecinătatea pensiunii, 5 odăi de lemn şi piatră cu mobilier unicat, paturi matrimoniale şi grup sanitar propiru, acoperiş natural de iarbă- îşi aşteaptă turiştii dornici de o experienţă aparte. Odăile au la dispoziţie un spaţiu comun de servit masa si o bucătărie la dispoziţia turiştilor.

Dar despre această experienţă într-o ediţie viitoare a...vacanţelor cu farmec!

Până atunci vă invităm să descoperiţi frumuseţea Fundatei şi ospitalitatea pensiunii „Plai cu Dor”!

Bogdan Cojanu a fost premiat pentru proiectul „Odăi din Plai” de către ANTREC România şi revista „Vacanţe la ţară” cu premiul „Margareta de Aur” pentru categoria „Experienţe de vacanţă”.

Pensiunea „Plai cu Dor”

Str.Gura Plaiului, nr.126

Fundata, Braşov

0724 201 697

 Text şi fotografii: Cristian-Alexandru Catană

Bunătăţi din pensiuni - Reţete culese de la doamna Maria Stoian Vişan

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Wed, 07 Apr 2021 18:48:43 GMT

Ciorbă de potroace

Ingrediente: 500 g măruntaie de pasăre, 1-2 morcovi, 1-2 rădăcini de păstârnac, 60 g rădăcini de pătrunjel, 1 ţelină, 1-2 cepe medii, 500 ml zeamă de varză, 30 g orez, 1 legătură de mărar, 1 legătură de leuştean, apă, sare şi piper (după gust);

Mod de preparare:
Măruntaiele de pasăre se curăţă şi se spală bine, apoi se pun la fiert într-un litru şi jumătate de apă. Se lasă să fiarbă până ce fac spumă, se curăţă spuma, se adaugă zarzavaturile curăţate, spălate şi tocate mărunt. Separat, într-o altă oală, se fierbe zeama de varză împreună cu ceapa tocată mărunt. Când ciorba a fiert suficient, se adaugă orezul ales şi spălat. După ce acesta a fiert la rândul lui, se adaugă zeama de varză. Se serveşte cu smântână şi crutoane.

Mâncare de urzici

Ingrediente: 5 grămăjoare de urzici, 2 legături de ceapă verde, 1 legătură de usturoi verde, mărar, pătrunjel, sare, piper, 1 ceaşcă de ulei, 1 lingură de făină

Mod de preparare:

Urzicile se scutură bine şi se aleg. Apoi se spală în 3-4 ape şi se fierb. Fiertura se strecoară şi se păstrează de-o parte o cană de zeamă. Într-o tigaie se călesc ceapa şi usturoiul, iar peste elese adaugă făină şi, puţin câte puţin, zeama de la fiertura de urzici, păstrată separat. În sosul astfel obţinut se adaugă urzicile fierte, sarea, piperul şi verdeaţa tocată mărunt. Preparatul se poate servi cald, cu cartofi natur sau cu orez, şi rece, cu mămăliguţă fierbinte şi hrean.

Prăjitură de post

Ingrediente: 11/2 pahar de apă minerală, 1 pahar cu ulei, 3 pahare cu făină, 3 linguri cacao, 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu, 1 lămâie, 100 g arahide (nuci, stafide sau/ şi rahat), 1 plic zahăr vanilat

Mod de preparare:

Făina se amestecă bine cu cacao, iar peste ele se adaugă apă minerală, bicarbonatul de sodiu, stins în zeamă de lămâie, zahărul vanilat şi puţin ulei. Toate ingredientele se amestecă şi se omogenizează bine, creându-se o pastă groasă peste care se presară arahide mărunţite, stafide, nuci sau rahat, după gust. Această compoziţie se aşează într-o tavă unsă în prealabil cu ulei şi tapetată cu făină, apoi se coace timp de 40 minute la foc mediu, într-un cuptor preîncălzit.

Text:Anne-Mary NECHITA

Aniversare 17 ani de “Vacanţe la ţară”

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Fri, 22 Jan 2021 10:46:01 GMT

24 Ianuarie 2004 – 24 Ianuarie 2021
17 ani , 205 ediţii şi peste 6000 de pagini de…Vacanţe la ţară!

Din 24 Ianuarie 2004 până în 24 Ianuarie 2021 au trecut…17 ani frumoşi, 205 ediţii şi peste 6000 de pagini despre vacanţe cu farmec!

Noi, o echipă inimoasă, ne bucurăm şi suntem onoraţi că-n tot acest timp v-am făcut să răsfoiţi articolele, poveştile şi noutăţile din lumea turismului.

Suntem fericiţi când aflăm că aţi ales articolele noastre drept repere pentru vacanţele voastre, fie că vorbim de pensiuni cu farmec, destinaţii pitoreşti, muzee şi case memoriale sau orice alt detaliu care a transformat sejurul vostru într-o veritabilă experienţă de vacanţă.

Începând din acest an ne-am propus să facilităm accesul la articolele şi ediţiile revistei “Vacanţe la ţară”,făcându-le disponibile, prin abonament în format digital . Ne dorim ca această opţiune să fie o soluţie bună inclusiv pentru cei cu dor de România, cu dor de vacanţele rurale, care acum ne pot citi mai facil, indiferent de ţara sau de continentul în care se află.

Rubrici precum: Destinaţii cu farmec, Pensiune cu farmec, Lada de Zestre, Călător în România, Bunătăţi din Pensiuni, Case Memoriale, Oaspeţi de Suflet, EcoTurism, România Balneară, Dezvoltare Rurală, Cultură şi Turism, Experienţe de vacanţă în ţară şi pe mapamond, Istorie şi Turism, Produse din România vor ajunge în continuare către cititori, indiferent că ne referim la revista-print sau în mediul online.

Vom fi activi pe reţele de social-media: Facebook, Instagram şi Twitter, cât şi pe site-ul www.vacantelatara.ro şi prin scrisoarea electornică.

Ne arătăm recunoştinţa faţă de toţi cei care ne-au sprijinit logistic şi material, făcând posibilă această continuitate de 17 ani, lună de lună, a tipăririi revistei. Sunt profesionişti din turism şi nu numai, oaspeţi de suflet şi prieteni ai turismului rural românesc şi ai vacanţelor la ţară!

Noi, echipa inimoasă şi dedicată “Vacanţe la ţară”, continuăm drumul nostru, vom scrie şi de acum înainte povestea “ vacanţelor cu farmec” , dorindu-ne să vă răsplătim fidelitatea pe care ne-aţi acordat-o în toţi aceşti 17 ani frumoşi!

România este frumoasă, merită promovată şi vă îndemnăm să descoperiţi autenticitatea destinaţiilor ţării noastre!

Premiile “Margareta de Aur” – ediţia a XVI-a

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Wed, 20 Jan 2021 18:47:24 GMT

ANTREC România şi revista Vacanţe la ţară continuă tradiţia anilor precedenţi, decernând premiile “Margareta de Aur” .
În cadrul celei de-a XVI-a ediţii am premiat proprietarii de pensiuni, structurile turistice şi profesioniştii din acest domeniu care ne-au surprins în anul 2020, prin calitatea serviciilor oferite şi, mai ales, am apreciat elementele de noutate atât de căutate şi lăudate de turişti.

Marele Premiu “Margareta de Aur”

Pensiunea “Chez Marie”, Brateş, Neamţ

Tradiţie locală

Pensiunea “Verada Guest-House”, Somova, Tulcea

Pensiunea, “Casa Baciu”, Fundu-Moldovei, Suceava

Casa Iilor, Ponoare, Mehedinţi

Pensiunea “Irina”, Botuş, Fundu Moldovei, Suceava

Pensiunea ”Valea Brânzei” , Năne ș ti, Maramure ș

Pensiunea “Glodeanca”, Glod, Maramure ș

Gastronomie:

Brandul “Curtea Brăneană - Brânzeturi române ș ti”, Bran, Braşov

Brandul “Măr de Bran”, Bran , Braşov

Brandul “Mama Cozonacilor”, Bran, Braşov

Restaurant “Corabia” – Doripesco, Braşov

Pensiunea agroturistică “Casa Brazilor”, Saru Dornei, Suceava

Pensiunea “Poiana”, Poiana Negrii, Suceava

Pensiunea “Casa Afetelor”, Pipirig, Neamţ

Pensiunea ”Rustic”, Bor ș a, Maramure ș

Complexul ”Soare-n Maramure ș ”, Bude ș ti, Maramureş

Amenajare gradină:

Pensiunea“Valea Dornelor”, Ortoaia, Dorna-Arini, Suceava

Pensiunea “Eden”, Agapia, Neamţ

Pensiunea “Steaua Munţilor”, Isverna, Mehedinţi

”Casa lu’ Ion”, Vi ș eu de Sus, Maramureş

” Grădina Lu’ Ion”, Vi ș eu de Sus, Maramure ș

Experienţe de vacanţă şi Agrement

“Satul Banului”, Măgureni, Prahova – Circuite şi excursii tematice

Odăi din Plai – Pensiunea “Plai cu Dor”, Fundata, Braşov

Pensiunea “Mugur de Fluier”, Vama, Suceava

Pensiunea “Luca”, Sibiel, Sibiu – Programul tematic: “Nunta turistică”

Cabana Şoimu, Comăneşti, Bacău

Pensiunea “Octogon”, Dumbrava Roşie, Neamţ

Pensiunea ”Plai cu Peri”, Sâpânţa, Maramureş

Pensiunea agroturistică “Iz de Maramureş”, Şurdeşti, Maramureş

Complexul “Dacii Liberi”, Petrova, Maramureş

”Conacul Drahneilor” , Ruscova, Maramure ș

Promovare online

”Păstrăvăria Alex” , Mara, Maramureş

Pensiunea ”Casa Bunicii”, Moisei, Maramureş

Festivaluri şi Evenimente

ANTREC Tulcea – Cupa Deltei la Ştiucă

“Grădina Vlahiia”, Snagov - “Ateliere şi programe demonstrative de olărit şi meşteşuguri pentru copii”

F elicitări tuturor câştigătorilor!

Satele româneşti – destinaţii sigure, la mare căutare în anul 2020

Sun, 27 Dec 2020 17:35:20 GMT

Anul 2020 a fost un an atipic pentru multe domenii ale economiei, turismul ca şi alte sectoare fiind greu încercate. Totodată, începând cu lunile de vară când restricţiile s-au diminuat, proprietarii de pensiuni şi prestatorii de servicii turistice s-au adaptat rapid, punând accent pe normele de siguranţă sanitară, personalizându-şi şi diversificându-şi ofertele. În plus, datorită unei comunicări active şi mai ales, pozitive au demonstrat că satele româneşti sunt destinaţii sigure. Românii şi-au concentrat atentia pe turismul intern - agroturismul şi turismul rural fiind fomele de turism la cea mai mare căutare. Atât în alegerea vacanţelor cât şi a informaţiilor, românii au descoperit şi redescoperit obiectivele turistice, culturale, istorice şi naturale ale destinaţiilor româneşti.

Astfel, în funcţie de regiune în zonele prielnice turismului rural, pensiunile au avut un grad mediu de ocupare între 70 şi 90 % (lunile Iulie şi August fiind în top). Un avantaj în această perioadă şi sperăm că şi de acum înainte a fost posibilitarea folosirii voucherelor de vacanţă.

Printre destinaţiile la mare căutare, în afara celor deja clasice, au fost zonele montane relativ retrase de centrele urbane, cu cadru natural pitoresc, bogate în tradiţii şi autenticitate. Menţionăm satele din Bran-Moieciu-Fundata: Măgura, Peştera, Cheia, Sohodol, Şimon, Şirnea-Fundăţica, zona montană a Argeşului - Dâmbovicioara, Lereşti, Băile Balvanyos şi conacele din judeţele Harghita şi Covasna, zona Olteniei sub Munte, Ţinutul Neamţului – Valea Tarcăului, partea montană a judeţului Buzău – Berca, Bisoca, zona prahoveană – Aluniş, Slănic, Valea Proviţei – Măgureni. De asemenea, un flux crescut de turişti au întregistrat şi satele Deltei Dunării – Crişan, Mila 23, Chilia Veche, Jurilovca, Somova cât şi unităţile de cazare aflate în apropierea unor Parcuri Naţionale – Piatra Craiului, Retezat. Cernei-Domogled, Ceahlău etc).

Satele româneşti sunt o alegere potrivită pentru orice anotimp, putându-se călători în siguranţă, optând pentru pachete de servicii pentru toate bugetele şi gusturile.

Şi la final de an 2020, vă urăm Sărbători în tihnă alături de cei dragi! Ne dorim şi vă dorim să urmeze un an mai bun pentru toată lumea,
cu cât mai multe vacanţe…cu farmec!
Sărbători Fericite!

SEMINAR „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul Romania Start-Up Plus”, Alba Iulia

Mon, 21 Dec 2020 15:12:17 GMT

Euro-Link a organizat seminarul cu tema „ Ini ț iative antreprenoriale finan ț ate prin programul Romania Start-Up Plus ” în data de 28 octombrie 2020, în loca ț ia "LA CONAC", Strada Decebal 10, Alba Iulia.

Evenimentul s-a desfă ș urat în cadrul proiectului „ A.C.T.U.A.L. - Antreprenoriat-Competitivitate-Tehnologie-Utilitate-Abordare Locala Regiunea Centru ”, proiect co-finan ț at prin Programul Opera ț ional Capital Uman 2012-2020 ș i a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel jude ț ean ș i regional între antreprenorii finan ț a ț i în cadrul proiectului ș i al ț i actori relevan ț i în domeniul dezvoltării antreprenoriale.

Proiectul a asigurat finan ț area unui număr de 47 de noi intreprinderi ș i a oferit oportunităti de formare, consultan ț ă antreprenorială pentru un număr de minim 400 de persoane, precum ș i sesiuni de mentorat ș i sprijinire a func ț ionării intreprinderilor nou create.

Promotorul proiectului a fost societatea Euro-Link, furnizor de servicii de consultantă în domeniul industriilor creative ș i de formare profesională în tehnologii informatice ș i design grafic. Proiectul s-a implementat cu sprijinul partenerilor Noi Media Print SA, Asociatia pentru Dezvoltare Durabilă Slatina ș i Casetim SRL.

Evenimentul s-a desfă ș urat într-un spa ț iu interior generos (pe durata prezentărilor), iar dezbaterile au avut loc pe terasa conacului.

SEMINAR „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul Romania Start-Up Plus”,Târgu Mureş

Mon, 21 Dec 2020 15:07:03 GMT

Euro-Link Consultants a organizat seminarul cu tema „ Ini ț iative antreprenoriale finan ț ate prin programul Romania Start-Up Plus ” care a avut loc joi, 29 octombrie 2020, orele 15.00, la Pensiunea "La Cupola", str. Matei Corvin nr.2, 540035 Târgu Mureş, România.

Evenimentul s-a desfă ș urat în cadrul proiectului „ A.C.T.U.A.L. - Antreprenoriat-Competitivitate-Tehnologie-Utilitate-Abordare Locala Regiunea Centru ”, proiect co-finan ț at prin Programul Opera ț ional Capital Uman 2012-2020 ș i a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel jude ț ean ș i regional între antreprenorii finan ț a ț i în cadrul proiectului ș i al ț i actori relevan ț i în domeniul dezvoltării antreprenoriale.

Promotorul proiectului a fost societatea Euro-Link Consultants, furnizor de servicii de consultan ț ă ș i formare profesionala cu experienta de 15 ani în sectorul public si privat care implementat cu succes serie de proiecte finanţate din fonduri PHARE, Fondul Social European (FSE) şi World Bank.

Proiectul s-a implementat cu sprijinul partenerilor Noi Media Print SA, Asociatia pentru Dezvoltare Durabilă Slatina ș i Casetim SRL.

În vederea respectării normelor sanitare în vigoare pe raza Municipiului Tg. Mure ș , evenimentul s-a desfă ș urat în spa ț iul exterior generos organizat pe terasa pensiunii.

SEMINAR „A.C.T.U.A.L.- Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul Romania Start-Up Plus”, Brasov

Mon, 21 Dec 2020 14:58:38 GMT

Euro-Link Consultants a organizat seminarul cu tema „A.C.T.U.A.L.- Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul Romania Start-Up Plus” care a avut loc miercuri, 11 noiembrie 2020, orele 12.00, la Hotel Bielmann, Strada Republicii 133, Sânpetru, jud. Brașov.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului „A.C.T.U.A.L. - Antreprenoriat-Competitivitate-Tehnologie-Utilitate-Abordare Locala Regiunea Centru”, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2012-2020 și a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel județean și regional între antreprenorii finanțați în cadrul proiectului și alți actori relevanți în domeniul dezvoltării antreprenoriale.
Proiectul a asigurat finanțarea unui număr de 47 de noi intreprinderi și a oferit oportunități de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 400 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create.
Promotorul proiectului a fost societatea Euro-Link Consultants, furnizor de servicii de consultanță și formare profesionala cu experienta de 15 ani în sectorul public si privat care implementat cu succes serie de proiecte finanţate din fonduri PHARE, Fondul Social European (FSE) şi World Bank.
Proiectul s-a implementat cu sprijinul partenerilor Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Slatina, Noi Media Print SA și Casetim SRL.
În vederea respectării normelor sanitare în vigoare pe raza județului Brașov, evenimentul s-a desfășurat într-un spațiul interior generos.

Sărbători de Iarnă la Hanu Ancuţei, Neamţ - Oferte Meniuri speciale

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Tue, 08 Dec 2020 08:00:03 GMT

Hanul… “ spaţiu de legendă, unde odihna se îmbină cu taifasul şi povestea, la o cană de vin bun, aburind de rece, din pivniţa cu ziduri groase şi adânci, asezonate cu pui fript în frigare şi cu sfaturi parcă nesfârşite, mitice şi iniţiatice, pe un fundal sonor inconfundabil al lăutarilor. Drumeţii ce se adăpostesc în hanuri, devin pe rând oratori şi ascultători într-un adevărat ritual aşa cum apare în creaţia sadoveniană, lăsând peste timp un aer de legendă şi stârnind interesul pentru întoarcerea la origini şi istorie” ( Mihail Sadoveanu).

Sărbători de Iarnă la Hanu Ancuţei, Neamţ - Oferte Meniuri speciale

Crăciun – Meniu de prânz - 25, 26, 27 Decembrie – 100 ron / persoana

Varianta 1
•    Prune afumate in costita
•    Ciorba de coada de bou
•    Sarmalute in 3 arome fierte in vin
•    Rulada cu dovleac
Varianta 2
•    Tarta cu ceapa caramelizata cu branza de capra
•    Crema de gulii cu pastarnac
•    Pomana porcului (pulpa porc ,rinichi,ficat ,carnat ) cu mamaliga
•    Muraturi asortate
•    Turte cu julfa si nuca

Crăciun – Meniu de cină – 25, 26, 27 Decembrie – 125 ron / persoana

Varianta 1
•    Gustare Platou de afumaturi (pastrama de porc ,sunculita , ,lebar ,toba )
•    Chisca cu mamaliga si sos de sfecla rosie cu hrean
•    Coaste de vita cu sos de soia
•    Tort de mere cu nuca
Varianta 2
•    Gustare (Finger cu cighir si rosii chery ,Salata boeuf cu ou de prepelita murat si muguri de soia
•    Icre de stiuca ,Carpacio de sfecla rosie cu branza de capra)
•    Piftie de ureche de porc cu mamaliga
•    Rulada din piept de porc in soric crocant cu piure de pastarnac cu ceapa caramelizata
•    Tort de morcovi cu nuca

Revelion

Cina de Revelion – 150 ron / persoana

Varianta 1

Parfait de foaie gras cu confit de ceapa
Prepelita cu sos dulce acrisor
Cotlet de porc cu cu sos de portocale cartofi copti de 2 ori glasati in cascaval afumat
Tort de ciocolata cu smochine

Varianta 2

Terina de bibilica cu ficat de rata
Pastravi afumat in cetina cu sos de
Antricot de vita Black Angus cu ceapa caramelizata si piure de pastarnac cu telina caramelizata
Tort de bezea cu fructe de padure

Rezervări: https://www.hanu-ancutei.ro/sarbatori-de-iarna/

 Hanu Ancu ț ei

Tupila ț i, Judetul Neam ț

0233.781.400 / 0744.548.075

contact@hanu-ancutei.ro

Sirop din conuri de pin...de la pensiunea Pel Flora, Predeluţ, Bran

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Wed, 02 Dec 2020 06:53:22 GMT

Ingrediente:

- conuri de pin
- apă
- zahăr
- zeamă de lămâie.

Punem conurile într-o cratiţă şi adăugăm apă cât să fie acoperite.
Punem cratiţa pe foc până când conurile îşi schimbă culoarea (aproximativ 30 de minute) şi apa se tulbură devenind lăptoasă.

Lăsăm conurile în apă peste noapte să se infuzeze.

A doua zi strecurăm lichidul, apoi îl măsurăm - pentru fiecare litru de lichid adăugând 1 kg de zahăr şi zeama de la o lămâie ( proporţie 1:1:1).

Punem lichidul pe foc şi îl lăsăm să fiarbă până îşi schimbă culoarea (roşiatic) şi este bine legat.

Pentru a vedea dacă este bine legat se ia o cantitate mică de sirop, se pune pe o farfurioară şi se bagă la congelator. După circa 5 minute trebuie să aibă consistenţa mierii.

Punem siropul fierbinte în sticle, punem capacele şi îl lăsăm să se răcească la temperatura camerei.

Siropul de conuri de pin este benefic pentru sănătatea aparatului respirator!

Pensiunea “Pel Flora”

Elena şi Liviu Ghinea

Str, Predelu ț 15, Bran,

0740 492 145

Seminar județean Manasia (jud. Ialomița)

Mon, 16 Nov 2020 15:28:31 GMT

Bemol Capital a organizat Seminarul județean cu tema „Inițiative antreprenoriale finanțate prin programul Romania Start-Up Plus” care a avut loc vineri, 16 octombrie 2020, orele 13.00, la Domeniul Manasia din Comuna Manasia, (str. Intrarea Conacului), jud. Ialomița.
Evenimentul s-a desfașurat în cadrul proiectului „T.E.M.P.O. – Tehnologie Eficienta Modernitate Productivitate Ocupare”, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2012-2020 și a vizat consolidarea unor parteneriate la nivel județean și regional între antreprenorii finanțați în cadrul proiectului și alți actori relevanți în domeniul dezvoltării antreprenoriale.
Proiectul a asigurat finanțarea unui număr de 50 de noi intreprinderi și a oferit oportunităti de formare, consultanță antreprenorială pentru un număr de minim 450 de persoane, precum și sesiuni de mentorat și sprijinire a funcționării intreprinderilor nou create.
Promotorul proiectului este societatea Bemol Capital, furnizor de servicii de consultantă în domeniul industriilor creative și de formare profesională în tehnologii informatice și design grafic. Proiectul se implementează cu sprijinul partenerilor Fundația Culturala Art Promo, Fundația Pestalozzi și Asociatia pentru Dezvoltare Durabilă Slatina.
Evenimentul s-a desfașurat într-un spațiu interior generos (pe durata prezentărilor), iar dezbaterile au avut loc pe terasa conacului.

Povestea coșului de nuiele din Vorona, Botoșani

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Mon, 16 Nov 2020 10:37:07 GMT

Cultura este elementul principal, prin care se identifică un popor. Totodată reprezintă şi o carte de vizită a unui neam. La Vorona, tradiţiile nu numai că sunt păstrate, dar sunt vii şi sunt practicate. Aici oamenii practică meşteşuguri vechi de câteva sute de ani. Unul dintre oamenii care păstrează cel mai bine tradiţiile la Vorona este și Valentin Matraș care lucrează împletituri de nuiele. El este din Vorona, județul Botoșani, localitate cunoscută în țară și străinătate prin bogăția și valoarea folclorului local, prin meștugul popular și prin cele două vestigii istorice aflate în mijlocul codrilor seculari.

Turiștii străini și români pot colecționa produse turistice de artă populară care reflectă tradițiile moștenite din batrâni. Este locul în care poate fi admirat portul popular local, pictura religioasă, sculptura în lemn, țesături tradiționale, goblenuri, măști populare, împletituri de nuiele.
Valentin Matraș este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Meșterilor Populari din Moldova, încă din anul 2004.
Mesterul popular Valentin Matraş a învăţat meşteşugul împletirii nuielilor de răchită de la unul dintre bunici.
Nea Valică, cum îi spun cunoscuții, lucrează de la coșulețe pentru ouă încondeiate până la piese de mobilier, ajungând la realizări deosebite (mese rotunde, cuiere, polițe, coșuri de rufe, scaune mari cu spătar, etc). Fiecare piesă are câte o perioadă de timp diferită pentru realizare. Astfel, un coșuleț mic se poate realiza în 30 de minute, un coș de dus la biserică se poate confecționa în 45 de minute, pe când un set de fotolii poate să dureze chiar și două zile. Arta împletiturii constă în faptul că trebuie să ai rabdare și timpul necesar.

Împletiturile din nuiele de răchită presupun procedee tehnice complexe ș i o mare îndemânare.

După ce nuielele sunt sortate, sunt puse într-un cazan la fiert, în jur de 8 ore, deoarece acestea trebuie să fie fierte pentru a se decoji u ș or, apoi nuielele se despică în patru ș i se scoate miezul. Nuielele fierte se usucă imediat la soare ori în încăperi încălzite şi se trec în depozitul de păstrare. Pentru împletire se folosesc atât nuiele întregi, cat si şine. Ele rezultă în despicarea nuielelor mai groase în 2-3-4 părţi egale, după care se curăţă miezul. Înainte de împletire materialul trebuie înmuiat ăn apă.

Se începe cu fundul coşului, de unde pornesc în sus beţele ce alcătuiesc scheletul pentru partea de sus, iar ultimul se pune mânerul. Me ș te ș ugul solicită multă răbdare, îndemânare ș i fine ț e în execu ț ie. Colectarea materiei prime se face în lunile de toamnă primăvară. Me ș terul îmbină armonios utilul cu frumosul, rezultând obiecte de utilitate casnică, valoroase din punct de vedere estetic. Nea Valică, este de asemenea preocupat de transmiterea artei sale, genera ț iei tinere. De aceea familia Matra ș , pentru cei interesa ț i să afle mai multe sau doresc să se ini ț ieze în tainele împletitului, pentru cei dornici în a- ș i realiza singuri un co ș împletit, nea Valică le oferă instruc ț iuni, precum ș i materiale necesare (nuiele de răchită). Reîntoarcerea la tradiţie, la meşteşugul bunicilor care împleteau coşuri din răchită a devenit un mod de viaţă pentru familia Matra ș din comuna Vorona. Alături de el lucrează ș i so ț ia sa , Lucia Matra ș , creatoare de mărtisoare autentice. Preocuparea lor este să promoveze produsele tradi ț ionale române ș ti, îndeosebi co ș urile împletite de răchită.

Un impediment legat de acest me ș te ș ug este că materia primă se găse ș te mai greu, pentru că sunt pu ț ini cei care cultivă răchită, iar munca de pregătire are de fapt un an de zile în spate, respectiv de la cre ș terea răchitei până la pregătirea efectivă, pentru a deveni obiect finit. Nea Valică conservă modelul tradi ț ional de co ș , iar, pe lângă co ș ul utilitar de altădată, el merge spre decorativism, fiindcă de multe ori a ș a cere pia ț a, dar nu renun ț ă la modelul ș i formele tradi ț ionale, la materia primă naturală, cu un colorit natural, în încercarea de aduce mai departe me ș te ș ugul autentic.

Ca formă de încurajare a împletitorilor Uniunea Meşterilor Populari din Moldova organizează expoziţii şi tărguri anuale specializate.

La Vorona este participant activ la ,,Târgul mesterilor populari,, organizat la 8 septembrie cu ocazia Hramului Mănăstirii si al Festivalului folcloric international ,,Serbările Pădurii ,,si la Târgul de măr ț isoare ,, Semn de primăvară,, organizat de Centrul de Informare Turistică.

A participat la diferite târguri ale meşterilor populari organizate la Botoşani, Iaşi, Bucureşti, Bacău, Piatra Neamt, Bârlad, Campulung Moldovenesc, Suceava, fiind apreciat pentru talentul şi priceperea sa si răsplătit cu numeroase diplome si premii.

Text

Ramona Pancu – CIT Vorona

16 Noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO de pe teritoriul României

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Mon, 16 Nov 2020 09:46:23 GMT

În data de 16 Noiembrie celebrăm Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO de pe teritoriul României. Pe lista UNESCO, România are un total de 7 situri înscrise, plus obiectivul transfrontalier al “Pădurilor seculare de fag” întins pe teritoriul a 12 state.
Rezervaţia Naturală a Biosferei “Delta Dunării”, inclusă pe lista UNESCO în 1991 este singurul sit natural din România, restul fiind patrimoniu cultural.

Astfel, din lista siturilor incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din România fac parte:

- Rezervaţia Naturală a Biosferei – Delta Dunării .

- Bisericile şi mănăstirile pictate din Nordul Moldovei: Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava, Suceviţa şi Voroneţ;

- Bisericile de lemn din Maramureş: Bârsana, Budeşti, Deseşti, Poienile Izei, Ieud, Şurdeşti, Plopiş şi Rogoz;

- Mănăstirea Hurezi sau Horezu, judeţul Vâlcea – ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu;

- Satele cu Biserici fortificate din Transilvania: Prejmer şi Viscri, judeţul Braşov, Biertan şi Valea Viilor, judeţul Sibiu, Saschiz, judeţul Mureş, Câlnic, judeţul Alba şi Dârjiu, judeţul Harghita.

- Fortăreţele dacice din munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti–Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

- Centrul I storic al Sighişoarei

- “Păduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei " – Obiectiv UNESCO transfrontalier, ce cuprinde rezervaţii naturale din 12 ţări:Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina

Din România fac parte păduri din : Parcul Naţional Cheile Nerei -Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş)

Pensiunea "Casa cu Tei", Sărata Monteoru - liniştea sufletului şi sănătatea trupului

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Mon, 09 Nov 2020 09:28:22 GMT

"Cine nu riscă, nu câştigă", pare să-şi fi spus toată viaţa Poliana Partal. Ea a tot riscat şi a câştigat, iar - acum - pensiunea sa, "Casa cu Tei", din Sărata Monteoru, este printre cele mai vizitate de turişti.

Situată la 18 km de Buzău şi la 64 de km de Ploieşti, localitatea Sărata Monteoru este cunoscută prin izvoarele sale tămăduitoare, cu apă sărată, dar şi prin zăcămintele de petrol, de unde-şi trage şi numele - Sărata "Muntele de Aur" (Monteoru). Aur negru...

Iar povestea pensiunii începe aşa, conform spuselor Polianei Partal:
"După anul 1990, când toată lumea dorea să facă o afacere, eu lucrând în turism, am vrut să continui activitatea mea curentă din domeniu. Astfel că, în 1996, am înfiinţat o societate - Vacanţa Tur - şi am început ca agenţie de turism. Apoi, în anul 2000, când a început să fie agreată ideea de fonduri europene, am accesat si eu, pe FNDR. Chiar în acest loc în care se află pensiunea cumpărasem mai mult teren, aşa că am investit aici. La început, pensiunea avea doar patru camere, iar eu am făcut un proiect pentru opt camere si restaurant. Construcţia a durat un an de zile şi şi-a început activitatea... E o afacere de familie şi toată familia s-a implicat. A fost mai greu la început, că nu avusesem bani şi a trebuit să iau credite bancare, ca să pun partea mea de contribuţie, la proiect. Iniţial, locuiam în Buzău şi a trebuit să vindem apartamentul, ca să facem rost de bani. Practic, am riscat totul... şi am câştigat!"

O întreb cum a reuşit să aducă turişti şi în ce mod şi-a făcut publicitate.

" Publicitate? - mă întreabă, la rândul ei, Poliana Partal şi continuă: "La banii pe care-i aveam - de fapt, nu-i aveam - nu mi-am permis prea multă publicitate clasică, însă cea mai buna publicitate a fost "vorba din om, în om". Au venit turişti, le-a plăcut şi au dus vorba mai departe, la prieteni şi cunoscuţi, care au venit şi ei, le-a plăcut şi lor şi tot aşa... Au venit întâi buzoienii, dar după aceea au venit şi turişti din judetele limitrofe, din alte locuri şi mai ales din Bucureşti... Constănţenii au, însă şi o poveste frumoasă: doi turişti din Constanţa, fideli nouă, au iubit acest loc, aşa că au plantat doi pomi aici, doi meri şi an de an vin să-i viziteze. Bine, acesta este un pretext, dar m-am bucurat foarte mult că au vrut să lase aici un strop de amintire din viaţa dumnealor... Aşa a fost inceputul. După aceea, an de an, noi am reinvestit din ceea ce am câştigat, am continuat să accesăm fonduri europene, dar sume mici, că să ne putem susţine partea noastră de contribuţii... Până la urmă, am accesat de patru ori fondurile europene şi am ajuns acum la 26 de camere, restaurantul, terase, piscina.."

Îmi exprim admiraţia pentru piscină, aşa că Poliana Partal îşi continuă povestea:

" Noi suntem într-o zonă cu apă sărată, aşa că am vrut să folosim acest dar al naturii si al lui Dumnezeu şi am mai accesat un fond european, constituind o altă societate - Vacanţa Agrement. Astfel, am făcut piscina aceasta cu apă sărată , care se bucură de mare apreciere din partea turiştilor. Ea are 15 metri, pe 10 metri şi dispune de 120 de locuri, dar acum, în pandemie, am redus la 70 de locuri. Apa o aducem cu cisterna, de la un izvor de apă sărată. Bineînâeles că apa este tratată aşa cum trebuie ".

În timp ce povesteşte, simt cum Poliana Parta se înflăcărează, mândră de ceea ce a realizat, în timp, mai ales când vorbeşte despre un eveniment devenit tradiţional:

" Organizăm, anual, o tabără de pictură , amfitrion fiind pictorul Şuşnea, membru al Uniunii Artistilor Plastici şi cetăţean de onoare al Buzaului. An de an, el îşi aduce colegi din Uniune şi pictează aici tablouri care reprezintă Buzăul. Apoi, organizează expoziţii cu aceste tablouri ".

Planuri pentru viitorul apropiat?

" Mai avem o locaţie, pe care aş dori să o dezvoltăm pentru tineri. Iar aici să mai facem un SPA şi să aducem aparate necesare tratării unor afecţiuni".

O personalitate deosebită care v-a vizitat?

" Cea mai importantă personalitate care ne-a trecut pragul a fost Prinţul Nicolae al României. F oarte apropiat, foarte cald, Când a venit Prinţul Nicolae a fost prima oară când l-am servit cu o omletă cu trufe din pădurea noastră, de aici. Şi i-am povestit că, pe lângă petrolul care e aici, pe lângă vin, pe lângă oamenii primitori, pe lângă babic, avem şi trufe. Suntem o zonă foarte bogată în trufe "!

Pensiunea Casa cu Tei, Sărata Monteoru

- clasificată la 3 stele , capacitate: 50 de locuri de cazare, în 26 de camere ;

- Dotări camere : grup sanitar propriu, televizor, internet wireless, frigider, cu minibar.

- Facilităţi pensiune : loc de lectură şi o bibliotecă, sală de conferinţe, de 70 de locuri, cu toate dotările corespunzătoare, sală de fitness, cu biciclete şi bandă, dar şi bar, restaurant cu 100 de locuri şi două terase, cu un total de aproximativ 100 de locuri, loc de joacă pentru copii, piscină, cu apă tămăduitoare şi spaţiu separat pentru plajă.

Sunt respectate toate normele sanitare în vigoare.

Atracţii turistice:

* Pentru liniştea sufletului, în localitate există Capela şi Biserica Monteoru, declarate monumente istorice, dar şi ruinele Schitului Negoiţă, aflate nu departe.

* De asemenea, turiştii pot vizita monumentul numit „La Cruce”, ridicat în anul 2002 pe dealul Piscul Mocanului şi de unde se poate vedea panorama Văii Săratei, dar pot merge şi la Mina de Petrol, care este unică în Europa şi o raritate în lume, prin sistemul de exploatare a ţiţeiului, în amenajări miniere...

* La 6 km de Sărata Monteoru se află localitatea Pietroasele, unde a fost descoperită vestita „Cloşcă cu puii de aur”, localitate care e cunoscută şi prin vinurile sale!

Alte atracţii:

* Parc de aventură pentru tineret, la marginea staţiunii.

* Trovanţii Buzăului sau "babele de la Ulmet" - Astfel de trovanti se gasesc in toata zona Subcarpatilor, dar zona Buzaului este celebra pentru formele turtite ale pietrelor de aici, turistii asociind imaginea lor cu cea a unor nave spatiale.

* Geoparcul Tinutul Buzaului - un areal de 18 comune, care au multiple atracţşii turistice: vulcanii noroiosi, muntele de sare de la Mănzăleşti, focul viu de la Lopătari, Muzeul Aluniş, ruinele rupestre...

Pensiunea “Casa cu Tei”, Sărata Monteoru

https://casacutei.ro/

Drumul Schelei, nr. 207,

comuna Merei, judeţul Buzău

Text şi fotografii: Daniel Neguţ

NOI LOCALITĂȚI ȘI ZONE DIN ROMÂNIA ATESTATE CA STAȚIUNI TURISTICE DE INTERES NAȚIONAL ȘI LOCAL

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Mon, 26 Oct 2020 11:52:38 GMT

Guvernul României, la inițiativa Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a adoptat joi, 22 octombrie 2020, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități, ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local.
Comuna Ocna Șugatag (jud. Maramureș) a fost atestată ca stațiune turistică de interes național , iar alte 12 localități: Anina (jud. Caraș-Severin), Cavnic (jud. Maramureș), Dorna-Arini (jud. Suceava), Ghioroc (jud. Arad), Gura Siriului (jud. Buzău), Sadova (jud. Suceava), Săcele (jud. Brașov), Sânnicolau Mare (jud. Timiș), Sighetu Marmației (jud. Maramureș), Ștei (jud. Bihor), Tulucești (jud. Galați), Vatra Moldoviței (jud. Suceava), cât și Zona turistică a comunei Borș (jud. Bihor), au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local.

De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste stațiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic şi, în egală măsură, va contribui creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.
Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local.

SERVICIUL RELAȚIA CU MASS-MEDIA

Oaspeţi de suflet - Excelenţa Sa domnul Ambasador DAVID SARANGA: “Aveți o țară minunată, bucurați-vă de ea!”

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Mon, 26 Oct 2020 11:37:28 GMT

Excelenţa Sa domnul David Saranga , Ambasadorul Israelului în România, este un iubitor al culturii și tradiţiilor, și se află pentru a doua oară în misiune în România, prima data venind în calitate de Vice Ambasador. Şi-a început cariera diplomatică în urmă cu 25 de ani şi a decis să învețe limba română, din interes faţă de o ţară despre care se ştiu destul de multe în Israel, din perspectiva comunităţii româneşti de acolo şi din admiraţie pentru tradiţiile culturale şi gastronomia locală. Excelenţa Sa a vizitat numeroase regiuni din ţara noastră, din dorinţa de a cunoaşte «România profundă».

După ce prima parte a interviului cu domnul Ambasador, cea despre Israel şi amintirile sale despre vacanţele petrecute în ţara natală, s-a bucurat de un real succes, în această ediţie veţi putea citi impresiile domniei sale despre România ca destinaţie turistică.

Ce părere v-a făcut România, în urma acestor vizite?

România are o frumusețe aparte. Este o țară care impresionează prin peisajele extraordinare, prin tradițiile vechi de secole și mai ales prin căldura și bunătatea oamenilor.
Eu sunt un turist pasionat de România și mă bucur că am din nou prilejul să (re)descopăr splendoarea acestei țări, de care am rămas strâns legat.

- Ce regiuni/ locuri v-au reţinut atenţia ? în prima misiune în România și acum:;ați participat la evenimente,festivaluri,sărbători culturale,muzicale,folclorice,gastronomice?

Am vizitat pentru prima dată România în urmă cu 23 de ani când mi-am început aici misiunea ca Vice Ambasador.
Prin prisma activității mele diplomatice, dar și a curiozității, am vizitat multe locuri care m-au impresionat, cum este și Delta Dunării a cărei biodiversitate și frumusețe sunt unice în lume.
Am mers pentru prima dată în Deltă în anul 1999 împreună cu trei prieteni. Îmi amintesc că pe atunci încă nu erau hoteluri la care să ne putem caza, așa că am închiriat o barcă cu un echipaj, alături de care am călătorit pe parcursul vacanței. Odată cu lăsarea serii, ne-am oprit la Mila 23 și, confruntați cu lipsa unor locuri de cazare, am fost nevoiți să batem la ușa unor localnici care ne-au primit peste noapte. Cum nici restaurantele nu făceau parte din peisajul local, am împărțit cu gazda noastră o cină savuroasă, bazată, desigur, pe peștele pe care l-au prins în acea zi. A fost, într-adevăr, o experiență de neprețuit și de neegalat.

Recent, m-am reîntors în Deltă și m-am bucurat să descopăr cât de mult s-a dezvoltat acest loc. Acum există o infrastructură care oferă turiștilor multiple opțiuni de cazare, activități de recreere, experiențe culinare și multe altele. O schimbare menită să pună în valoare farmecul zonei.

O altă regiune care m-a fascinat de la prima mea misiune a fost ținutul Maramureșului. Îmi aduc aminte că eram în perioada sărbătorii de Paște care coincidea cu Paștele evreiesc. Pe lângă priveliștile încântătoare, încadrate de munți, dealuri și văi, parcă desprinse din basme, pe lângă arta lemnului, a esteticii și a notelor creative regăsite în Cimitirul Vesel, ce mi-a rămas adânc întipărit în minte a fost datina localnicilor de a se îmbrăca în prima zi de Paște în haine tradiționale și de a pregăti coșuri cu mâncare pe care le luau la biserică pentru a fi binecuvântate de preot. Și atunci am închiriat o cameră de la localnici și am împărtășit cu ei bucuria de a trăi într-un spațiu al tradițiilor și al nobleței oamenilor.

Un loc mai aproape de București și pe care obișnuiam să îl vizitez o dată la câteva luni era Mănăstirea Horezu. Aproape de fiecare dată când aveam în vizită prieteni din Israel, mergeam cu ei la Mănăstire. Pentru noi, israelienii, experiența cazării la un astfel de lăcaș este unică și în același timp un mod autentic de a cunoaște tradițiile și obiceiurile unei alte religii, culturi.

De curând, am revăzut câteva mănăstiri din județul Vâlcea, a căror istorie și arhitectură par că te întorc în timp, adevărate refugii spirituale. Petrecându-mi weekend-ul în zona rurală, am retrăit aceleași sentimente de liniște și autenticitate.

- Ce tradiţii vi s-au părut mai interesante ? Care sunt atuurile turismului rural,ecologic ș i cultural din România?

Am fost încântat să constat cât de mult s-a dezvoltat turismul cultural din România și aici doresc să menționez Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul ”George Enescu”, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Art Safari, în cadrul cărora publicul român a avut prilejul să descopere scena culturală din Israel.

Cultura apropie oameni, creează noi punți și comunități, iar toate aceste manifestări artistice din spațiul românesc sunt expresia creativității și talentului acestui popor.

Turismul rural ecologic se bucură în continuare de un farmec aparte. Evocând amintiri din cele mai vechi timpuri, arhitectura, oamenii și peisajele rurale nu spun doar povestea acestei țări, a patrimoniului său, a florei și a faunei, dar și povestea unor case primitoare, a unor bucate de altădată și a unor tradiții transmise din mamă-n fiică și din tată-n fiu.

- Ce ne pute ț i spune despre gastronomia din România? feluri de mancare favorite, mâncăruri asemănătoare cu cele din Israel

Provin dintr-o familie cu rădăcini în Bulgaria și Turcia, așadar, mâncărurile din familia noastră au fost mereu inspirate din bucătăria balcanică. De altfel, cred că bucătăria israeliană surprinde cel mai bine diversitatea țării noastre. Venind din peste 70 de țări, evreii au adus cu ei rețete pe care le-au creat și adaptat în timpul pribegiei lor, așa cum s-a întamplat și cu evreii de origine română. Având o istorie comună, este firesc să regăsim și asemănări între bucătăriile noastre, așa cum este, de exemplu, salata de vinete.

Îmi plac multe feluri de mâncare din gastronomia românească, însă cel mai mult îmi plac papanașii. Nu pot refuza niciodată acest desert. Cred că așa cum la început, Dumnezeu a creat cerul și pământul, așa și românii apoi au inventat papanasii.

- Cum vede ț i evolu ț ia turismului din România acum fata de mandatul anterior,în general ș i a turismului rural în particular

În urmă cu 20 de ani, existau două opțiuni pentru călătorii: hotelurile din perioada comunistă, care ofereau condiții modeste și turismul rural, promovat de ANTREC, care oferea o alternativă autentică.

În tot acest timp, infrastructura hotelieră s-a dezvoltat foarte mult, astfel că turiștii pot beneficia de condiții de cazare variate, care să corespundă așteptărilor și bugetelor lor. Un alt lucru pe care l-am observat recent este creșterea numărului de case și pensiuni în zona Bran-Fundata. Este o zonă pe care și acum îmi face o deosebită plăcere să o vizitez des, datorită peisajelor ei extraordinare și a oamenilor primitori.

În contextul crizei de coronavirus, cred că turismul intern va avea de câștigat în mod semnificativ. Până se vor redeschide granițele, cu siguranță, mulți dintre noi ne vom reorienta către turismul local. Agroturismul oferă mult mai multe beneficii comparativ cu hotelurile, unde riscurile de infectare sunt mult mai ridicate. După această perioadă de izolare, oamenii preferă să-și petreacă vacanțele în natură, în spații cât mai deschise, cât mai dep arte de agitația și de aglomerarea orașelor.

- Ce elemente crede ț i ca ar trebui folosite in promovarea României pe pie ț ele externe? În Israel?

România se bucură de o promovare intensă în Israel datorită numărului mare de turiști israelieni care vizitează anual această țară.

Cred că trebuie pus în valoare și mai mult universul rural – satele ce ascund o lume arhaică, tradițiile și obiceiurile vechi de secole, peisajele nemaiîntâlnite sunt elemente unice care nu pot fi regăsite și în alte părți.

Un alt atuu al României este faptul că te poți bucura și de viața modernă din marile orașe, dar și de liniștea zonelor rurale, unde timpul curge după ritmul unei lumi străvechi. Aveți o țară minunată, bucurați-vă de ea!

“Doresc să vă felicit pentru munca extraordinară pe care o desfă ș ura ț i pentru promovarea României.

Calde mul ț umiri înso ț ite de gândurile mele bune doresc să îi adresez ș i doamnei Maria Stoian, pre ș edinte fondator al ANTREC România, pentru dăruirea, pasiunea ș i dragostea pentru România, pentru natură ș i pentru oameni. Viziunea ș i tenacitatea dumneavoastră de a pune în valoare frumuse ț ea ș i diversitatea acestei ț ări sunt remarcabile.”

„Dragi cititori,

Ave ț i o ț ară minunată, bucura ț i-vă de ea ș i descoperi ț i-i bogă ț iile imense. Vă îndemn să crede ț i în poten ț ialul dumneavoastră excep ț ional ș i sunt sigur că viitorul va fi unul luminos.”

Interviu realizat de conf. univ. dr. Maria STOIAN

Mulţumiri pentru ospitalitate – Cristian Dumitrescu, “Grădina Vlahiia, Snagov” – foto. articol

Vacanţă la ţară…la pensiunea agroturistică Iosefina, Moieciu

cristianalexandru.catana@gmail.com (Cristian Catana) — Mon, 26 Oct 2020 11:02:06 GMT

Într-o zonă reprezentativă pentru ceea ce înseamnă vacanţele la ţară, tihna unui colţ de natură şi ospitalitatea româneasca, pensiunea agroturistica Iosefina din Pod Şimon, Moieciu…îşi aşteaptă oaspeţii.

Pensiunea Iosefina pune la dispoziţia turiştilor o capacitate de 26 – 30 de persoane, în 10 spaţii de cazare, cu grup sanitar propriu (camere duble, triple şi apartamente), dispuse în două corpuri de clădiri situate una lângă cealaltă.

Tihnă cu perspectivă către Bucegi şi Piatra Craiului

Peisajul care se deschide de cum am ajuns în curtea pensiunii este impresionant. Pe deoparte, crestele semeţe ale Bucegilor se înalţă peste dealurile Şimonului, din apropiere, ca, întorcând privirea să zărim şi mândra creastă a Pietrei Craiului răsărind peste măgurile moiecene.

Armonia peisajelor agropastorale va fi completată de oiţele proprietarilor care pasc liniştite într-un colţ al curţii generoase, de multe ori acestea constituind o bucurie a copiilor care lasă preţ de câteva clipe locurile de joacă special amenajate, pentru a întelege rostul vieţii de la ţară şi a cunoaşte animaluţele fermei.

Pensiunea Iosefina – poveşti din 1998 care se scrisu şi astăzi

“Povestea pensiunii Iosefina începe din anul 1998. Prima motivaţie a fost că fiind vecină cu doamna Mioara Vişan Stoian, m-a convins că poate fi o idee de succes. La început am fost foarte sceptică, fiindu-mi teamă ca propira casă să devină pensiune. Am riscat şi am avut de câştigat. Am pornit cu patru camere şi o baie şi cu timpul ne-am extins. Îmi plăcea foarte mult să vorbesc cu oaspeţii, să le înteleg aşteptările şi azi mă bucură să-i văd că se reîntorc şi după atâţia ani. Tot ce-am câştigat de-a lungul anilor am reinvestit şi aşa am ajuns astăzi să primim până la 30 de oaspeţi. Mi-au fost alături tot timpul soţul, Nelu şi Liviu si Adina, copiii mei care duc mai departe activitatea noastră. Sunt gospodari, le place să ne ajute şi cu toate treburile gospodăreşti şi, cunoscând şi limbi străine, ajută foarte mult la primirea oaspeţilor din alte ţări”, ne povesteşte gazda noastră, doamna Iosefina Preda .

Pensiunea Iosefina

Structură de cazare – 26 – 30 locuri, douăcorpuri de cazare:

Corp A:

- parter: sala de mese cu 36 locuri, grup sanitar si living

- etaj: 2 camere duble, 2 camere triple,1 apartament decomandat cu terasă cu vedere la munte

-mansarda: 2 camere triple

Corp B:

- parter: 1 apartament decomandat

- mansarda: 2 camere duble, una cu balcon cu vedere spre munţi.

Micul dejun servit la pensiunea Iosefina este o veritabilă călătorie printre produse din fermă proprie. Nu lipsesc produse specifice zonei ca brânza de burduf, caşul afumat sau proaspăt, urdă dulce, slănină afumată dar şi drob, cârnaţi uscaţi de porc, zacuscă, dulceţuri, unt de casă, ouă şi multe alte preparate.

Facilităţile pensiunii agroturistice Iosefina:

- curte mare cu loc de joacă pentru copii şi locuri de relaxare;

- 3 leagăne rustice de lemn;

- Foişor de lemn cu spaţiu special pentru grătar;

- Fermă proprie cu preparate tradiţionale de casă, servite la cerere.

- Living şi sală de mese cu o capacitate de 36 de locuri, WiFi;

- Locuri de parcare;

Pensiunea Iosefina, Moieciu,

ANTREC Braşov

Str. Podul Simon nr. 574 Moieciu de Jos

Telefon: 0732.810.898 / 0745 268 967

ECOTIC - Toamna, educația ecologică se reinventează

totvali@gmail.com (Valentin Avram) — Mon, 26 Oct 2020 10:32:11 GMT

În această toamnă, proiectele educaționale „Școala Ecoterrienilor”, „Și cei mici fac fapte mari” și noul proiect „Be ECO” revin, oferindu-le elevilor șansa de a participa în mod activ la protecția mediului.
In contextul pandemiei de Covid-19, ECOTIC adaptează proiectele de educație ecologică pentru a veni în sprijinul elevilor și profesorilor deopotrivă. Astfel, o dată cu începerea noului an școlar, proiectele educaționale au fost reluate atât în școli precum și în grădinițe, activitățile acestora fiind adaptate la mediul online.

Ediția a III-a a Școlii Ecoterrienilor continuă
Cea de-a treia ediție a proiectului Școala Ecoterrienilor, lansat in octombrie 2019, continuă și în anul școlar 2020/2021. Noutatea proiectului este adaptarea acestuia la formatul online, prin realizarea de lecții în format video, adaptarea activităților practice pentru a putea fi realizate atât în clasă precum și de acasă și a mecanismului de premiere astfel încât să vină în sprijinul elevilor și al profesorilor.
Peste 120 de școli vor lua startul în acest al doilea an de Școala Ecoterrienilor, contribuind la protecția mediului prin conștientizarea elevilor asupra impactului pe care acțiunile lor le au asupra mediului. Școlile care

Mai multe detaii legate de Școala Ecoterrienilor regăsiți pe www.ecotic.ro/scoalaecoterrienilor

Și cei mici fac fapte mari
Educația ecologică începe de la cele mai fragede vârste, motiv pentru care proiectul Și cei mici fac fapte mari își continuă traseul început. Peste 160 de grănițe vor participa în toamna acestui an la colectarea de deșeuri de baterii și acumulatori (DBA) învățând astfel că protecția mediului ține de fiecare dintre noi și un gest atât de simplu precum colectarea corectă a deșeurilor este la îndemâna tuturor.
Cele mai harnice grădinițe vor fi premiate la finalul lunii noiembrie pentru contribuția lor la colectarea separată a DBA.
Vloguri educative
Educație ecologică este binevenită indiferent de vârstă, motiv pentru care ECOTIC a lansat o serie de bloguri educative prin intermediul cărora își propune să răspundă celor mai frecvente întrebări despre colectarea separată a deșeurilor de echipamente elctrice și electronice, reciclarea acestora și cum acestea impactează mediul înconjurător. Cei dornici de a afla mai multe informații despre aceste subiecte sunt invitați să urmărească pagina de Facebook Organizatia ECOTIC și canalul de Youtube Organizatia ECOTIC.

Număr unic pentru predarea deșeurilor electrice și electronice

De-a lungul timpului, ECOTIC s-a concentrat atât pe conștientizarea cetățenilor cu privire la modalitățile corecte de debarasare de deșeurile electrice precum și pe facilitarea acceesului acestora la puncte de colectare.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Reciclării Deșeurilor Electronice , ECOTIC a lansat numărul unic 021 9641 adresat persoanelor care vor să afle ce modalități de predare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) au la dispoziție.

Inițiativa face parte din campania națională de conștientizare în ceea ce privește colectarea separată DEEE - “ Fii la tine-n țară la fel ca afară! ”, organizată în parteneriat cu Ministerul Mediului,Apelor și Pădurilor și vine în sprijinul cetățenilor punându-le la dispoziție un număr unic la care aceștia pot afla care sunt modalitățile de debarasare și unde anume pot duce deșeurile electrice.

Conform studiului ECOTIC din 2019, un român generează anual 8,3kg de DEEE din care doar 3kg ajung în fluxul de reciclare, restul sunt aruncate împreună cu gunoiul menajer, predate colectorilor stradali de fier vechi sau aruncate la întâmplare în natură. În acest context, este important ca cetățenii să beneficieze de surse de informare și de puncte de colectare unde să poată preda acest tip de deșeuri.

Ce modalități de predare DEEE are cetățeanul la dispoziție?

Schimbul 1 la 1: atunci când achiziționează un echipament nou poate preda echipamentul similar vechi.

La punctele/centrele de colectare: întâlnim la tot pasul puncte de colectare dedicate deșeurilor electrice, în mod special în magazinele tip retail. Harta cu punctele de colectare ECOTIC este disponibilă pe www.ecotic.ro/puncte-de-colectare

Preluare de la domiciliu: ECOTIC poate asiguraîn anumite condiții preluarea echipamentelor voluminoase.

Detalii pe fiiintara.ecotic.ro saula 021 9641*.

*număr cu tarif normal in rețeaua Telekom

Eco-educația, temacelei de-a treia ediții a Zilei Internaționalea Reciclării Deșeurilor Electronice

Echipamentele electrice sunt din ce în ce mai prezente în viața noastră cotidienă, ele ușurându-ne viața. Dar când acestea se strică rămânem cu deșeuri de echipamente electrice, neștiind de multe ori ce ar trebui să facem cu ele.

În acest context, WEEE Forum, o organizație internațională non-profit formată din 41 de organizații de transfer responsabilități din domeniul managementului deșeurilor electronice, a organizat, pe 14 octombrie, Ziua internațională a reciclării deșeurilor electronice. Aceasta este menită a atrage atenția asupra acestui tip de deșeu, și totodată, de a promova un comportament corect în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), în vederea reciclării și revalorificării acestora. Reunind peste 100 de organizații din 50 de țări din întreaga lume, ediția de anul acesta se axează pe educarea publicului larg în vederea creșterii gradului de conștientizare al acestora în ceea ce privește debarasarea corectă de echipamentele uzate.

Se estimează că 53,6 milioane de tone de deșeuri electronice au fost generate la nivel global în 2019, mai mult ca oricând, și se preconizează că cifra va ajunge la 75 milioane de tone până în 2030, însemnând 9 kg pentru fiecare persoană din lume. Deșeurile electronice nu sunt doar foarte răspândite, ci au și o valoare materială: materiile prime conținute în deșeurile electronice globale generate în 2019 valorează aproximativ 50,8 miliarde EUR.

În 2019, mai puțin de 18% din aceste deșeuri generate la nivel global au fost înregistrate oficial ca fiind reciclate, restul fie au ajuns la groapa de gunoi, fie au fost arse sau comercializate ilegal și tratate necorespunzător. Acest lucru are ca rezultat o pierdere imensă de materii prime valoroase și critice din lanțul de aprovizionare și provoacă probleme grave de sănătate, mediu și societate.

Virginijus Sinkevičius, Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit și-a exprimat sprijinul pentru Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor Electronice: „Planul de Acțiune al Comisiei pentru Economie Circulară aduce conceptul de circularitate la nivelul întregii societăți. Planul se concentrează asupra sectoarelor în care impactul este foarte mare, precum electronicele, și vom analiza întregul ciclu de viață al produselor. Obiectivul principal este prevenirea generării de deșeuri - oprirea acesteia înainte să se întâmple și, atunci când se întâmplă, să căutăm modalități de transformare a deșeurilor într-o resursă utilă. Cu toate acestea, pentru ca acest plan să aibă succes, avem nevoie de cetățeni care să fie conștienți și să știe cum pot contribui la protecția mediului înconjurător. Aceastea sunt motivele care fac din Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor Electronice o zi atât de importantă și relevantă. ”

ECOTIC sărbătorește această a treia ediție a Zilei Internaționale a Reciclării Deșeurilor Electronice, continuând astfel misiunea sa de a conștientiza populația României. Noutatea de anul acesta, dat fiind contextul în care ne regăsim, este adaptarea activităților de conștientizare și de promovare a bunelor practici de mediu la mediul online.

Cu ocazia acestei zile, ECOTIC a lansat numărul de call center 021.9641 la care toți cetățenii României pot apela, când au nevoie de sprijin în predarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Totodată, Campania „Fii la tine-n țară la fel ca afară” a revenit pe micile ecrane și YouTube pentru a putea transmite modalitățile de predare separată a DEEE-urilor la cat mai mulți cetățeni.

Alte activități organizate cu ocazia acestei zile au fost un QUIZ-ul intitulat „Monștrii din groapă”, realizat de ECOTIC împreună cu Asociația SENECA, precum și campanii interne de conștientizare dedicate angajaților din companiile importatoare de echipamente electrice, afiliate ECOTIC.

Vacanţe la ţară - Revista vacanţelor cu farmec

RAD Sculpture Park 2026 - RAD ART FAIR 2026, Hotel Caro, Bucuresti

Expoziția „Sărbătoarea florilor" la Galeria Romană

Ziua Națională a Turismului Rural marcată în Duminica Floriilor

Calendarul și timpul lui - Aprilie – Prier.

Călător prin tradiții

Expoziția Brâncuși de la Neue Nationalgalerie Berlin

Expoziția „Artele focului”,Muzeul Județean Botoșani

Sculpturile artistului Cristian Răduță expuse la Sandwich Neurohope

Picturile artistei Ecaterina Vertis expuse la Galeria Romană

Primăvara în Sat. Târg de Mărțisor - Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.

De vorbă cu meșterii populari - Jozsef Kiss din Câmpenița, Mureș

Ospitalitate buzoiană la pensiunea “Casa cu Tei, Sărata Monteoru

Lake View Villas, Băbuești, Vâlcea

Februarie – Făurar

2026 – “Anul Constantin Brâncuși”

Anul 2026 a fost declarat “Anul Constantin Brâncuși”, conform unei decizii legislative, o inițiativă care marchează totodată împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor .

Expozitia - 𝐑𝐚𝐝𝐮 𝐎𝐫𝐞𝐢𝐚𝐧: 𝑹𝒆𝒕𝒊𝒏𝒂𝒍 𝑽𝒆𝒓𝒕𝒊𝒈𝒐, Art Encounters Foundation, Timisoara

24 Ianuarie 2004 - 24 Ianuarie 2026 – 22 de ani de…”Vacanțe la țară”

Meniu tradițional de la Hanu Ancuței, Tupilați, Neamț

Tihnă, credință și natură la Mănăstirea Agapia

Anul cultural Constantin Brâncuși se deschide chiar acasă la marele sculptor

Prima expoziție Brâncuși în Germania în jumătate de secol

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Vorona, Botoșani

Tradiția organizării Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Vorona, Botoșani continuă și în acest an.

Meniu specific de Sărbători, “Casa Tradițiilor”, Ieud, Maramureș

- dulcețuri de fructe, lapte de vacă, ceaiuri făcute cu ierburi plantate în curte, pâine proaspătă făcută în cuptor, cafea, clătite, plăcinte.

Calendar - Decembrie – Undrea sau Andrea.

Cărări albe “La Bisericuţă”, Moieciu de Sus

Este cunoscut faptul că în zona Moieciu – Fundata, un total de 9 traseele ecoturistice iniţiate de Centrul de Ecologie Montană, pun accentul pe observarea și aprecierea naturii și a autenticităţii rurale. Aceste trasee au ca marcaj turistic – omuleţi de diverse culori.

Expoziția de sculptură a artistului Alfred Dumitriu în Parcul Muzeului “B.P. Hașdeu”, Câmpina

Expoziția „Maria Tănase - Chipuri”, Biblioteca Judeteana Slatina

Biblioteca Județeană din Slatina a găzduit o expoziție de pictură dedicată Mariei Tănase, una dintre cele mai reprezentative voci ale muzicii românești. Evenimentul a cuprins 25 de portrete semnate de artistul Mihai Dascălu.

Premiile “Margareta de Aur” decernate în cadrul Târgului de Turism al României

De-a lungul celor XIX ediții câștigătorii premiilor “Margareta de Aur” devin ambasadori ai turismului rural contribuind la consolidarea unei imagini pozitive și competitive pentru România atât în plan national cât și internațional.

Târgul de Turism al României II – 12.000 de vizitatori și-au găsit vacanțele perfecte

Expoziția “Covoare zburătoare” la Muzeul Național de Artă al României

Destinații inedite, experiențe imersive și reduceri de până la 50%: Târgul de Turism al României II 2025 începe la ROMEXP

“József Klein și Școala de la Baia Mare” – expoziție eveniment la Muzeul Național de Artă al României

Lucrările artiștilor Militza Sion și Răzvan Luscov expuse la Galeria Romană

Expoziția de pictură și grafică ,,Memorii în culori”, Muzeul Județean Botoșani

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 17-31 octombrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artă”, expoziția de pictură și grafică ,,Memorii în culori”, o nouă „personală” a artistului botoșănean Cristian Bîrzoieș.

Expozitia "HOME", la Vila Catena

Expoziția “Nicolae Grigorescu”, Vila Catena

Vila Catena (str. Radu Calomfirescu 15, București) găzduiește în perioada Octombrie 2025 – Martie 2026 Expoziția “Nicolae Grigorescu - Acasa”.

Ana Aslan – Moștenirea unei mari conștiințe românești, readusă acasă la Brăila

Nu rata ocazia de a participa la Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă 2025

Expoziția „Vechi și nou. Meșteșuguri tradiționale românești în interpretări moderne”, la Sala Unirii din Alba Iulia

Ziua de 16 septembrie reprezintă un moment semnificativ, marcând vernisajul expoziției: Vechi și nou. Meșteșuguri tradiționale românești în interpretări moderne: II. Cusături. Broderie. Macrame”.

Expoziția artistului Christian Paraschiv la Galeria Romană

Expoziția artiștilor Eusebio Spînu și Ioana Lavinia Streinu la Galeriile de Artă ale Academiei Române

Noaptea Muzeelor la Sate – ediția a III-a - 6 Septembrie

Pe 6 septembrie, satele din România prind din nou viață la Noaptea Muzeelor la Sate – ediția a III-a.

Expozitia artistului Valentin Scărlătescu la Muzeul Național de Artă Contemporană din București

Mânăstirea Brâncoveni, Olt

“Casa Domneasca”, Curtea de Argeș – “Aici ești rege!”

Într-o zonă încărcată de istorie și cultură, în prima capitală a Țării Românești – Curtea de Argeș (atestată documentar în anul 1330), pensiunea “Casa Domnească”, clasificată cu patru stele, își scrie povestea ospitalității începând cu anul 2007.

Răcoare și aventură în Cheile Bicăjelului, munții Hășmaș

Dispunând de un relief extrem de spectaculos datorat peisajului carstic alcătuit din dolomite și calcare, peșteri, grote, hornuri și chei impresionante, arealul este extrem de popular și vizitat, în principal in zona Cheilor Bicazului.

Expoziția Theodor Pallady – “Lecturi și culoare”, Vila Catena, București

Noul spațiu expozițional – Vila Catena , o frumoasă casă monument architectural recent restaurată – găzduiește până la sfârșitul acestui an Expoziția Theodor Pallady – “Lecturi și culoare” .

Expoziția Ovidiu Maitec 100 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu

Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' la Muzeului Național al Literaturii Române

Expoziția 'Dimensiunea Sebastian' , care marchează 80 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sebastian poate fi vizitată până pe 30 August 2025 la Muzeului Național al Literaturii Române, sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.

Confort, relaxare pe malul Dunării – “Casa9 – villa & spa” - Eșelnița

Situată într-un peisaj pitoresc dunărean, pe drumul naţional DN57 ce leagă Orşova de Moldova Nouă, la aproximativ 15 km de Orsova, Casa9 își așteaptă oaspeții.

Expoziția de artă “Cercul magic al vieții” la Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov

Expoziția “Povestea continuă” a artistei Svetlana Utto Predescu la Muzeul Național al Țăranului Român

Ars Poetica - Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”

În perioada 18 iunie – 6 iulie 2025, Galeria Cuhnie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” va găzdui expoziția de artă plastică „Ars Poetica”, semnată de artiștii Gabriela Aniței, Bogdana Contraș, Bianca Ioniță și Eugen Pană.

Bienala Art Encounters 2025 de la Timișoara

Cea de-a șasea ediție a Bienalei de artă contemporană Art Encounters de la Timișoara, oferă un dialog între istorie și timpul prezent, prin lucrările a 60 de artiști români și internaționali din 30 de țări.

Expoziția “HEART - Medicamente și Sentimente” la ISHO Pavilion din Timișoara

Iunie – Cireşar

ECOTIC și UZPR lansează o nouă ediție a concursului „Jurnalism pentru un Mediu Curat”

Despre concurs:

﻿

Modalitatea de înscriere:

Jurizare și premii:

În perioada 23 februarie – 8 martie 2026 vă așteptăm cu drag la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Simbol al celor mai curate sentimente și păstrător al unor mari speranțe pentru anul abia început, mărțișorul nu încetează să fascineze.