Numarul Curent

Banner

Asociatia
?CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMANIA?

?

Asociatia ?CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMANIA? in 2010

Floriana Jucan Travel

Aprilie 2017
L m M J V S D
27 28 29 30 31 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Valeria si Teodora
v? ureaz?
Vacan?e cu Farmec !

?


Cetatea genovez? Enisala, Tulcea

Iat?-ne ajun?i la 2 km in partea de est a comunei Enisala ?i la aproximativ 7 km distan?? de ora?ul Babadag, pe un deal de origine calcaroas?, domin?nd zonele lacustre, u?or deltaice, formate de lacurile Razelm (cel mai ?ntins lac din Romania) ?i Babadag. P?n? aici ne-am l?sat purta?i de istorie, de dorin?a avid? de a redescoperi ?i de a cunoa?te pove?tile dobrogene, pove?tile unei zone aparent ardide ?i m?cinate de v?nt, dar, totu?i, o zon? plin? de ?nsemn?tate p?strandu-?i valoarea cultural?. A?adar, ast?zi pa?ii no?tri au ajuns ?n Dobrogea, tocmai la ruinele fort?re?ei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heracleea sau Heraclia). ?n ultimii ani acest ?inut s-a dovedit a fi foarte valoros, ?n special, pentru arheologi, dar ?i pentru turi?ti, care g?sesc at?t istorie c?t ?i legende.

Cetatea Enisala a fost construit? cu scop militar ?i de supraveghere a drumurilor de pe ap? ?i uscat, ?n a doua jum?tate a secolului al XIV-lea, de c?tre o forma?iune interesat? de zona de la Gurile Dun?rii. Fortifica?ia Cet??ii de la Enisala f?cea parte din lan?ul de colonii genoveze care cuprindeau ora?ele din Delta Dun?rii ? Chilia ?i Likostomion, Cetatea Alb? ( ?inut identificat la gurile Nistrului) ?i Caffa (?n sudul Peninsulei Crimeei).

Din punct de vedere strategic sau analiz?nd materialul arheologic ?i a realit??ilor istorice se poate emite ipoteza drept care singurii interesa?i de ridicarea acestei cet??i situate ?n cadrul sistemului de fortifica?ii din nordul Dobrogei, av?ndu-?i orientarea spre ??rmurile m?rii ?n scopul exercit?rii controlului asupra traficului naval, erau chiar negustorii de origine genovez?. Ace?tia dob?ndiser? importante sume de bani, bani c??tiga?i pe urma activit??ilor comerciale. Un alt factor esen?ial ?i important ?l reprezint? faptul c? genovezii de?ineau monopolul naviga?iei pe Marea Neagr?.

?ndrept?ndu-ne privirea spre cetatea genovez?, observ?m planul poligonal neregulat al acesteia, orient?ndu-se dup? sinuozit??ile masivului de calcar apar?in?nd perioadei jurasice pe care este amplasat?. Zidurile din incint?, al?turi de turnuri ?i bastioane, sunt realizate din calcar local ?n blocuri de mici dimensiuni. Observ?m faptul c? acestea au fost sumar cioplite, p?str?nd ?n unele por?iuni ?n?l?imi de 5-10 m.

?ncep?nd cu anul 1991 zidurile m?cinate de intemperii au fost introduse ?ntr-un program important de restaurare. Acest lucru a eviden?iat ?i mai mult importan?a turistic? a acestui obiectiv.

Privind ?n continuare ?i c?ut?nd s? ?ntelegem fiecare detaliu arhitectural, aten?ia ne este a?intit? asupra bastionului por?ii principale, prezent?nd o arcad? dubl? de origine oriental?. Astfel de arcade erau adesea ?nt?lnite ?n evul mediu, fiind utilizate de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanic? ?i ??rile Rom?ne. Dintre acestea enumer?m c?teva mai cunoscute, cum ar fi: ?Cetatea Neam?ului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Arge?, bisericile moldovene?ti ctitorite de ?tefan cel Mare etc.

?ntre ani 1397 ? 1418, mai exact, ?n perioada domniei lui Mircea cel B?tr?n, Cetatea Enisala a f?cut parte din sistemul defensiv al ??rii Rom?ne?ti. Astfel, dup? cucerirea Dobrogei ?ntre anii 1419 si 1420, aici a fost instalat? o garnizoan? militar? otoman?.

De?i a jucat un rol strategic ?ntre secolele? XIV ?i XV, din cauza ?naint?rii st?p?nirii otomane dincolo de gurile Dun?rii, p?n? la Cetatea Alb? ?i Chilia, Cetatea Enisala a fost abandonat? ?n urm?toarele veacuri, pentru ca nu mai servea scopului pentru care fusese construit?. O alt? consecin?? important? a fost ?i formarea cordoanelor de nisip care separau Lacul Razim de Marea Neagr?.

?nv?luit? mereu ?n filele trecutului, ?n perioadele de glorie dar ?i ?n perioade de declin, aflat? mereu ?n b?taia v?ntului crunt care eroda ?i eroda.

CETATEA ENISALA

Comuna Sarichioi

Jude?ul Tulcea

Program de vizitare: Mar?i ? Duminic?:10.00 ? 18.00, Luni ?nchis

Acces: Drumul european E87, Tulcea - Babadag. Din aceast? ultim? localitate se poate ajunge la Enisala pe un drum jude?ean.

?

Text si Foto : Cristian-Alexandru CATAN?

 

Aboneaz?-te



C?utare ?n site:

QMagazine